10,591 matches
-
Numărându-se printre fondatorii Partidului Național al Românilor, B., om politic, deputat în Dietă, a militat pentru autonomia Transilvaniei, a participat decisiv la realizarea separării bisericii românești de cea sârbească și la înființarea Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu (1864). În ziarul „Albina” (1866-1876), pe care l-a condus de la apariție (figurează însă ca editor și redactor doar din 1869, iar ca redactor responsabil, din 1870), a scris numeroase articole politice. Membru în Dietă din 1860 până în 1890, președinte al Partidului Național al
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
au contribuit la valorificarea folclorului dintr-o regiune mai puțin cercetată până atunci, făcând cunoscute câteva doine de o frumusețe deosebită. O întinsă activitate a desfășurat B. în calitate de ziarist. Încă elev, el colaborase la cele mai importante publicații ardelenești, precum „Albina”, „Concordia”, „Familia”. A publicat articole și în presa maghiară, semnate cu pseudonimul I. Bágyai. În ziarul propriu, „Noul curier român”, a semnat, uneori cu pseudonimul Reștolțanu, numeroase articole, foiletoane și reportaje. Timp de peste optsprezece ani, a fost director și proprietar
BADESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
Arta de a face bani, București, 1911; L. Büchner, Ce-i omul?, București, 1911; Fr. Nietzsche, Omul superior, București, [1911]; J. Finot, Despre bogăție și sărăcie, București, 1912; J.-H. Fabre, Din viața insectelor, București, [1912]; G. Bonnier, Socialismul la albine, București, [1912]; W. Ostwald, Mișcarea perpetuă, București, 1912; G. B. Clemenceau, Cele două drapele, București, 1914; G. Hervé, Ghilotina sau funia?, București, 1914; J.-H. Poincaré, Știința și poezia, București, 1919, Morala și știința, București, 1924; B. Spinoza, Despre Dumnezeu
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
Brașov, 1998; [Scrisori], în Lucian Boz, Scrisori din exil, îngr. Mircea Popa, tr. Doru Burlacu, Călin Teutișan și Rozalia Groza, Cluj-Napoca, 2001, 6-70. Traduceri: Georg Trakl, 25 de poeme, Iași, 1938; Willy Ley, Călătoria în Univers, București, 1942; Waldemar Bonsels, Albina Maia și pățaniile ei, București, 1943; Gummerus, Fortăreața, București, 1943 (în colaborare cu Sergiu Dumitrescu); Poetas rumanos, Los Angeles, 1969; 11+11 poetas rumanos contemporáneos, León, 1976; Lucian Blaga, Las poemas de la luz, Venezuela, 1985; Ledo Ivo, Las Pistas, 1986
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
von Kotzebue, prelucrate de A., sau din dramaturgia originală a acestuia. Tot ei susțin la Iași prima reprezentație lirică, în limba română, cu opera Norma de V. Bellini, la 20 februarie 1838. A. a fondat la Iași, în 1832, „Institutul Albinei” pentru imprimarea de cărți și litografii. În același scop, va deschide o fabrică de hârtie la Piatra Neamț (Petrodava), în 1841. Tot în 1832, pune bazele Arhivelor Statului din Iași, instituție nouă, prețioasă pentru istoria națională, la direcția căreia s-a
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
căreia s-a aflat până în 1849 și, scurt timp, în 1857 și 1858. Presa, ca factor de culturalizare în spiritul unui program de sorginte iluministă, este îndatorată mult lui A., întemeietorul publicațiilor periodice din Iași. La 1 iunie 1829, editează „Albina românească”, prima gazetă politică și literară din Moldova, ce sugera din titlu o deschidere spre ambele principate. Cu o apariție întinsă pe două decenii, deși cu întreruperi și scăderi de formă și, de la un timp, concurată de periodicele lui M.
