KorAP: Find »[drukola/base=agrar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...109 110 111 ...157 >

3,907 matches

Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243

degrabă sub semnul patimilor pe care junimismul le denunța în filipicele sale. Politic, iar aceasta este o temă care va reveni în rân durile cărții de față, junimiștii apar, la finele lui 1918, ca apărători ai unor cauze pierdute. Reforma agrară și votul universal sunt semnele acestei mutații de adâncime față de care Carp sa arătat rezervat până la capăt. Peste numai câțiva ani, echilibrul pe care părea că-l impusese spiritul critic junimist era înlocuit, la rândul său, de o inflamare naționalistă

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
ce capătă chip după 1917. În absența unei terapii a organicității și a gradualismului care să deștepte instinctul salutar al civismului, masa rurală este condamnată la postura de obiect inert asupra căruia se exercită voința Statului. Votul universal și reforma agrară nu afectează acest fond de patologie socială expus de criticismul junimist. Căci nimic nu se poate substitui evoluției în direcția libertății. Comune rurale nu avem! Ce reprezintă primarul în ochii țăranului? Primarul reprezintă pe acela care îl cheamă la conscripțiune

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
sensibilitatea revolu ționară. Impresionantă și discontinuă, cariera lui P.P. Carp se suprapune, la 1914, cu finalul regimului politic pe care Junimea la susținut și la elogiat. Compromisul fondat pe temperarea și limitarea votului universal și pe ocrotirea proprietății în fața reformelor agrare orchestrate de stat era pe cale de a fi înlăturat. Războiul mondial naște o stare de excitare a spiritelor care descurajează ape lul la gradualism și moderație. Idealul național și soluționarea chestiunii agrare deveneau inseparabile. Discursul de la 1914, pandantul celuilalt discurs

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
votului universal și pe ocrotirea proprietății în fața reformelor agrare orchestrate de stat era pe cale de a fi înlăturat. Războiul mondial naște o stare de excitare a spiritelor care descurajează ape lul la gradualism și moderație. Idealul național și soluționarea chestiunii agrare deveneau inseparabile. Discursul de la 1914, pandantul celuilalt discurs memorabil, consacrat problemelor externe, ilustrează profesiunea de credință liberal conservatoare a unui ju nimist impenitent. Mai mult decât un elogiu necritic și pătimaș al marii proprietăți, mai mult decât o probă de

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
un instrument al voinței țării, dar un instrument al voinței întâmplătoare a unui ambițios, d voastre veți duce țara aceasta, ori la deca dență, ori la revoluțiune. Din această dilemă nu puteți să ieșiți.<ref id=”1”>Idem.</ref> Chestiunea agrară nu poate fi scoasă din acest context al gradualismului conservator. Statul și instrumentele sale nu pot genera, în mod miraculos, acea stare de egalitate socială la care visează spiritele progresiste. Schițată în urmă cu trei decenii, alternativa lui Carp - creșterea

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
alocuțiunea lui P.P. Carp își păstrează acea actualitate paradoxală care definește majoritatea textelor juni miste. Și, chiar dacă istoria a ales să ignore alternativa organicistă schițată de Carp, nu a putut să elimine efectele secundare pe care oratorul lea anticipat. Reforma agrară de după război nu a generat țărănimea robustă economic și independentă politic la care aspirau politicile statului. Prudența a lăsat locul, din ce în ce mai mult, pasiunii și fanatismului. Universul anului 1914, din pra gul căruia se distinge timbrul lui Carp, este separat de

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

compilației și bibliografia săracă a autorului („specialist în istoria locală”). Concomitent, D. Bodin a abordat problemele contemporane oscilând între problemele sociale și cele politice, între respectul față de monarhie și spiritul revoluționar. Astfel, el a făcut unele Considerațiuni privitoare la reforma agrară (comunicarea de la ședința Institutului din 29 martie 1945) în care folosește un limbaj extrem de apropiat documentelor PCR: „doar țărănimea a muncit și a apărat pământul țării”, „legea este semnată de rege și de ministrul-țăran” (R. Zăroni). în cuvântarea din 10

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
o semnificație, începând din 1945 - „Ziua Victoriei”, pentru ca în final să-l laude pe rege spunând că „Actul de la 23 August îl așează lângă Ștefan Vodă al Moldovei; reîncadrarea Ardealului între granițele României, lângă omonimul său de la 1600; iar reforma agrară lângă A.I. Cuza”. Deși mai puțin importante, mai amintim intervențiile despre învățământul istoric. Aurel Iordănescu face observații asupra pregătirii în Universitate a candidaților la profesoratul în istorie, criticând lipsa de coordonare între programa analitică și cea universitară și lipsa culturii

