3,823 matches
-
Știu că o să ne vedem mâine, dar o să fie agitație mare și nu vom apuca să vorbim prea mult. Poate facem ceva în weekend împreună? întrebă Ed timid. — Mi-ar face plăcere. —Ce-ți place să faci? Asta e ușor. —Ador Chessington World of Adventures 1. Lisa și Maria se țineau cu mâinile de cap. Cu ce greșisem? Cui nu i-ar plăcea o zi la Chessington World of Adventures? O secundă mai târziu, creierul meu îmi ajunse din urmă gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
și puțin incitant. Pentru o clipă, m-am simțit Meg Ryan. Să le așteptăm și pe prietenele tale? mă întrebă Alfie, în timp ce eu mă lăsam moale pe bancheta din spate zâmbind șăgalnic. — Pot să meargă pe jos, am răspuns eu. Adoră mersul pe jos. Când am ajuns acasă, Lynn se culcase și m-am putut bucura de o minunată liniște și singurătate. Mi-am verificat e-mail-urile. Erau câteva zeci, atât profesionale, cât și personale și am pierdut noțiunea timpului citindu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
urma stilul celuilalt. După ce am învățat regulile de bază, îi băteam mereu. Mark și cu mine am fost dezamăgiți când partidele au luat sfârșit, dar Lisa se săturase de stat pe brațul fotoliului lui Kieran, mângâindu-l pe păr și adorându-l. Am trecut la Scrabble, care se preta foarte bine la certuri în barul facultății, între studenți ușor beți, gata să se bată pentru cuvinte care nu există. Până când s-a alăturat și Tally grupului nostru, partidele au fost restricționate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
a privit pe sub gene, recompunând fotografia principală pe care o folosiseră. —Eu, pe de altă parte, întruchipez idealurile pieței: sunt interesată de modă, ies în oraș, beau, socializez, fac toate lucrurile astea care costă bani. Cei din publicitate mă vor adora. Iar răspunsurile au început deja să curgă. Și știi de ce? Pentru că ai zis că îți place la nebunie sexul și nu porți niciodată sutien? S-a lăsat pe spate și și-a desfăcut brațele într-un gest de sinceritate. — Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
un gest în semn de negare. — Nu e atras de ea. Dar el are mereu nevoie de atenție feminină și dacă nu o primește de la mine o caută prin alte surse. Nu sex caută el, facem destul, ci să fie adorat. Ea se ține după el ca un cățeluș. începe să îl enerveze. Dar el știe că atunci când ne ciondănim poate să evadeze din camera noastră și să o aibă pe ea care să îi facă ceai și să se holbeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
tale, ele se orânduiesc, se aleg și se despart cele bune de cele rele și ai puterea să-ți vezi greșelile și să te rogi pentru iertare și îndreptare pe calea cea bună. Abia acum cred că o să încerc să adorm. — Dormi, măria ta, plângi, țipă, vaită-te, întoarce te în firesc. Nu ești singur. O să încerc să veghez în rugăciune alături de măria ta. Dăruiește-mi încrederea măriei tale. Așa să ne ajute Dumnezeu! Călugărul făcu asupra suferindului semnul binecuvântării și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se pare amuzant : „Eugen Simion scrie frumos. Dar Eugen Simion nu scrie bine.” Tot e ceva ! Unii scriu și rău și urît!... ...Dar ce-aflai de la cunoscutul G. Deleuze ? Că „oa menii superiori recunosc În măgar pe ... superiorul lor. Îl adoră de parcă ar fi un zeu. Măgarul e animalul care spune I-A, adică DA, În germană. E animalul afirmativ”. E clar : eu sunt un om inferior...Ia! (Re)văd a 10-a oară filmul Evita. Am revăzut, tot de-atîtea ori
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pe spatele meu - Ți-e frică? O să fie totul bine. Când eram pe scenă, am fost rănită mai tare decât ești tu acum. N-am fost niciodată o cântăreață foarte bună, David, și am știut asta dintotdeauna, dar iubeam scena, adoram să fiu orbită de reflectoare și să aud zgomotul orchestrei în spatele meu. David, când ești pe scenă și cânți și poți să simți cum ritmul orchestrei mișcă scândurile de sub tine, parcă ai fi beat. E chiar așa cum îți zic, puișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
