47,999 matches
-
sale în vigoare, deci pentru un interval de încă cel puțin 4 ani. ... 50. Efectele celor trei intervenții legislative, care vizează destinatarii beneficiului, obiectul exonerării de la plată, respectiv perioada de incidență a exonerării, excedează impactului bugetar deja determinat la adoptarea Legii nr. 78/2018, pe care o modifică, determinând o diminuare suplimentară a veniturilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, adoptarea legii modificatoare a generat o nouă obligație a Parlamentului de a solicita informarea de
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
la plată, respectiv perioada de incidență a exonerării, excedează impactului bugetar deja determinat la adoptarea Legii nr. 78/2018, pe care o modifică, determinând o diminuare suplimentară a veniturilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, adoptarea legii modificatoare a generat o nouă obligație a Parlamentului de a solicita informarea de către Guvern cu privire la implicațiile asupra prevederilor acestor bugete, precum și obligația inițiatorilor legii de a solicita fișa financiară, în temeiul art. 15 alin. (1
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, avea obligația să solicite o informare din partea Guvernului, prin intermediul președintelui Camerei, iar Guvernul avea obligația să depună fișa financiară. De asemenea, având în vedere că în cadrul procedurii parlamentare de adoptare a legii, precum și în cadrul procedurii de reexaminare, ca urmare a cererii Președintelui României, au fost formulate amendamente la lege, informarea din partea Guvernului trebuia solicitată de președintele comisiei sesizate în fond. ... 51. Analizând informațiile transmise de președinții celor
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
sprijină pe dialogul constituțional dintre cele două autorități publice, ce implică separarea și echilibrul dintre funcțiile statului pe care acestea le exercită, pe necesitatea respectării rolului lor constituțional și pe colaborarea constituțională loială dintre acestea. Ignorarea acestor principii duce la adoptarea unei legi față de care Președintele nu își poate exercita dreptul de veto suspensiv sau, din contră, va putea uza de mai multe ori de acest drept cu privire la una și aceeași lege, dar cu conținut normativ diferit, după
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
apreciat anterior că, „indiferent că o cerere de reexaminare a fost admisă, admisă în parte sau respinsă, pot forma obiectul controlului a priori de constituționalitate numai dispozițiile legale supuse unor intervenții legislative în procedura de reexaminare, precum și procedura de adoptare a legii în urma cererii de reexaminare, cu titlu exemplificativ reținându-se cvorumul de ședință, majoritatea de vot sau ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului. În măsura în care titularii dreptului de sesizare a Curții Constituționale prevăzuți la art. 146
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
cu standardele de audit internaționale general acceptate“, activitatea acestei autorități desfășurându-se „în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în prezenta lege“ [art. 1 alin. (1)-(3) din Legea nr. 94/1992]. ... 64. Având în vedere scopul adoptării legii supuse controlului de constituționalitate, respectiv exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială, considerate a fi încasate nelegal în urma constatării unor prejudicii de către Curtea de Conturi sau alte structuri/instituții
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
fiscală și socială, exonerarea de la plată a unor subiecți. În plus, aceste dispoziții ale legii nu încalcă sau nu lipsesc de efecte hotărârile instanțelor judecătorești prin care au fost confirmate actele emise de către Curtea de Conturi, întrucât prin adoptarea lor statul doar renunță la recuperarea unor sume de bani cuvenite bugetului de stat, motiv pentru care Curtea apreciază ca neîntemeiate criticile de constituționalitate susmenționate. ... 68. De asemenea, întrucât legea criticată nu operează nicio modificare a regimului juridic al actelor
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
a riscului de deprivare materială severă, precum și a riscului de sărăcire severă pentru persoanele vulnerabile vizate de actul normativ, însă și de evitare a angajării unor cheltuieli nejustificate din bugetul de stat și din fondurile europene alocate, se impun adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență și modificarea, în consecință a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2022. În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Articolul I
