2,824 matches
-
la fel ca și în poezie, textele din anii ’50-’60 sunt marcate de scăderile decurgând din compromisurile specifice epocii. O mențiune specială merită Ucigașul și floarea (1970), un „antiroman aleatoriu și polițist în urmărirea ideii”, un fel de parabolă ambiguă, cu instrumentar radical modernist. E o narațiune de aparență absurdă, urmuziană, etalând, după cum semnala Mircea Iorgulescu, „o zeflemea sarcastică în marginea unor lucruri foarte grave: războiul, umilirea individului, tehnocrația și esența umană” ca expresie a „unei exasperări existențiale, transpuse cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Exceptând noaptea, deși mi-ar place să port și atunci, dar mi-e teamă că atrag atenția asupra mea manifestându-mă ca un star”). In conversațiile cu ceilalți, ea umple tăcerile, pentru a evita privirile tăcute pe care la consideră ambigue, și pune întrebări pentru a-i face pe ceilalți să vorbească. Ea singură nu ia niciodată inițiativa de a se lansa într-o povestire sau o expunere: „Dacă aș începe să roșesc în mijlocul expunerii, m-aș bloca și aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asocia cu dureri în hipocondrul drept în cazul hemoragiei interne. Ecografia 2D evidențiază o masă bine definită, neîncapsulată, solidă. Poate avea structură neomogenă în cazul hemoragiei intratumorale (fig. 84). Nu prezintă semnal circulator la explorarea Doppler. Explorarea CEUS este destul de ambiguă și nu tranșează întotdeauna diagnosticul diferențial cu carcinomul hepatocelular. Astfel, în timpul arterial se constată o încărcare centripetă și neomogenă. În timpul venos portal se constată o spălare moderată iar în timpul tardiv aspectul este izoecogen sau chiar hipoecogen, din cauza lipsei de celule
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
temeri culturale, științifice și politice străine sunt transferate și transformate de savanții români. E interesant de observat fapul că toți acești noi experți intelectuali în problematica culturii și a spațiului național sunt și călători academici, prinși destul de profund în dialectica ambiguă a rutelor și rădăcinilor - ca să parafrazăm o carte celebră a aceluiași James Clifford - brokeri ai diferitelor culturi europene, chiar dacă vor lua la un moment dat poziții mai mult sau mai puțin naționaliste în câmpul identitar al politicilor culturale românești. Influența
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestui prag), săracii oscilanți (the churning poor - indivizii care sunt întotdeauna în jurul pragului de sărăcie - uneori deasupra, alteori dedesubt) și săracii ocazionali (occasionally poor - cea mai mare parte a timpului dispun de bani). Conceptele de mai sus nu sunt numai ambigue, ci și neexclusive. Chiar dacă prin manipularea datelor cantitative pare simplu să distingem, de exemplu, între săracii în mod obișnuit și săracii oscilanți, în viața reală diferența este cu siguranță mai dificil de realizat în cazul în care criteriul unic de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de alte tipuri) pentru a se redresa. Conceptul de excluziune socială este din ce în ce mai utilizat în studiile ce abordează și tema sărăciei. Există însă câteva afirmații ce apar cu predilecție în majoritatea acestor lucrări: faptul că excluziunea socială este un concept ambiguu, un produs ideologic măsurat în prea multe moduri și că este mai relativ decât multe alte concepte substitut 4. În plus, unii cercetători susțin că sărăcia poate fi măsurată multidimensional și, totodată, poate fi analizată ca proces (de sărăcire). Fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dacă cercetarea-panel s-ar mai fi făcut un an în plus, am observa că proporția indivizilor care trăiesc în sărăcie crește dacă s-ar afla timp de trei ani în această situație. Dimensiunile excluziunii sociale sunt, după cum afirmam mai sus, ambigue, la fel ca și indicatorii ce le corespund, depinzând puternic de datele existente, de imaginația cercetătorului, precum și de caracteristicile comunității sociologice căreia îi aparțin. În analiza de față, voi încerca să identific următoarele dimensiuni larg utilizate: Excluziunea de pe piața muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