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
și scăderi de formă și, de la un timp, concurată de periodicele lui M. Kogălniceanu, gazeta a fost susținută și de suplimentele ei: „Foaia oficială” (1832), „Alăuta românească” (1837-1838) - de interes literar, „Foaia sătească a Principatului Moldovii” (1839-1840, 1846-1851) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie”. Trăsăturile „Albinei românești” vor fi conservate, cu riscul unor defazări și anacronisme în plan publicistic, de „Gazeta de Moldavia” (1850-1858) și „Patria” (1858-1859). A. a mai condus magazinele științifico-literare „Spicuitorul moldo-român” (1841), în ediție bilingvă
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
timp, concurată de periodicele lui M. Kogălniceanu, gazeta a fost susținută și de suplimentele ei: „Foaia oficială” (1832), „Alăuta românească” (1837-1838) - de interes literar, „Foaia sătească a Principatului Moldovii” (1839-1840, 1846-1851) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie”. Trăsăturile „Albinei românești” vor fi conservate, cu riscul unor defazări și anacronisme în plan publicistic, de „Gazeta de Moldavia” (1850-1858) și „Patria” (1858-1859). A. a mai condus magazinele științifico-literare „Spicuitorul moldo-român” (1841), în ediție bilingvă pentru francofoni, și „Icoana lumei” (1840-1841, 1845-1846
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
anii 1926-1927, audiază, la Paris, cursuri la Sorbona și la Collège de France. Este, succesiv, funcționar superior la Biblioteca Academiei Române (1921-1933), profesor secundar în București (1932- 1943), referent științific la Institutul de Istorie din București (1950-1953). A fost redactor la „Albina” (1921-1941), „Mișcarea literară” (1924-1925) și „Revista Liceului Internat din Buftea” (1934-1939). Între anii 1958 și 1964, a fost deținut la Jilava și Gherla. Debutează în 1916, în revista „Ion Creangă” din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul Pagini de
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
infecțioase, în tabăra militară de la Craiova. C. a scris mai întâi versuri în grecește (nepăstrate) și, la îndemnul lui I. Voinescu II, în românește. Se cunosc cinci poezii, toate publicate de I. Heliade-Rădulescu în „Curierul românesc” (1830) și reproduse de „Albina românească”, „Foaia pentru minte, inimă și literatură” și „Bucovina”. Alte versuri, precum și încercările unor traduceri - din Voltaire (Zaira, actul I) și Musaïos (Hero și Leandru) - s-au pierdut. Creația lui C., romantică, patriotică, a fost cunoscută și prețuită în epocă
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
din Anacreon, o parte din epistolele lui Horațiu, lucrarea lui Fontenelle Entretiens sur la pluralité des mondes (1730), Discours au Roi de Boileau. În scrierile redactate în Rusia (Satirele I-V, primele trei fabule: Focul și idolul de ceară, Matca albinelor și șarpele, Cămila și vulpea, șapte epigrame, Petreida), toate în limba rusă, este vădit influențat de autorii antici și scriitorii clasici francezi. Mediul cultural din Londra și Paris îl determină să revină asupra versurilor de imitație, de aici nota de
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
de o linie de interpretare mai realistă, pentru care pledează convingător în farsa O repetiție moldovenească sau Noi și iar noi (1845). A început prin a compune poezii, strânse, o parte, în volumul Scrieri (1840), dar și răspândite prin reviste („Albina românească”, „Curierul românesc”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”). Sunt versificări naive, predominant elegiace, adesea de un patetism teatral. Nici proza (nuvele, meditații), retorică sau lacrimogenă, nu-i mai seducătoare. C. este mai ales un autor dramatic. Într-o lucrare
CARAGIALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286092_a_287421]
-
fapt, alfabetul chirilic, în care unele litere sunt înlocuite cu cele din alfabetul latin (d, e, i, n, t, z, ș. a.). În acest alfabet au fost publicate și unele periodice literare de mare circulație în epocă („Curierul românesc” și „Albina românească”, apărute în 1829, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, 1838, „Dacia literară”, 1840, „Propășirea”, 1844 ș. a.), fapt care a contribuit la pregătirea opiniei publice pentru primirea și adoptarea alfabetului latin. În această perioadă, s-au manifestat și poziții extreme
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
pathofobie), de foc (pirofobie), de animale (zoofobie), de necunoscut sau de străini (xenofobie), de apă (hidrofobie), de zborul cu avionul (aviofobie) etc. De asemenea, dintre fobiile vieții de fiecare zi mai pot fi enumerate: teama de insecte (entomofobie), teama de albine (melisofobie), teama de predici (homilofobie), teama de virgine sau fete tinere (partenofobie), teama de nuditate (gymnofobie), teama de lumina puternică a soarelui (heliofobie), teama de a fi atins (haptofobie), teama de a ieși în public (eritrofobie), teama de căsătorie (gamofobie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lor puternice, cu crengile răsfirate spre cer, ca niște brațe în plină rugăciune, cu frunzele și florile îndreptate spre ochii și sufletul oamenilor. Acolo stătea agățată și petala noastră, ieșită din cel mai mic ou. Avea culoarea portocalie să atragă albinele, buburuzele și fluturii, să nu trăiască la periferia singurătății. Toți culegeau din nectarul lui dulce, ea fiind fântâna vie a gâzelor. Exact peste un an, cele patru surori ieșite din ou se întrebau nedumerite, cum s-ar putea întâlni, conform