și, cum mama zice că-i o idee „educativă“, tata face un ocol de zece mile până acasă. Pe bancheta din față, soră-mea numără cu glas tare pilonii care susțin minunatele cabluri educative, iar pe bancheta din spate eu adorm cu obrazul lipit de haina neagră din piele de focă a maică-mii. La Lakewood, unde într-o iarnă petrecem un weekend cu membrii Clubului Gin Rummy de Duminică seara, din care fac parte și părinții mei, eu dorm cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-mi amintesc, cererea a fost aprobată: în 1941 ne-am mutat la Newark. Vărul meu Harold era scund și îndesat ca un taur - ca toți bărbații din familia noastră, cu excepția mea - și semăna izbitor cu actorul John Garfield. Mama îl adora și-l făcea să roșească mereu (e unul dintre talentele cucoanei) declarând în prezența lui: — Cu niște gene negre ca ale lui Heshele, oricare fată, credeți-mă, ar avea asigurat la Hollywood un contract de-un milion de dolari. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mi-a făurit un cămin atât de încântător etc., își îndură cu bravură singurătatea și abandonul? Cum să dau ochii cu lacrimile ei îngrozitoare? N-aș putea face una ca asta. Cum să-mi privesc în ochi copiii care mă adoră? Și ar urma divorțul - păi, nu? Întreținerea copiilor. Pensia alimentară. Dreptul de a-i vizita la anumite intervale. Frumoasă perspectivă, de-a dreptul minunată. Cât despre cea care are de gând să se sinucidă fiindcă prefer să nu fiu orb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
acest moment mă aflu sub influența unui eseu intitulat Cea mai frecventă formă de degradare din viața erotică; după cum, probabil, ai ghicit, am cumpărat o Culegere de articole și, de când m-am întors din Europa, seară de seară încerc să adorm, în singurătatea autoimpusă a patului meu lipsit de femei, cu un volum de Freud în mână. Uneori cu mâna pe Freud, alteori cu mâna pe Alex, adesea cu mâna pe amândoi. Da, zac singur-singurel în pijamaua cu prohabul descheiat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
spun că ori de câte ori o să mă apuc de vreo treabă, o să simt nevoia să te sun - să-ți zic că te iubesc. Am fost coerentă? — Sigur că da. — Că, de fapt, așa și vreau să fiu: tare coerentă. Ah, Păsuleț, te-ador. În clipa asta, în orice caz. Hei, urmă ea în șoaptă, vrei să miroși ceva - ceva năucitor? Se uită în jur, să fie sigură că nu-i nici o chelneriță prin preajmă, apoi se aplecă în față, băgându-și mâinile sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
doctore, poate foarte bine să facă una ca asta - de-aia mi-am ținut gura; pe urmă, însă, brațele ei mi-au încolăcit grumazul și, vai, s-a apucat să-mi îndruge vrute și nevrute. — Te iubesc, Alex! Te adulez și te ador! Te rog, nu mă umili! N-aș putea răbda una ca asta! Căci tu ești cel mai bun bărbat, femeie sau copil pe care l-am cunoscut vreodată! Din tot regnul animal! Ah, Păsuleț, ai o minte mare și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
O poreclisem „Dovlecel“ întru pomenirea tenului și a popoului ei fabulos. Și a integrității ei: era tare ca dovleacul când era vorba de principii morale, de o superbă încăpățânare, pentru care nu puteam decât s-o invidiez și s-o ador. Niciodată nu ridica tonul în timpul unei dispute. Îți dai seama ce impresie mi-a făcut chestia asta la vârsta de șaptesprezece ani, proaspăt ieșit de sub obrocul Societății de Dezbateri Jack & Sophie Portnoy? Cine mai auzise până atunci că o discuție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
aristocratice tipic americane, ai cărei strămoși debarcaseră pe aceste tărâmuri în veacul al XVII-lea. Fenomen cunoscut sub numele de Urăște-ți Aproapele Goi și Mănâncă-l Fript. De ce nu m-oi fi însurat cu fata asta frumoasă, care mă adora? Mi-o amintesc cum arăta printre spectatori, palidă și fermecătoare în taiorul ei bleumarin cu nasturi aurii, cu câtă mândrie, cu câtă dragoste mă privea în după-amiaza aceea, în timp ce îl supuneam unui interogatoriu dur pe un tip lunecos, de la biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
râzând. Era așa de frumoasă! Ea și fetița erau marea lui fericire. Era o femeie plină de grație și de farmec. Era atât de dulce, adorabilă și-i dăruise o fetiță fermecătoare. Era prin acum între două femei care-l adorau și pentru care el și-ar fi dat și viața. Erau departe de cele două jivine de pe vapor. Treptat se liniștise și Lotti. În spitalul din Paris i se păruse că o vede pe Lizzi, dar apoi mâhnirea că-și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