intenționată; prin retransmisii succesive, amprenta personalității colportorilor se imprimă adânc în conținutul lor, cu atât mai mult în cazul zvonurilor emergente, rezultat al «tranzacției colective», prin punerea laolaltă a resurselor intelectuale ale grupurilor umane în vederea interpretării unor evenimente importante, dar ambigue, despre care lipsesc informațiile oficiale” (pp. 156-157). Capitolul nouă aduce în discuție „memoria socială” ca proces psihic. Autorul pleacă în analiza sa de la definițiile memoriei sociale, explicând trecerea de la „memoria individuală” la cea „colectivă” sau „socială”. Astfel se disting o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ariei de negociere și a standardelor pe care trebuie să le îndeplinească înțelegerea finală. În privința autorității, femeile trebuie să negocieze pentru lucruri pe care bărbații le primesc de la sine, o dată cu noua funcție. Când negociază pentru ele însele sau în situații ambigue, femeile sunt mai puțin eficiente ca negociatori. Stereotipurile de gen sunt mult mai pervazive în aceste contexte. Aspectele de gen de "a doua generație" se disting de discriminarea explicită prin aceea că operează implicit prin structurile organizaționale, culturile și normele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unele situații femeile sunt mai reținute în a iniția negocieri pentru aspecte de genul compensațiilor, alteori negocierile depind mult de situație: diferențele de gen se observă mai pregnant în situații în care femeile negociază pentru ele însele, când criteriile sunt ambigui sau când există stereotipuri de gen. Femeile sunt dezavantajate în ocuparea și gestionarea funcțiilor de management dacă nu cer/negociază condițiile și resursele asociate funcției. Femeile care negociază: * sunt apreciate ca având o performanță mai ridicată; * beneficiază de mai multe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
centrală și orientală" nu implică nea-părat xenofobie (Adam Michnik). Dacă naționalismul poate fi utilizat de comuniști, cum s-a întîmplat adesea, ca argument pentru dictatură, tot el reprezintă o formă de structurare a împotrivirii la comunism 44. E o situație ambiguă, desigur, care obligă la discernămînt și măsură. O democrație supranațională nu se poate împlini decît printr-o totală schimbare de optică, susceptibilă a impune așadar o altă filozofie a istoriei, dincolo de "ideologia lui Wille zur Macht a marilor puteri"45
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tinerețe, pe care o reneagă, și nu mai tolerează acum zarva pe care o fac acestea din ur-mă. După 1990 sau 1991, ambiția popoarelor de-a fi conduse de guverne naționale nu mai este privită ca un antrenament tipic deși ambiguu al istoriei europene, ci ca resortul inacceptabil al unei violențe instinctive ce-i transformă pe foștii concetățeni în dușmani. Iată teama supremă a unei Europe relativ liniștite. Cealaltă confuzie actuală mărturisește, la rîndul ei, traumatismul profund pe care l-au
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1917 declarația de război pe care America o face Austriei atestă faptul că marea națiune-so-ră nu intenționează să menajeze această țară. La 4 ianuarie 1918 declarația în 14 puncte sau obiective de război a președintelui Wilson confirmă într-o redactare ambiguă această dispoziție. Cel de-al zecelea punct enunță ideea că "popoarele Austro-Ungariei pe care noi dorim să le vedem pe o poziție sigură și stabilă între națiuni, ar trebui să beneficieze în primul rînd de posibilitatea dezvoltării autonome". În mod
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu ia nici o măsură, nu face un singur gest de compătimire deși se află că afacerea fusese pregătită cu grijă, locurile reperate, telefoanele și electricitatea tăiate în momentul fatidic, vodca distribuită ucigașilor și toate acestea fără ca miliția să intervină. Atitudinea ambiguă a președintelui impune o anume ipoteză: nu se urmărea oare intimidarea armenilor înainte chiar ca aceștia să-și exprime revendicările asupra enclavei Karabakh situate în teritoriu azerbaidjan.352? Dacă această ipoteză se dovedește adevărată, trebuie să spunem că rezultatul obținut
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cel mai puțin susceptibile de aceasta, cum ar fi An-daluzia, Aragonul, cele două ansambluri castiliene, Madridul sau Rioja. Responsabilă de acest fapt este în acest caz însăși Constituția, incoerența sa autorizînd interpretărie cele mai radicale dar și manipulările cele mai ambigue ale identităților naționale. Termenii de națiune în sensul de naționalitate de stat, de naționalități sau de popoare diferite incluse în acest stat se confundă între ei, într-un amestec ce seamănă mai curînd cu o încîlceală juridică decît cu un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fi Italia și Spania care nu prea au antecedente în acest sens. Și mai frapantă este alunecarea unor formațiuni politice pînă-acum moderate către poziții de afirmare națională, ca în cazul Partidului Liberal german FDP. Semnificativă, de asemenea, este și reacția ambiguă împotriva doctrinelor multiculturaliste care, apărută mai întîi în State-le-Unite, atinge astăzi Europa. În Statele-Unite, politica așa-numită de affirmative ac-tion a progresat foarte mult, concretizată sub formă de măsuri compensatorii destinate să forțeze oarecum egalitatea în drepturi a minorităților, în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Michael Doyle: o relație formală sau informală În care un stat controlează suveranitatea politică a unei alte societăți. Similitudinea cu celelalte două imperii rezidă, În ochii lui Kuzio, În aceea că despărțirea de imperiu s-a realizat Într-o atmosferă ambiguă În toate cele trei cazuri, diferența dintre metropolă și colonie nefiind clar delimitată, iar moștenirea lăsată manifestîndu-se printr-o relație dificilă și apropiată cu fosta metropolă. (Kuzio nu neagă impactul puternic pe care imperiul l-a avut asupra tuturor celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
