67,494 matches
-
uitate), scoase din mecanică uzuală și reinvestite cu substanță (sensibilitate, spirit, simboluri etc.). Selecția subiectului nu e făcută à batons rompus, cititorule, privirea este dirijata în așa fel încît să prindă (și să prinzi) un fir invizibil și inextricabil". Ne amintim de observațiile similare ale lui Ion Vianu, care decela în oniric originile metaforei, altfel zicînd sorgintea operei de artă. Dar - fapt remarcabil - Simona Popescu înțelege a-și traduce teoria în producție poetica, nu subordonînd-o, nici supraordonînd-o acesteia, ci aliniindu-le
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
credințe mondial! Că, imediat, din trunchiul adormitului Coposu au început a se desprinde adormiți mai mici, desi vii, e în logica lucrurilor. Un buddhist, în felul său, e și Victor Ciorbea. Cu atat mai mult cu cât lentoarea gesturilor sale amintește frapant de poziția îndelung meditativa a lui Buddha. Somnolent că un nou-născut, buimac și concurând că viteza de reacție melcul, dl Ciorbea și-a dat seama că țărăniștii n-au făcut nimic abia după ce - probabil tot în timpul somnului - a scăpat
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
într-un stat modern, democratic, membru normal al comunității europene. Formele violente pe care le ia această "creștere" nu șunt chiar atît de surprinzătoare. Să nu uităm violențele interetnice din timpul conflictului din Bosnia, din războiul sîrbo-croat și să ne amintim martie 1990, Tg. Mureș, România. Această parte a lumii poartă în pîntecul sau monștri încă nenăscuți. Și acum, minoritatea albaneză din Șerbia care este majoritate în Kosovo. Acordarea încă în anii ^70 a autonomiei provinciei Kosovo a grăbit formarea unei
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
ardent, și inteligența, si talent. I-a datorat mult lui De Sica, dar Pygmalionul ei a fost Carlo Ponți (mai în vîrstă cu 21 de ani decît ea), care a remarcat-o încă din ^51 ("era săracă, dar nobilă", își amintește el acum), si care avea să-i devină soț (în ^66, în Mexic, după multe tribulații, Ponți fiind căsătorit). Căutăm un tată, un amant, un soț, un ghid. Carlo a fost toate la un loc"... Treptat, bruna plină de sex-appeal
Sofia Loren, un mit intact by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17954_a_19279]
-
un podium de stima. Mărturisesc și eu vină de a nu fi citit din opera d-lui Mircea Flonta, decît prima sa carte, din 1975, Adevăruri necesare (pe care mi-a și dăruit-o) și nu celelalte, printre care as aminti Cognito. O introducere critică în problema cunoașterii din 1994. Acum reapare în librarii cu o culegere de studii și eseuri, frumos intitulată Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Cum majoritatea acestor studii comentează chestiuni legate de trecutul filosofiei românești, am citit-o
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie. Încuraja și practica reacția spontană a unei minți proaspete, eliberată de idolii culturii filosofice convenționale. Pornind de la mărturisirile lui Mircea Vulcănescu, autorul nostru amintește că Nae Ionescu a refuzat să scrie cărți de filosofie nu numai din comoditate sau datorită angrenării în alte activități (de la jurnalistică la politica) ci datorită unei atitudini fundamentale. Nu există, socotea el, filosofie ci numai filosofare. În fond, precizează
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
fac posibile noi inițiative, care se sprijină pe ele și le înglobează oarecum, într-o formă corectata... Nici un om activ din punct de vedere filosofic, nu se poate dispensa fără sancțiune de aceste instrumente". Păcat că dl. Mircea Flonta nu amintește de sistemul plagiatului practicat de Nae Ionescu, intuit de Rădulescu-Motru, si dovedit, în ultimii ani, prin clasică metodă a așezării textelor pe două coloane, de d-l Alexandru George și d-na Marta Petreu. Oare nu de aceea, întreb, a
