79,378 matches
-
fusese lovit de un necunoscut. Dar din moment ce s-auzeau împușcături, poate se încheiase pacea și lumea trăgea de bucurie. Orice-ar fi fost, va afla. Și înviorându-se încă o dată din apa Moldovei, porni cu pasul grăbit spre oraș. Prin aer se simțea un zgomot nelămurit. Își înălță privirile. Un monstru înaripat de vreo trei metri trecu greoi pe deasupra zăvoiului. Adrian îl privi. Văzu cum pierdea din înălțime prăbușindu-se cu un plescăit în apa Moldovei. Apoi zgomotul se repetă și
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
prezentată ca una excepțională. Dacă nu mă înșală intuiția, "scandalul Costea" e o minusculă parte din uriașa tâlhărie "Bancorex". De la cei vreo șase milioane de dolari despre care se știe acum că au luat drumul neantului, până la miliardele evaporate în aerul tare al iliescianismului e drum lung. Atât de lung încât, mi-e teamă, pe parcurs vor sucomba nu doar Iliescu, Meleșcanu și Constantinescu, ci țara însăși. Nu avem nici curajul, nici interesul și nici onoarea de a risca să mergem
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
un spor de ființă. M.V.: Cum credeți, prin ce s-au impus 80-iștii ca generație, ca grup? E.G.P.: Prin faptul că au fost de la bun început condamnați să se constituie în grup. Să ne amintim de acele antologii colective, Aer cu diamante sau Desant, adevărate "morminte frățești", de la începutul anilor '80. Împreună au escaladat baricadele cenzurii, împreună au fost navetiștii care au dus ideologia generaționistă în interiorul țării. Observă cîți 80-iști buni trăiesc în mici orașe provinciale uitate de Dumnezeu
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
Alex. Ștefănescu Aer proaspăt De mult n-a mai debutat în poezie cineva atât de evident talentat și de neasemănător cu alții ca Simona Tache. Cartea ei, împărțit la doi, care mai e și un obiect de artă, datorită colaborării cu graficianul Valeriu
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
Nu în ultimul rând,/ Madame Bovary./.../ Sunt fericită." (Ars domestica) Teribilistă cu grație și sinceră cu artă, Simona Tache atentează la statu quo-ul instaurat de "optzeciști" în spațiul liricii românești. Ea deschide în poezia actuală o fereastră prin care intră aer proaspăt. Cruzime de critic literar Am fost tentat să-mi intitulez acest subcapitol al cronicii literare Cruzime de femeie. Nu de mult am primit însă prin poștă, din partea unei asociații feministe din Cluj, o diplomă, prin care mi se acordă
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
și suflet, dar și minte, compartimentul lubric al prejudecății masculine cu chiar armele ei. Arătându-le tocmai ce se așteaptă să vadă, le și răstoarnă cofița cu apă rece peste mințile înfierbântate." Niciodată plictisită (sau plictisitoare), având de fiecare dată aerul că n-a mai scris de mult și își dorea arzător să se pronunțe asupra literaturii actuale, Nicoleta Sălcudeanu transformă aproape orice comentariu într-un spectacol critic. Într-un spectacol din care nu lipsesc maliția și chiar cruzimea. Ea se
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
dovedesc că, în ciuda aparențelor, nu suntem niște barbari interesați doar să ne umplem burdihanurile, doar niște violatori de găini și niște criminali în serie. Toate acele cărți dovedesc oricui că ne merităm locul în Europa. Voci tulburate de contactul cu aerul tare al unui pro-occidentalism formal și inconsistent s-au trezit din picoteală și-au dat cu pumnul în masă: "Editura Minerva" trebuie să intre în libera concurență! întreb și eu: cu cine să intre în concurență? Care dintre editurile românești
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
Constantin Țoiu Un hotel mic cu o copertină albă de cînepă din cartierul Westwood păstrînd o umbră zgîrcită în amiaza toridă a zilei californiene. Soare generos, lămîi, portocali pe rod; aer de sărbătoare perpetuă. Deși la televizor vedem că în nordul continentului iarna a și început. Umblau lejer, pantaloni scurți, cămașă fără mînecă. Aici totul pare artificial, ușor. Așa umblu și prin Disneyland și prin cartierul cinematografiei Hollywood unde musai să
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
garnitură staționînd la Nicolina, trenul s-a pus în mișcare, eu am sărit, el a întîrziat, a alunecat și roata i-a prins picioarele. Terci. L-am tras de o parte...". E drept că ororile evocate, inclusiv crimele, capătă un aer neverosimil, teatral, ca spre a indica incapacitatea evadării din mediul ficțiunii - damnare asumată a creatorului în raport cu propriile-i plăsmuiri. Drept care acesta se adîncește în mediul "pierzaniei" sale, aidoma unui narcoman ce, nemaiavînd nici o scăpare, își mărește doza de drog. Ne
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
