25,302 matches
-
și, alta ce vedea. Cunoștea destui români din diaspora care l-au ajutat dar i se părea că o făcuseră din compasiune. Avea serviciu și câștiga de cinci ori mai mult ca în țară. Și totuși nu reușise să se adapteze. Națiunea americană compusă din atâtea naționalități cu mentalități diferite, eu nu am să mă consider niciodată conațional cu acești tipi: negri, jamaicani, portoricani, sudamericani, pakistanezi, indieni, coreeni, care sunt în stare să te împuște fără milă noaptea, dacă te întâlnesc
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
Ea deținea o funcție importantă la Timișoara pe care nu ar fi putut s-o aibă la Mangalia, oricât de competentă ar fi fost, iar eu nu puteam pleca la Timișoara să fac vapoare, deși aș fi putut să mă adaptez oricărei societăți de producție cu profil industrial. Dar în acele clipe nu mi-am pus problema viitorului relației noastre. Ne simțeam bine și doream din tot sufletul să nu pierd o asemenea parteneră. Nefiind angajați în alte realții similare, am
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
conform Cartei ONU, având în vedere atacurile neancetate ale grupării Hamas și Hesbollah, si nu numai, timp de opt ani de zile, chiar dacă Israelul s-a retras complet din teritorii, de ceva vreme. - Cât de ușor ai reușit să te adaptezi la cultura acestui stat? Dacă ar fi sa redai într-o frază ceea ce definește esență culturală a Israelului, care ar fi aceasta? - Că esența culturală, Israelul este țara poporului Cărții, popor a cărui istorie coincide cu Biblia (Vechiul Testament) - Cartea vieții
CA SĂ NU-I SCAPE SUBIECTUL, O JURNALISTĂ ROMÂNCĂ DIN ISRAEL NU SE DESPARTE NICIODATĂ DE REPORTOFON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355908_a_357237]
-
astăzi peste tot auzi vorbindu-se rusește. Dar limbile oficiale în Israel sunt ebraica - ivrit - si arabă. Se folosește în mod curent engleză care este limba de studiu obligatorie în școli, incepand cu clasele elementare. Trăind în mijlocul unei culturi, te adaptezi din mers, respectând tradiția poporului respectiv, chiar devii patriot, pentru că patria este acolo unde te simți bine. Pentru mine a fost, relativ ușor, fiind bine primită de Comunitatea evreilor din România, comunitate care numără la un moment dat peste 400
CA SĂ NU-I SCAPE SUBIECTUL, O JURNALISTĂ ROMÂNCĂ DIN ISRAEL NU SE DESPARTE NICIODATĂ DE REPORTOFON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355908_a_357237]
-
evrei, printre multe alte lucruri, este alimentația sănătoasă, fără carne de porc, în primul rând, cu multe salate și fructe, fără băuturi alcoolice, doar simbolic la sărbători și fără a manca împreună produse de carne cu cele lactate. M-am adaptat și cu limba ebraică, limba care, la început, mi s-a părut foarte grea, acum o văd foarte frumoasă și interesantă. - Cum este să trăiești într-o țară în care istoria ți se descoperă la orice pas, se poate afirma
CA SĂ NU-I SCAPE SUBIECTUL, O JURNALISTĂ ROMÂNCĂ DIN ISRAEL NU SE DESPARTE NICIODATĂ DE REPORTOFON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355908_a_357237]
-
debutat cu un poem pe care nu-l cunoșteam, de Baudelaire, „Au Lecteur”, dintr-o prefață la o ediție veche „Les Fleurs du Mal”. Este primul din noua serie de după vârsta mea de jumătate de secol. - Ai tradus și ai adaptat versuri din Charles Baudelaire, Jacques Prévert, Guillaume Apollinaire, dar și proză din Pablo Neruda. Ce te-a atras la creațiile lor și cât de mult crezi că te-ai apropiat de original în traducerile pe care le-ai făcut? - Mătem
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
codificate de către înțelepciunea populară și care se lasă descoperite în complexitatea lor încetul cu încetul, pas cu pas. De aceea spunem că basmele sunt mereu actuale, că ne reprezintă și că sunt nepieritoare.” - Mai apar, câteodată, și „complicații” atunci când traduci/adaptezi? În ce constau și cum le rezolvi? - E pasionant sătraduci, simți pe de o parte plăcerea filologului de a transpune mental gândirea autorului în altă limbădecât a fost scrisă, plecând de la adevărul ilustrat, care este gândit la fel în orice
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
Domnul i-a pus omului la îndemână, tot ce îi trebuie pentru o viață sănătoasă dar și niște resurse absolut fantastice de care dispune corpul său, și pe care, încă, nu le cunoaștem îndeajuns. În afara capacității neobișnuite de a se adapta la aproape toate condițiile oferite de mediul acesta, devenit tot datorită nouă, din ce în ce mai ostil. Cu cât suferă omul mai mult și își pune mai multe întrebări, cu atât este mai bine pentru el. De unde, paradoxal, cine vrea să se îndrepte
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