sărutau plini de dorință, chiar și acum, după 15 ani. Inimile lor băteau în același ritm. Își puteau permite orice extravaganță, dar Lotti era la fel de modestă. Titlul nobiliar nu i se urcase la cap. Le plăcea viața în aer liber. Adorau animalele și se simțeau minunat, departe de viața palpitantă a marelui oraș. Situația financiară a lui Richard, fiind una foarte bună, nu duceau lipsă de nimic. La început au cumpărat un ponei pentru Soleil. Fetița era curajoasă și a învățat
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
De ce nu, când totul în viața lor arăta că au bani mulți și putere. Cea mai mare bucurie a fost pentru Soleil când i lau dăruit pe Oscar- un pur sânge negru, de o rară frumusețe, neastâmpărat, care și-a adorat stăpâna. Soleil împlinise 15 ani. Era de o frumusețe năucitoare și era și o artistă în adevăratul sens al cuvântului. Avea un surâr pârjolitor și niște ochi de culoarea chihlimbarului, ochi de pisică, ce ascundeau inteligență vie și un licăr
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
Rostește pe același ton: Dimpotrivă, draga mea, iubesc Germania. Redevine serios. Pentru mine ea reprezintă Schiller, Goethe, Bach. În schimb marele Reich milenar oferă reperele antiumane ale doctrinei naziste numite Gestapo 48 sau SS49, a uniformelor brune sau negre care adoră ca o icoană chipul Führer-ului. Mă îngrijorează prezența SS-istului aici la București. De ce? În ultimul timp, bântuie prin capitală tot felul de zvonuri, mai ceva decât fantomele într-un castel scoțian. Una dintre aceste "vești sigure" vehiculează ideea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și urcă în camera ei, în care dormea și Mădălina. Ea dorise ca Mădă să doarmă cu ea. Își iubea sora și îi plăcea să se joace cu ea, de când o aduseseră de la leagăn. E drept că și Mădă o adora și era un copil foarte cuminte. Intră în cameră și își privi sora. Mădălina își culca păpușile. Câtă seriozitate! Pe Crăița o amuza teribil cu câtă aplicațiune se juca Mădălina, cum vorbea cu păpușile, cum le alinta și le hrănea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pentru că omul fără surori și mamă își concentrase asupra fetiței blonde toate posibilitățile de afecțiuni familiale. Eu îi întorsesem capul pentru că eram în mintea copiilor, adică a ei, și pentru că desigur, cu instinctul ei de animal mic, simțea că o ador. Dar Adela nu era numai un pui de animal egoist. Era capabilă și de acțiuni altruiste, uneori foarte costisitoare pentru ea. Adesea, ca să împartă cu mine cauza fericirii ei, când cronțăia pe genunchii mei un măr, de obicei crud, păstra
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mitul creat de inteligență și imaginație pe instinctul brut - acoperă realitatea cu maldăre de flori, și atâta tot! Sufletul i-l iubesc sau, mai exact (fiindcă cuvântul este pe de o parte debil și pe de alta impropriu), i-l ador numai întrucît este expresia ființei ei intime: senzații, emoții, imaginație, turnura spiritului - femeia din ea. Opiniile, ideile ei, dacă n-au timbrul vieții ei, mi-s absolut indiferente, deși tot ce spune mi se pare inteligent (și desigur este, căci
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pot da. Dar n-am putut stăpâni nevoia de prosternare din ochii mei, și nici ea nesiguranța din ai ei. Muzica din parc cânta sfâșietor un cântec banal. Acum nu mai am absolut nimic de ascuns. E sigură că o ador și asistă (cu ce sentiment?) la chinul meu de a rezista. Poate mi-i recunoscătoare... Poate o ofensez... Voința mea e posibilă numai pentru că prezența ei mă ține cu ea și îmi paralizează imaginația despre ea, care se aprinde în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
lumină crudă peste mizeria iremediabilă. E una din multele crime ale naturii împotriva materiei vii. Ce este ea? Îmi pare că astăzi mi-a vorbit de noi când îmi răspundea la indigestele mele pedanterii, în care toate cuvintele strigau: "Te ador!" Mi-a spus că nu am sufletul simplu, că există în viață fericiri posibile... Pentru mine? Ori pentru mine cu ea? (Dar acel "Și" ... început și neterminat? Nu cumva însemna: "Și ar fi putut urma și alte zile frumoase?") Vibrează
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]