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
său, toate comunicările cu privire la Basarabia ținute în anii 1943-1944, cu toate că în acel moment Basarabia nu mai făcea parte din teritoriul românesc. Academia continua să se bucure de autonomie și de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta (exceptarea de la expropriere - reforma agrară 1945), dar asta nu înseamnă că presiunea politică nu era resimțită, ba dimpotrivă. Deseori participau la ședințe membri ai Guvernului Groza și chiar reprezentanții militari și diplomatici sovietici aflați la București. Aveau loc și vizite reciproce între Academiile din București

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cât și resentimentele dintre URSS și țările din estul Europei - fiind vorba aici și de cele dintre Uniunea Sovietică și România - erau relevate în principal de domeniul economic, și în special de relațiile din cadrul CAER. România era o țară tradițional agrară, înapoiată din punct de vedere economic, și spera să-și schimbe tipul de economie cât de curând posibil. După încheierea celui de-al doilea război mondial, România a pus la punct un plan de industrializare și modernizare a economiei, dezvoltând

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
emigrează în America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei agrare. Cei ce luau totuși drumul Americii din această țară proveneau din alte categorii sociale și aveau o altă pregătire față de țăranul transcarpatic. Faptul acesta se va repercuta asupra comunității românești din America, iar influențele, deși nu vor fi întotdeauna pozitive

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
asalturi externe, presărată cu violențe. Dennis Deletant încearcă să ofere explicații largi ale mediului în care s-a format și s-a manifestat partidul comunist: într-un stat care se extinsese după Primul Război Mondial, cu semnificative minorități, o societate agrară, în care țărănimea reprezenta majoritatea zdrobitoare a populației, modernizare/occidentalizare de suprafață, clientelism, nepotism, altfel spus corupție generalizată. Probabil cele mai mari probleme ale României au fost acutizate de guvernele și administrația incapabile de a realiza și aplica strategii viabile

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
asupra pământului nu a fost niciodată interzisă în România, chiar după ce s-a anunțat încheierea colectivizării agriculturii, în primăvara anului 1962, câteva procente din suprafața agricolă a țării rămânând în proprietate particulară. Impropriu este și să se scrie despre „reforma agrară din 2 martie 1949” (p. 106), când, după cum aminteam mai sus, atunci au fost confiscate ultimele proprietăți („moșierești”) de 50 de ha, ele trecând în patrimoniul statului. Această exprimare nefericită se mai întâlnește și în alte locuri din carte. Fuzionarea

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
ceea ce nu le împiedică să circule/se impună în istoriografie sau în opinia publică. Din păcate, unele s-au strecurat și în cartea pe care o avem în vedere. Amintind de conflictul din satul Roma, județul Botoșani, legate de politica agrară a PMR, autorul le situează în luna mai 1949, preluând informația dintr-o cronologie a colectivizării. în realitate, respectivul incident între autorități și țărani s-a desfășurat pe 12 iunie 1949. Cât despre răscoalele din județele Bihor și Arad, desfășurate

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
pasaje necorespunzătoare despre războiul din Finlanda și Polonia - vezi ANIC, fond MEN, Dir. `nv. Sup., dosar 588/1946, ff. 45-50. Ministrul Agriculturii și Domeniilor p`nă la 6 martie 1945; a fost, alături de G. Zane, `n Comisia pentru Studiul Reformei Agrare, pe care a prezidat-o. Era și un avocat renumit, fiind solicitat de Maniu să-l apere `n procesul ce i s-a intentat după Tămădău. A candidat `n alegerile din noiembrie 1946 - vezi I. Scurtu, Istoria PNȚ, ediția a

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

fără portofoliu în Consiliul Dirigent (1918-1920), deputat (1919); membru al Academiei Române (din 1919); membru al Partidului Poporului (1920-1932); ministru de Stat (martie-iunie 1920); ministrul Cultelor și Artelor (iunie 1920-decembrie 1921); ministru de Interne (martie 1926-iunie 1927): Fondator al Partidului Național Agrar (1932), care în aprilie 1935 fuzionează cu Liga Apărării Național Creștine, Goga devenind președintele noului Partid Național Creștin. Președinte al Consiliului de Miniștri (28.12.1937-10.02.1938). Antisemit notoriu. 524 Monitorul Oficial, partea I, nr. 223 din 30.12