perspective, Ceaușescu este pus la punct. Dar nu atît de repede: poate părea surprinzător că, În ciuda dovezilor de rea-credință arătate de Ceaușescu, În ciuda Înrăutățirii dramatice a situației din România, clauza națiunii celei mai favorizate a fost ridicată, În Împrejurări destul de ambigue, de-abia În 1988. Din mărturia lui Kirk reiese că amînarea unei reacții ferme din partea americanilor s-a datorat În principal dorinței de a păstra un mijloc - cît de neînsemnat - de coerciție asupra Bucureștiului. Într-adevăr, În felul acesta s-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
VĂRSĂMÂNT/DE RAMBURS (vechi MP 14) │Biroul de origine INTERNAȚIONAL Mandatul de vărsământ [ ] Mandat de ramburs Emitere Oficiul Suma Mandatul descris mai sus pe care îl veți găsi alăturat, nu poate fi plătit din următorul motiv: │ │ │ │[ ] Indicație inexactă, insuficientă sau ambiguă, sau omiterea numelui sau a domiciliului beneficiarului │ │ │ │[ ] Alte motive Indicații. (Recapitularea formularelor SFP 2) Moneda în care este întocmit contul Remunerație conform articolului RF801: DST Suma remunerației în moneda contului Altă remunerație convenită Mandate simple și de vărsământ Totalul sumelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212119_a_213448]
-
interpretări ostile chiar la nivelul relațiilor interpersonale. Ei sunt cei implicați cel mai adesea în interacțiuni agresive, ca agresori sau ca victimă, deoarece se așteaptă mereu la ostilități din partea celorlalți sau au tendința de a interpreta în mod sistematic reacțiile ambigui ale altora ca pe adevărate manifestări de ostilitate. Moffitt (1993) propune o teorie cu doi factori pentru a explica modul în care se formează o personalitate antisocială. În opinia lui, comportamentele antisociale se manifestă, în general, la adolescență. Dar la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru studierea comportamentului agresiv provocat de receptarea stimulilor "ostili" la oameni sunt mai puține din cauza dificultăților pe care le ridică administrarea unor astfel de stimuli oamenilor. Ținând cont și de capacitățile cognitive ale oamenilor, interpretarea rezultatelor obținute tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul "ostil" de către un subiect aflat mereu într-un context interpersonal anume face dificilă separarea a ceea ce ține de caracterul "ostil" al stimulului de ceea ce poate fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de către alții. Huessmann evidențiază de asemenea rolul credințelor normative în manifestarea comportamentele sociale (vezi figura 2, p. 144). Dodge, pe de altă parte, insistă asupra procesului de interpretare a semnalelor sociale. Indivizii agresivi au tendința de a crede că semnalele ambigui sunt ostile. Conform unui alt aspect al modelului, indivizii țin cont de răspunsurile societății și mai ales de cele ale semenilor în codarea și evaluarea propriului comportament dar și în cel al altora. Dodge crede că interpretările ar putea modifica
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
despre ce este vorba, chiar dacă toate măsurile de precauție au fost luate. De aceea tehnicile proiective prezintă un interes particular în acest sens. În cadrul acestor tehnici, subiecții sunt rugați să imagineze o istorie având ca punct de plecare un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un exemplu de astfel de tentativă de revizuire conceptuală (Anderson et al., 1998). Una dintre probleme abordării agresivității, invocată de mai multe ori, este cea cu privire la interpretarea rezultatelor. Oricare n-ar fi perspectiva adoptată, interpretarea rezultatelor experimentale tinde să devină ambiguă atunci când comportamentul este urmărit într-un context interpersonal, mai ales dacă ținem cont și de capacitățile cognitive ce intervin în elaborarea experienței sociale a individului. Într-adevăr este foarte greu, aproape imposibil, de separat ceea ce ține de caracterul stimulului de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
confruntă lumea sportului, dar și pentru a propune o serie de soluții. Ligile sportive au fost obligate să instituie reguli mult mai stricte și pedepse mult mai severe pentru a reduce violența. Atitudinea societății față de agresiunile din sport este totuși ambiguă. În timpul unui match, sportivii se pot agresa, iar spectatorii se pot insulta reciproc, cu condiția să nu depășească anumite limite. Iar aceste limite par a fi negociabile, flexibile, fragile și, uneori, inexistente. Agresivitatea poate fi asociată sportului în diferite feluri
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]