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
nu e sigur. Comparația cu nenumăratele guverne interbelice nu stă în picioare. Cum nu stă în picioare nici ipoteza că PNȚCD ar fi putut cîștiga mai multe voturi provocînd alegeri anticipate, fiindcă nu poate guverna singur. Mai mult, daca ne amintim de iminentă plății datoriilor externe și de necesitatea reluării negocierilor cu FMI și Banca Mondială, aceasta retragere, cu toate ale ei, ar fi fost considerată că provocatoare a unui dezastru național. Încît, tactic, ieșirea de la guvernare ar fi priit poate
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
începutul românului cel ce scrie avertizează că folosirea persoanei întîi e o simplă convenție: "Dacă mie însumi îmi spun eu, sau dacă folosesc un nume care m-a însoțit de cînd m-am născut și cu care unii își vor aminti de mine, sau daca povestesc fapte ce coincid cu cele pe care alții mi le-ar atribui, sau daca numesc casa mea casă ocupată înainte și după mine de către alții, dar unde eu am locuit vreme de doi ani, este
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
după-amiază din 1930, sumbră și plină de îngrijorările sărăciei. La fel cum își reciclează propria viață, retrăind-o la infinit, bătrînul Will reciclează oameni: nimănui nu i se adresează după numele său adevărat, ci după unul pe care și-l amintește, si care a aparținut cuiva din trecutul său. Într-o bună zi, speră naratorul, pe care Will îl salută în fiecare dimineață politicos adresîndu-i-se cu apelativul fals "Mr. Trevor", poate că va apărea un alt profesor care să îi poarte
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
or, acest bun simț ne conduce spre impresia că poemul fiind doar limbaj, românul este și altceva. Nici gradul de traductibilitate, nici posibilitatea parafrazării nu ne cruța de o anume îndoială, cînd le comparăm. Și, atunci, se cade să ne amintim că tipul de contract a evoluat diferit în poezie și în român. Lui Horațiu, acum două mii de ani, sau chiar lui Petrarca, un mileniu mai încoace, li se cerea mai mult mimesis decît, în secolul nostru, lui Bacovia sau Breton
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
Sîn, Nicolae Manolescu. Înserarea interviurilor "în ordine cronologică, pentru a evita suspiciunile de ordin valoric", are și avantajul că oferă un adevărat grafic al stării de spirit în lumea post-decembristă, un sondaj implicit realizat pe un eșantion de elită. Ne amintim astfel de "înclinația spre anarhie a ăpetitionariloră post-decembristi", cînd un ministru al Culturii trăia "sub presiunea unor revendicări care se cereau rezolvate pe loc și numai la nivel de ministru" (Andrei Pleșu). Urmează o perioadă în care "toate iritările s-
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
bag sama,/ că beția de oloiu^de-mpărtăsanie./ Betâia de oloi curat./ Betâia care-ți bătaie picioarele de evlavie./ Te-apucă rău cu tremurat." (Betâia de candeli) Chiar și poemele atitudinilor lubrice se salvează de la vulgaritate, devin altceva atunci cand poetul își amintește cine este și pune în mișcare caruselul amețitoarei sale imaginații lingvistice: "Îmi tăiai capul și-mi puneai altul la loc/ mai deștept, măi băftos, măi mumos/ dintr-un prefabricat monobloc/ din aur curat de douăzeci și patru de karate/ unde moartea s-
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
minoritățile. Aceste politici fără rest care duc la apariția unor soluții care produc mari deplasări de populație, dincolo de granițele statului care încearcă să le aplice, nu mai sînt, nici pe departe, simple chestiuni interne. Și, poate că ar fi de amintit că un anumit gen de politici sînt îngrozitor de asemănătoare cu politica totalitara de pînă la încetarea războiului rece, politica ale cărei resturi ies acum la iveală.