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

rol de monedă se produce mult mai târziu. De subliniat este faptul că strămoșii romanilor avea conștiința a ceea ce schimbă și schimbau pe bază de echivalențe de valoare a mărfurilor, raportându-se la marfa cea mai scumpă într-o societate agrară care era, cum este și firesc, vita, animalul de muncă era însoțitorul zilnic al omului. Procesul de desprindere a banului din lumea mărfurilor este unul complex și se afla abia la începuturi. Pe lângă acestea în Italia, unde metalul devenise necesar

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
era puternica îndatorare a proprietății agricole, fapt ce a dus la o instabilitate continuă a sistemului social. Avem de-a face cu o dependență a întregii situații a Republicii de modul în care se prezenta gospodăria țărănească. ,,Nașterea marii proprietăți agrare pare să aparțină tot acestei epoci"90. Alte caracteristici ale economiei epocii puse în evidență de Mommsen sunt: chiar dacă marea proprietate se bazează în continuare pe munca sclavilor, în epocă a fost introdusă obligația de a angaja și oameni liberi

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
pastorală sau economia legată de creșterea animalelor care era atinsă de capitalism 116. Specific capitalismului roman era existența unei cantități de bani cu mult peste nevoile economiei, bani care își căutau randamente în economie 117 și în principal în economie agrară, preponderentă în ansamblul întregii economii. Capitalismul roman este unul al excesului neeconomic, romanii nefiind obligați să-și producă avuțiile prin muncă deoarece le aduceau în mod sigur și facil prin războaie 118. De altfel, în această bătălie dintre bani și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
în ansamblul întregii economii. Capitalismul roman este unul al excesului neeconomic, romanii nefiind obligați să-și producă avuțiile prin muncă deoarece le aduceau în mod sigur și facil prin războaie 118. De altfel, în această bătălie dintre bani și economie agrară, banii sunt cei care se vor impune și multe din fermele și proprietățile agricole vor fi cumpărate și muncite de neproprietari 119. O altă epocă de analiză pe care ne-o propune Mommsen este aceea a Revoluției. Este o epocă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
pronunțat. Am constat mai înainte că în agricultură 129 puterea crescândă a capitalului roman a absorbit treptat proprietatea mijlocie și mică atât în Italia cât și în provincii, așa cum soarele absoarbe picăturile de ploaie"130. Procesul de divizare a proprietății agrare a continuat cu efecte nefavorabile asupra economiei. Epoca rămâne una a unor schimburi comerciale internaționale intense. ,,Exportul și importul Italiei era considerabil. Cel dintâi consta în principal în vin și ulei cu care Italia aproviziona pe lângă Grecia, aproape în exclusivitate

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și unică toate ipostazele posibile ale politicii: nașterea unei comunități, organizarea puterilor necesare unei cetăți, cucerirea egalității în drepturi a poporului față de cei mari, revendicările de egalitate împotriva oprimării, dar și de bună seamă marile probleme sociale, sărăcia, datoriile, legea agrară, subvențiile publice"146. Toate acestea au lăsat o urmă atât de adâncă în conștiința omului occidental, încât multe elemente de construcție socială, nu vor face decât să imite modelul roman. Capitalismul modern nu va fi decât o prelungire a capitalismului

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
singură propoziție istoria umană această propoziție ar trebui să-l imite pe Le Goff spunând că întreaga istorie umană este un șir de fapte și întâmplări ale bătăliei omului cu frica și cu foamea. Economia Evului Mediu este o economie agrară, dependentă în proporții uriașe de capriciile naturii. A fost nevoie de sute de ani pentru a se trece de la consumul agricol direct la consumul agricol indirect 6. Scopul principal al acestei economii era acela de a asigura, într-o anumită

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Este simplu să condamni, dar este mai greu să observi și să analizezi cu ochiul neutru, al celui care caută adevărul. Ceea ce spunem este valabil și în relația pe care capitaliștii tineri, purtători de averi au avut-o cu mediul agrar, înapoiat, al Evului Mediu. Un proces firesc de expansiune a relațiilor de producție de tip capitalist este privit și i se oferă dimensiunile apocaliptice ale unui permanent conflict social. În același timp, atunci când judecăm vremurile trecute avem tendința, care ne

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
crizele economice ale secolului XIX și XX sunt foarte virulente și de mare amploare, dar nu sunt singurele. Economia mereu a avut crize. Asta o știau faraonii, care erau obligați să-și conducă viața după ciclul naturii într-o economie agrară, dar a știut-o și Dioclețian atunci când a dat un edict care condamna la moarte pe toți cei care mai creșteau prețurile. Criza economică este vârful de acumulări cantitative care duc la saltul calitativ. Ea este un fenomen natural al

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]