să intre în sarcina reflecțiilor etice și spirituale. Pentru că, la capătul acestei experiențe, viața ar culmina cu un exil, care expulzează pe om din lume, pentru a-l închide definitiv în spectacolul virtual consumat lăuntric, croit după bunul plac, perfect adaptat dispozițiilor sale. Diametral opusă însă este retragerea din lume, înțeleasă ca etapă a vieții spirituale, care îl deschide pe om spre îndumnezeire. Sfântul Ioan Scărarul vede această retragere din lume ca "ferire de bunăvoie de materia lăudată și tăgăduirea firii
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
Apoi, este nevoie de talent moral pentru cultivarea virtuților. Lipsa talentului este suplinită de simțul datoriei, formula de minimă rezistență a faptei morale. De aici rezultă conduita paradoxală a adevăratului sfătuitor. Un bun sfătuitor nu are convingeri normative; el se adaptează interlocutorului, are talentul de a alege tonul, teza și argumentul pentru a pătrunde în intimitatea celuilalt. Primul excurs își propune să dezbată cele două noțiuni: talent și înțelepciune. Talentul care nu este orientat spre înțelepciune nu este talent adevărat, iar
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
al înțelegerii și cooperării dintre două instituții deosebite și distincte: una spirituală și cealaltă politică, pe care le unea însă, viața socială comună a credincioșilor Bisericii și a cetățenilor Statului. Totuși, în Țările Române simfonia din Imperiul Bizantin a fost adaptată la realitățile Principatelor și apoi ale Statului Român modern, influențat fiind de spiritul occidental secularizat. Pe lângă aceasta, simfonia Biserică - Stat n-a fost niciodată simetrică în sensul de egalitate de forțe militare, ci aproape întotdeauna a fost una asimetrică și
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ŞI STAT, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354786_a_356115]
-
cusătură utilitară una cu un caracter strict estetic, reprezentată de o fâșie transversală pe mânecă, lucrată într-un punct special numit pe dos, preponderent cu motive geometrice romboidale, la o piesă dăsim o abatere de la această regulă ciupagul, P1265, care adaptează încrețului motive vegetale în vrej, brodare pe fire trase. În colecția de ciupage de la Balta, de asemenea există și exemplare care poartă o caracteristică identificată de Elena Secoșan pentru cămășile femeiești bătrînești de Mehedinți în general și anume despicătura pe
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
aici înainte că flamenco ar fi o invenție eminamente țigănească nu mai este realist. Nici durerea și spontaneitatea sa nu mai are acel caracter teluric inițial. Gustul publicului pentru melodios își spune cuvântul, disperarea este înlocuită de melancolie, flamenco se adaptează și devine mai „blând”. Rafinamentul care se impune de la acest moment transformă reprezentația într-un bun cultural al tuturor. Firesc, se generează dispute, căci fiecare încearcă să-și aroge dreptul primordial de „inventator” al acestui curent. Este momentul în care
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
să intre în sarcina reflecțiilor etice și spirituale. Pentru că, la capătul acestei experiențe, viața ar culmina cu un exil, care expulzează pe om din lume, pentru a-l închide definitiv în spectacolul virtual consumat lăuntric, croit după bunul plac, perfect adaptat dispozițiilor sale. Diametral opusă însă este retragerea din lume, înțeleasă ca etapă a vieții spirituale, care îl deschide pe om spre îndumnezeire. Sfântul Ioan Scărarul vede această retragere din lume ca "ferire de bunăvoie de materia lăudată și tăgăduirea firii
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 1998 și prevede liberalizarea serviciilor de bază în telecomunicații. Căderea regimului sovietic și dispariția războiului rece au afectat în mod esențial politica economică la nivel planetar. Capitalismul însuși a cunoscut semnificative transformări, adaptându-se și dezvoltându-se conform noii geopoliticii. Noua formă de capitalism se caracterizează printr-o mare flexibilitate în management, printr-o descentralizare a firmelor care formează acum o rețea complexă, de firme mai mici interconectate între ele pentru a forma
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
americană. De fapt, cuvântul fundamentalism provine din SUA și teorii fundamentaliste au fost expuse de mulți reprezentanți ai unei gândiri marcate în general de eshatologia milenaristă. Într-o societate aflată într-o dinamică extraordinară, în care individul trebuie să se adapteze unor condiții sociale schimbabile într-un ritm extrem de alert, este firesc să existe nostalgia după securitatea garantată de valorile și instituțiile tradiționale. Fundamentalismul american este ancorat în neoprotestantism. Plecându-se de la credința literală în infailibilitatea Cuvântului Sfintei Scripturi se ajunge
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