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 165 din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262292]
-
7. Totodată, se susține că legea dedusă controlului de constituționalitate contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 75, ale art. 76 alin. (3) și ale art. 148 din Constituție în ceea ce privește desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. Astfel, adoptarea celor trei noi legi ale justiției - Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii - a fost asumată de Guvernul României în primul rând pentru a corecta acele
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
că legea dedusă controlului de constituționalitate contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 75, ale art. 76 alin. (3) și ale art. 148 din Constituție în ceea ce privește desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. Astfel, adoptarea celor trei noi legi ale justiției - Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii - a fost asumată de Guvernul României în primul rând pentru a corecta acele modificări nocive realizate în
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
variantă modificată, despre care ministrul justiției a afirmat că este agreată cu Comisia Europeană. În august 2022, Guvernul a aprobat cele trei proiecte cu multe modificări față de varianta din iunie și le-a trimis în Parlament spre dezbatere și adoptare într-o procedură de urgență, acestea fiind înregistrate la Parlament în prima zi a noii sesiuni parlamentare, la 1 septembrie 2022. Cele trei legi ale justiției au fost adoptate foarte rapid de Camera Deputaților (20 septembrie, 27 septembrie și 4
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
în mod justificat mai mult timp pentru dezbateri. În acest interval de timp, o chestiune importantă care era reglementată de Legea privind organizarea judiciară, și anume existența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), a fost tranșată de Parlament prin adoptarea Legii nr. 49/2022, prin care s-a desființat în mod formal SIIJ, lege care a fost, la rândul ei, adoptată într-o procedură de urgență, fără a se aștepta publicarea avizului Comisiei de la Veneția nr. 1.079 din 21 martie
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
49/2022, prin care s-a desființat în mod formal SIIJ, lege care a fost, la rândul ei, adoptată într-o procedură de urgență, fără a se aștepta publicarea avizului Comisiei de la Veneția nr. 1.079 din 21 martie 2022. Deși adoptarea celor trei noi legi ale justiției reprezenta o bună ocazie pentru a corecta legea de desființare a SIIJ în acord cu avizul sus-menționat al Comisiei de la Veneția, acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult decât atât, în ciuda
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
în momentul în care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția în legătură cu cele trei legi ale justiției, ministrul justiției a declarat în mod explicit și repetat că nu așteaptă acest aviz, motivând că de adoptarea urgentă a legilor ar depinde ridicarea MCV și aderarea României la spațiul Schengen. Autorii obiecției susțin că, în realitate, motivul pentru care nu este așteptat acest aviz este simplu: cele trei proiecte votate nu doar că nu corectează aspectele criticate
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
Cameră sesizată. Totodată, la 17 octombrie 2022 a avut loc dezbaterea în ședința Senatului, în aceeași zi în care a fost avizată prin raport de comisia specială, ceea ce constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale invocate referitoare la procedura de adoptare a legilor. ... 8. În susținerea acestor critici de neconstituționalitate extrinsecă, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, paragraful 73, a statuat că principiul legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
ale art. 1 alin. (3), în componenta referitoare la democrație, și ale art. 1 alin. (5), în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, cât și ale art. 75 și ale art. 76 alin. (3) privind desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. ... 10. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se susține că dispozițiile privind procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (art. 8-18), denumit în continuare CSM, din legea supusă controlului de constituționalitate încalcă prevederile art. 133 alin.