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
pe Lincoln, era pe vremuri o tarabă cu fructe. Lefty obișnuia să se oprească acolo cu Milton ca să cumpere pepeni galbeni și-l Învăța pe Milton cum să-i aleagă pe cei dulci, uitându-se după Înțepături mici, făcute de albine. Mai Încolo, pe Trumbull, locuia doamna Tsatsarakis. Întotdeauna mă ruga să-i aduc bere din pivniță, gândi Milton. Nu mai putea urca scările. Pe colțul dintre Sterling și Commonwealth era vechiul Templu Masonic, unde, Într-o după-amiază de sâmbătă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
După aceea, În afară de un singur punct, care reprezintă populația Ainu din Japonia, Centura Părului se termină. Cântă, Zeiță, despre grecoaice și despre lupta lor Împotriva părului nedorit! Cântă despre cremele de epilat și despre pensete! Despre decolorant și ceară de albine! Cântă despre puful respingător care, precum legiunile persane ale lui Darius, năvălește peste continentul aheu de fete de-abia intrate În adolescență! Nu, Calliope nu era surprinsă de apariția unei umbre deasupra buzei ei superioare. Mătușa mea Zo, mama mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
era o femeie care stătea pe un scaun, cu perciunii și bărbia mânjite cu ceară auriu Închis, și mai erau două tinere superbe, dezbrăcate de la brâu În jos, care stăteau Întinse pentru a se epila inghinal. Mirosul de ceară de albine era puternic și plăcut. Atmosfera era ca aceea dintr-o baie turcească, fără căldura aferentă: un sentiment leneș, de Învăluire, plutind peste toate, cu aburul rostogolindu-se din vasele cu ceară. ― Îmi fac numai fața, i-am spus eu lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mâinile de brațele scaunului și am așteptat ca frizerul să-și facă treaba. Dar În secunda următoare am auzit foarfecele zăngănind pe raft. Cu un bâzâit, se porni o mașină electrică. Se Învârtea În jurul capului meu ca un roi de albine. Ed frizerul mi-a ridicat părul din nou cu pieptenele și am auzit bâzâitul aparatului cufundându-se În părul meu. ― Începem, spuse el. Țineam În continuare ochii Închiși. Dar știam că nu mai exista cale de Întoarcere. Aparatul de tuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca personaj, apare și în basme neogrecești, Fiul împăratului și spânul, Spânul, în care personajul este sfătuit, ca și în Povestea lui Harap-Alb, să nu se întovărășească cu omul spân, apoi substituția se face, eroul trecând probe asemănătoare, ajutat de albine sau furnici. Tovarășii năzdrăvani, corespunzători lui Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți Lungilă, se întâlnesc, dupa cercetarea lui Lazăr Săineanu, în basme răspândite pe o arie geografică mai largă. Chiar în Țugulea..., cules de Petre Ispirescu, se întâlnesc Flămândul, Setosul, Gerosul
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
mai frumoasă galaxie. Când vii, când treci, în urma ta răsar poteci însămânțate-n flori. Câte culori!... Câte culori!... Și păru-ți despletit din soare, dă zilei zorii, și ouă-n cuiburi pui, cu ciripitu-n sine și primul roi de-albine, iar mierea-ți dulce cu care ne-ai atins, ne-a osândit pe noi poeții, să căutăm în valuri, în vis și-n dune de nisip, în fulgi de nea, în fulgi de îngeri, în asfințit... pân‟ la asfințit.
Cărări ce vin… ce pleacă…. In: Cărări ce vin... ce pleacă... : poezie strecurată pentru tine / by Ilie Radu Ignătescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/490_a_734]
-
privește îndărăpt. Pe cărări pierdute-n vale Merge-n codri făr-de capăt, Când a serei raze roșii Asfințind din ceruri scapăt-. Umbra-n codri ici și colo Fulgerează de lumine... Ea trecea prin frunza-n freamăt Și prin murmur de albine; În mijloc de codru-ajunse Lângă teiul nalt și vechiu, Unde-izvorul cel în vrajă Sună dulce în urechi. De murmur duios de ape Ea trezită-atunci tresare, Vede-un tânăr, ce alături Pe-un cal negru stă călare. Cu ochi mari la
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
și suspină-n flori molatic, Când coboară-n ropot dulce din tăpșanul prăvălatic, Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace, În cuibar rotind de ape, peste care luna zace. Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline, Împlu aerul văratic de mireasmă și răcoare A popoarelor de muște sărbători murmuitoare. Lângă lacul care-n tremur somnoros și lin se bate, Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mândrul soare și pe nună, mândra lună. Și s-așează toți la masă, cum li-s anii, cum li-i rangul, Lin vioarele răsună, iară cobza ține hangul. {EminescuOpI 86} {EminescuOpI 87} Dar ce sgomot se aude? Bâzâit ca de albine? Toți se uită cu mirare și nu știu de unde vine, Până văd păinjenișul între tufe ca un pod, Peste care trece-n sgomot o mulțime de norod. Trec furnici ducând în gură de făină marii saci, Ca să coacă pentru nuntă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
lui herb, Împrejuru-i are dame Și curteni din neamul Cerb. Crainici, iepurii cei repezi Purtători îi sunt de vești, Filomele-i țin orchestrul Și izvoare spun povești. Peste flori, ce cresc în umbră, Lângă ape, pe potici, Vezi bejănii de albine, Armii grele de furnici... Hai și noi la craiul, dragă, Și să fim din nou copii, Ca norocul și iubirea Să ne pară jucării. Mi-a părea cum că natura Toată mintea ei și-a pus, Decât orișice păpușă Să
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]