poate evada decît în straturile propriei arte: "Pe la două, ieșim de la Garofeni, sîntem în formație completă, Haidia, Chibici, Șaraga și Zarandi, ne simțim istoviți, dar nu renunțăm pentru nimic în lume la mîntuitoarea hoinăreală pe străzile reci, sub lună, în aerul ca-n Cîntarea Cîntărilor, înmiresmat cu smirnă și cu fel de fel de prafuri aromate. Noi, cearcănul zurbagiu al lunii. Somnul? Succedaneul morții? Să-l ia dracu'! Pe Vovidenie, Șaraga se cațără într-un mălin și ne aruncă ramuri în
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
covîrșit Muzeul Zambaccian, Radu Petrescu recurge nu doar la o descripție rece, ci și la o comparație literară ce o pecetluiește: "Atmosferă insuportabilă de birou de miliție, copita brutală și murdară pusă să spurce și să devasteze, în totul un aer de ireverențiozitate suspectă, amintind celebrele scene din Le cousin Pons". În fine, pasajele exegetice corespund de asemenea unui fond de obiectivare prin explicația de specialitate: "Citesc canto cinquo și sette din Orlando innamorato cu satisfacții necurmate și de un ordin
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
talazuri de cifre, craniu masiv acoperit cu alge parcă, ochii strălucind ca la vipere în păienjenișul stelar al formulelor și ecuațiilor axiomatice din noaptea tablei". Radu Petrescu e un rafinat cunoscător de artă și punctele lui de vedere au acel aer tranșant care, conferindu-le originalitate, le face detașabile: "Ce mi se pare că este izbitor la Brâncuși (în special a celui de după epoca rodiniană) este plăcerea de-a teslui, de a lustrui, bucurie care se transmite și privitorului și care
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
antimuzica", ele sunt orchestrații de onomatopee, scrâșnete și hârâituri, ale căror rădăcini mai îndepărtate se găsesc în Bacovia. Astfel încât poemele din volum, cu căutata lor punere în pagină (care îl determină pe Nicolae Manolescu să le numească, îndreptățit, "caligrame") au aerul unor partituri care evocă acustic o realitate ostilă. Și, tot pe urmele lui Bacovia, ele se constituie în-tr-o poezie "a nervilor", transcriind "fobii" și "depresii", trăirile "autiste" ale unei sensibilități ulcerate de spectacolul cotidian, care are accente de pantomimă grotescă
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
borfașii prin/ piața sudului/ atât de mult te-am iubit" (neoplazie). Angoasele pe care le transcriu poemele din volum nu ating niciodată totuși intensități paroxistice, căci Gelu Vlașin nu este un confesiv și, de aceea, textele sale au mai degrabă aerul unor "puneri în scenă", al unor scenete absurde pe care po Gelu Vlașin, Tratat la psihiatrie, Editura Vinea, București, 1999, 52 p.
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
jalnice nevroze "la iarbă verde", cu soacre, copii, miel, purcel și telefonul mobil, să poată fi găsiți dacă i-ar fi bătut norocul la bingo. Îi mîna pe ei acolo nu dorul de natură, ci dorința de a frige în aer liber mielul și purcelul, cîrnații și mititeii, de a ciocni pahare de plastic și a proba capacitatea maximă a casetofoanelor. Parfumele de mai copleșite de fumul grătarelor, ciripelile - de văicăreli orientale și furnicile strivite de șezuturi masive: distracție populară de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
capete ale strîmtorii în care se află portul imens în stare să adăpostească toate flotele lumii, - deschiderea spre nemărginirea oceanului Pacific... Peste Poarta de aur se poate ajunge pe țărmul celălalt pe care se află o adevărată grădină botanică în aer liber cu arbori sequoia exotici, unii avînd circumferința de peste 20 de metri. Am îmbrățișat un astfel de exemplar; adică am cuprins cît am putut cu brațele ceva din scoarța verzuie, tropicală, după aceea punîndu-mi pe ea urechea... E un obicei
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
Robert Musil), Gulliver rătăcește, de fapt, prin România, unde, printre altele, află despre altoirea genetică a noi specii umane create în laboratoarele regimului. Este vorba de mai multe experimente dintre care cele mai sugestive sînt următoarele: omul-fără-stomac (hrănit doar cu aer și apă), omul-rumegător (căruia i se implantează un stomac de ierbivor) și omul-mîncător-de-pămînt (pămîntul comestibil fiind singura hrană care, în concepția conducătorilor Kukuniei, ar putea face din om un animal rentabil). Aducîndu-mi aminte, deunăzi, de clasificarea poznașă din respectiva antiutopie
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
vremea comunismului, cele trei specii create în laboratoarele Kukuniei mi s-au părut, cu cinism o spun, adaptabile la vremurile pe care le trăim astăzi. Adaptabile și cu "îmbunătățiri" posibile: ce-ar fi dacă omul-fără-stomac s-ar hrăni doar cu aer și nu ar mai avea nevoie și de apă! El ar depăși atunci performanțele omului-rumegător și ale mîncătorului-de-pămînt! Ce-ar trebui să spun mai departe: aviz amatorilor sau Doamne ferește?