uitau la ceas. De parcă pericolul venea la oră fixă. Vă amintiți? „Este ora unu/ Omul negru n-a venit!”. Am hălăduit, însă, pe tot felul de străduțe și nu mi s-a părut chiar atât de periculos. Poate eram bine adaptat la mediu. Poate pentru că aveam bodyguard. Poate... Iulie. Un soare cu toate sulițele în dotare îi urmărea pe pământeni într-un oraș care arată, pe ici, pe colo, prin părțile esențiale, ca-n filmele anilor 50. Poți circula ușor utilizând
NAPOLI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355003_a_356332]
-
am sugerat chiar, că ar putea deveni și ea cândva, profesoară de română. Corespondența mea cu Daniela a mai durat un timp, apoi s-a stins de la sine. Prinsă de tumultul vieții, având noi obligații și preocupări, încercând să mă adaptez într-o societate în permanentă prefacere, cum era cea de după 1989, am lăsat undeva în urmă și apoi tot mai în urmă, amiciția mea cu Daniela. Nici din partea ei nu au mai sosit vești și mă gândeam că poate, aceasta
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
ideea că lumea nu mai citește critică de teatru. Nu le împărtășesc părerea! Lumea citește în continuare, e drept că în presa scrisă nu e prea mult spațiu pentru cultură. Dar eu cred că și noi, criticii, trebuie să ne adaptăm stilul la spiritul timpului. Adică una e să scrii pentru un cotidian, mai puține rânduri, mai puțină teoretizare, un stil mai accesibil și e altceva să faci un articol pentru o revistă de specialitate. Exact ca în artă, trebuie să
FILMUL E... AMANTUL MEU ! de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/355303_a_356632]
-
sporit atenția cititorului nu numai asupra operei ci și asupra omului Marin Preda. Cine a fost Marin Preda, omul ? Venit de la țară dintr-o comună pierdută în câmpia Găvanu-Burdea, Siliștea-Gumești, fiu de țăran, dintr-o familie numeroasă, Preda s-a adaptat greu mediului citadin. Așa se explică faptul că sentimentele lui de dragoste au rămas pe planul doi mult timp, până și-a făcut o carieră. Să ne amintim câteva secvența din viața lui. În 1937, evitând Școala Normală din Turnu-Măgurele
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
una de tricou românesc get-beget, cea mai aleasă dintre filantropii proaspeți din top 667, de preferință pe aceea dăruită de Pronia cu cei mai mulți urmași! Căci așa e legea firii sterpe, să dai din mâini și din coate, Petre, să te adaptezi și, când nu-s ochi negri (oci ciornie), săruți și blue eyses, în scop de prăsilă, iar cine nare intelectuali, adică specialiști patrioți de nișă, populează aparatul de stat privatizat cu diplomectuali și nechezoli, de unde și ipoteza de Nobel economic
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
mormânt, cum sunt rânjite kantian și rândurile de față cu dinții la stele, despre Postromânismul, carele poem levantin nu se vrea, în a nechezolilor Românică disprețuită după Loviluție, fără de Basa, decât o remachiată Cântare a RO, poate și a DRO, adaptată critificțional întru Luminarea Poporului ca „o scurtă ochire asupra trecutului țării, în toată vitejia și durerea ce cuprinde, cu blesteme de profet fanatic împotriva ticăloșilor timpului de față și cu perspective limpezi deschise asupra viitorului“, adică spre Marea Recuperare, prin
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
pe pavajul de granit, în stânga se înălța masiv, negricios, zidul marelui combinat, în dreapta se înșirau înghesuite, construite după același tipic, case cu un singur etaj, cu pereții mohorâți, ce împrumutaseră parcă, printr-un ciudat mimetism, culoarea zidului din față. Se adaptaseră astfel, poate, conviețuirii cu colosul industrial de alături, simțindu-se în siguranță și apărate de primejdiile sugerate de cablurile, conductele și funicularele cu alură amenințătoare suspendate deasupra lor. Dincolo de case, adeseori prin perdele de fum și ceață, se întrezăreau spinările
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]
-
cădem în ispita de a spune: „Aceasta a fost cândva, astăzi nu se poate, sunt alte vremuri. Atmosfera culturală ne impune un alt fel de trai și de a vedea lucrurile și credem că și Biserica este timpul să se adapteze și să nu mai fie așa de închistată”. Așa că din cauza ispitei acesteia prostești, oamenii ajung să nu mai caute pe Duhul Sfânt și ajung să-și irosească viața. Se ostenesc, se scoală dimineața, merg la biserică, măcar singura osteneală pe
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
încât orgoliul meu se simte puțin șifonat: Da', ce, acuma mă crezi îngrămădită de tot? Că am înțeles din prima și știu să citesc și singură! Da', poate, o să-mi treacă într-o zi și asta. Sper! Cum v-ați adaptat acolo? Încă mă mai adaptez... M-a ajutat foarte mult faptul că am studiat aici și lucrez înconjurată de neozeelandezi (sau „kiwis”, cum își spun ei după pasarea kiwi care e una din emblemele lor naționale). Am devenit curioasă și
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]