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
și a procurorilor se realizează de CSM, prin secțiile sale. O astfel de precizare lipsește însă din cuprinsul art. 134 alin. (1) și (4) din Constituție, care statuează rolul CSM ca întreg, respectiv în Plenul său, în ceea ce privește adoptarea hotărârilor, în general (atât pentru propunerea către Președintele României a numirii în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii, cât și pentru alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
CSM-uri, unul pentru judecători și unul pentru procurori. Tendința de rupere a unor atribuții de la Plen în favoarea celor două secții nu este nouă. Aceasta s-a manifestat încă din anul 2005, la doar un an de la adoptarea Legii nr. 317/2004. De atunci atribuțiile Plenului s-au redus permanent, cele mai mari modificări survenind în anul 2018, iar prin legea criticată se desăvârșește această lucrare de transformare a CSM, ca organ unic, în două organe separate, dar mai
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
nu poate fi comparată situația proiectelor/propunerilor legislative aflate în procedură obișnuită cu a celor aflate în procedură de urgență. Chiar Constituția consacră această dihotomie, astfel încât revine Camerei în cauză competența de a stabili în mod concret dispozițiile regulamentare privind adoptarea legii în procedură obișnuită/de urgență, proceduri care se subsumează dreptului parlamentar. În acea cauză, Curtea a reținut că legea criticată nu a fost adoptată prin procedură de urgență. În ipoteza în care s-ar fi aprobat adoptarea acesteia prin procedură
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
dispozițiile regulamentare privind adoptarea legii în procedură obișnuită/de urgență, proceduri care se subsumează dreptului parlamentar. În acea cauză, Curtea a reținut că legea criticată nu a fost adoptată prin procedură de urgență. În ipoteza în care s-ar fi aprobat adoptarea acesteia prin procedură de urgență, desigur, termenele puteau fi mult comprimate. În concluzie, scurtarea termenelor se poate realiza prin aprobarea procedurii de urgență cerute conform art. 76 alin. (3) din Constituție, legiuitorul constituant prevăzând expres această posibilitate. ... 30. Președintele Camerei
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
și în cadrul ședinței plenului Camerei Deputaților, au fost organizate dezbateri generale și dezbateri pe articole, în cadrul cărora reprezentanții grupurilor parlamentare au avut posibilitatea susținerii de amendamente, precum și a expunerii punctelor de vedere cu privire la procedura de adoptare a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii. Având în vedere că Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptată în procedură de urgență, scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ al legii nu încalcă dispozițiile constituționale, fiind posibilă derogarea
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
constituțional, pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul controlului de constituționalitate, similar cu normele de drept europene. Cu privire la susținerea că Parlamentul nu ar fi așteptat un aviz din partea Comisiei de la Veneția și a procedat la adoptarea legii, apreciază că această critică nu este raportată la niciun text constituțional, fiind nemotivată. Mai mult, nu există nicio normă constituțională care să condiționeze adoptarea legilor de existența unor avize din partea unor entități consultative din cadrul Consiliului Europei. ... 33
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
ar fi așteptat un aviz din partea Comisiei de la Veneția și a procedat la adoptarea legii, apreciază că această critică nu este raportată la niciun text constituțional, fiind nemotivată. Mai mult, nu există nicio normă constituțională care să condiționeze adoptarea legilor de existența unor avize din partea unor entități consultative din cadrul Consiliului Europei. ... 33. În concluzie, apreciază că Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 1 alin. (3)-(5), ale art. 69, ale
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
al Magistraturii a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 1 alin. (3)-(5), ale art. 69, ale art. 75 și ale art. 76 alin. (3) din Constituție, deoarece scurtarea termenelor regulamentare s-a realizat în cadrul procedurii de urgență a adoptării legii, iar solicitarea avizului Comisiei de la Veneția nu se subsumează vreunei norme de rang constituțional. ... 34. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, apreciază că prin trimiterea la art. 8-18 din legea contestată autorii sesizării nu indică în mod concret
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
ceea ce privește susținerea potrivit cărei atribuțiile Plenului CSM sunt preluate de secții, consecințele fiind diminuarea autorității hotărârilor organului decizional, apreciază că aceasta nu este motivată în drept, întrucât autorii sesizării nu argumentează din nicio perspectivă încălcarea valorilor constituționale prin adoptarea art. 31 alin. (1), a art. 40 și 41 din legea criticată. De altfel, reglementarea separării deciziei în privința carierei judecătorilor și procurorilor a fost calificată și de Comisia de la Veneția, prin Avizul nr. 924/2018, pct. 135, ca fiind
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]