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
Coita, Tiron și Vlad erau obligați, în cel mai strict înțeles al cuvîntului, asemenea oricărui artist cu o solidă conștiință de sine, să-și facă un examen lucid și să se supună public unui soi de control periodic. Așadar, dincolo de aerul lejer al expoziției și de tonul ei jucăuș, sensul acesteia este extrem de serios, iar consecințele de o importanță mult mai mare decît am fi dispuși să acceptăm la prima vedere. Sub aparența de cordialitate și de comunicare volubilă cu un
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
vindecat spre mirarea și satisfacția celor ce m-au îngrijit și am fost externat. Ca un făcut, de întâmplarea cu plicul uitasem de tot. În concediu medical fiind, toată ziua priveam la televizor sau citeam, având încă restricționat accesul în aer liber datorită temperaturilor scăzute mult sub zero și vântului. Eram fericit că scăpasem de boală și într-o dimineață am primit un telefon de la... nea Tudor care era vizibil supărat că nu deschisesem plicul ce mi-l adusese. Brusc mi-
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
pe care o face Adriana Stoichițoiu (în Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, cretivitate, București, All, 1921) - că e vorba de un uz eufemistic al englezismului - e perfect îndreptățită: posibilele implicații negative sînt evitate prin folosirea unei expresii străine cu aer tehnic și neutru; mai mult, prestigiul actual al englezei ca limbă a modernității constituie o contrapondere la prestigiul social scăzut al mărfurilor uzate. De fapt, nici echivalentul la mâna a doua nu a acumulat veritabile conotații depreciative; sintagma are însă
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
în care toți termenii sînt marcați peiorativ. în momentul de față, mărfurile moderne dintr-o societate de consum sînt însă mult mai puțin uzate decît în lumea tradițională, iar rularea lor rapidă de la un utilizator la altul a căpătat un aer de normalitate sistematică. Caracterul tehnic al sintagmei second-hand nu este deci deloc nejustificat; de altfel, el se aplică la mărfuri extrem de diversificate: de la "îmbrăcăminte second-hand" (RL 2073, 1997, 16) - pînă la "tramvaiele second-hand aduse din Germania" (EZ 2278, 1999, 1
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
artiști celebri. Ne trezesc interesul tocmai pentru că autorul lor a devenit ulterior Picasso, Dali sau Klee. Faptul că subiectul nuvelei este aproape identic cu cel din O iubire a lui Swan înnobilează, á rebours, stîngăciile inerente începuturilor, conferă banalitaților un aer misterios, iar locurilor comune o prospețime neașteptată. Mai mult decît atît, am putea spune că farmecul acestei scrieri rezidă tocmai în imperfecțiunile ei, în faptul că ni se oferă șansa unică de a putea surprinde, în detalii infinitezimale, cristalizarea materiei
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
Pavel Șușară Referindu-se, în însemnările sale, la momentul imediat următor terminării războiului (anii 1919-1920), Corneliu Baba mărturisește fără echivoc: ,,...făceam ce voiam, căpătasem faimă și aere de portretist, lucru justificat de un anumit orgoliu al vîrstei." Era încă perioada craioveană, cînd el lucra constant în atelierul tatălui său și cînd supravegherea acetuia se exercita atent, dar fără intervenții explicite, cu excepția momentelor în care normele academiste păreau
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
care urmau să-l joace în modernizarea țării. În doar câțiva ani, numărul studenților a crescut vertiginos, astfel încât te-ai fi așteptat ca la zece ani după deschiderea largă a ușii facultăților economia românească să beneficieze de puternicul șuvoi de aer proaspăt. Lucrurile stau cu totul altfel. Pe șleau spus, catastrofal. Da, învățământul superior a fost și a rămas o afacere, însă nu pentru studenți și nu pentru profesori. S.r.l.-uri conduse, adesea, de analfabeți venali, care-au călcat
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]