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
de facto, în domeniul ultimului, de unde "experimentează" doar realul că pe o iluzie, ca pe o fantasma a fantasmei. Umanitatea să e fatalmente resorbită de procesul figurat, care-și are ontologia proprie. Ființă e doar fictiv tangibilă. Clamorile ei pătimașe, amintindu-l pe alocuri, pe Federico García Lorca, își au caligrafia lor aeriană, singura care contează, în acest plan al mărturisirii estete, care, cu aceeași premisa afectiva, ar putea fi de o platitudine dezarmanta, în absența artei: "Bătrîn poetul se trage
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
de mijloc și urmând fără greș tiparele strofelor din original...măsură lor aspră, bărbăteasca, expresiva, potrivite cântării unor atari fapte și atari eroi. Până și aliterațiile caracteristice versului epic german au fost, în cea mai mare parte, respectate. "Să mai amintim că V.T. a mai tradus românul lui H.J.Chr. von Grimmelshausen, Aventurosul Simplicius Simplicissimus (1967) și a publicat o Istorie a literaturii germane (1943). O pondere însemnată ocupă în carte și opiniile lui V.T. despre poporul german, cu spiritul sau
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
din urmă, expresie a lui și exponent considerând a fi marele centru cultural München, oraș al artei, plin de imaginație, de fantezie, admirat pentru pastișele sale arhitectonice după artă elenă, pentru stilul rustic bavarez, pentru atâtea și atâtea aspecte care amintesc de Italia, fapt pentru care era și supranumit "Florența germană", pentru viața universitară în care domnea un fin spirit de colegialitate, pentru seninătatea clasică a împrejurimilor sale, pentru castelele istorice, în fine pentru locuitorii săi îndatoritori, binevoitori, familiari, veseli, bonomi
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
considerații sunt facute pe baza celor observate de autorul lor în Hermania antebelica, Germania lui Goethe și a lui Beethoven, nu aceea a militarismului prusac. Evident, autorul face însemnări și despre alte orașe: Weimar, Regensburg (unde vizitează Walhalla, care-i amintește de Parthenon), Würzburg (pe urmele lui W. von der Vogelweide), Dresda, Bayreuth (unde asculta Siegfried de Wagner), Nürenberg (centru în Evul Mediu și în Renaștere al Miestersänger-ilor), Köln. Aceste amintiri și le deapănă V.T. în fața unui profesor al Fălticenilor, Vasile
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
într-un vers și trimițînd participiul în următorul), cînd desparte negația sau pronumele reflexiv de verb, articolul antepus de substantivul sau etc. Exemple pentru asemenea "devieri" se găsesc din plin, cum bine se știe, la Arghezi. În volumul citat, autorul amintea și de separarea elementelor componente ale unei locuțiuni sau ale unui cuvînt compus. De fapt, în poezia românească s-a mers și mai departe, artificiul prozodic permițînd, în cazuri extreme, ca limită de vers să apară chiar în interiorul unui cuvînt
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
visătoare, prin educația monocoloră (pentru fete!), dar și prin vîrstă (adolescență), Mirina se trezește pe negîndite într-o deja altă ordine a societății, pe care o descoperă, cum altfel? cu mare mirare. Tîrziu, rememorînd (locuri, oameni, întîmplări) și făcînd conexiuni, amintindu-si intuiții nebăgate în seamă la vreme, văzînd ce au devenit prietenele ei de altădată, înțelege de ce "au fost atît de ușor de înlăturat", de ce a urmat în viață visătorilor un mare hiatus. ("În grădina, cîndva cu jerbe înalte de
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
întrevederea: "Mihai Antonescu m-a primit în mod cordial, mi-a oferit o ceașcă de ceai în vastul și luminatul sau cabinet de lucru. Începînd să-mi vorbească despre sine în limba franceză, cu un accent vanitos care mi-l amintea pe cel al contelui Galeazzo Ciano (politician, ginere al lui Mussolini - n.n.). Era îmbrăcat în costum, avea un guler înalt și o cravată de matase gri. Afișa aerul unui director de casă de mode. Puteai spune că, pe chipul rotund
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
sănătoși ai lumii. Prosperitatea i se citește atât în obrajii umflați, cât și în mașinile de lux cu care-și plimba prețiosul trup dintr-un loc în altul. Deși în particular e hrăpăreț și lipsit de scrupule (cine nu-și amintește episoadele preluării moșiei Butimanu!), pe scena publică mimează generozitatea, dezinteresul și un "creștinism" ale cărui precepte le știe doar el. Să le luăm pe rând. Lașitatea. Nu e prima oara că Vadim Tudor își dă arama pe față, ascunzându-se
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
Îți mulțumesc mult pentru prezența ta la „aniversarea comună” despre care nu ai scris, scriind(!) câteva rânduri pline de adevăr și de umor. Îți amintești?, ai o rublică „Sake ține un jurnal (21)” În acea publicație deochiată care se dă pe daiboji pe la băcănii și biserici, numai să o ia cineva. Ești o cățelușă de rasă, cu nume de băutură japoneză bună, și te invit
Dragă Sake,. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_152]
-
Pavel Șușară Simpozionul de sculptură în metal de la Călărași, pe care l-am mai comentat și l-am mai amintit și cu alte prilejuri, chiar în timpul desfășurării lui, și-a finalizat recent întîia să ediție. Din cei zece sculptori care au participat la prima etapă, cea de proiecte, au rămas pînă la sfîrșit doar șapte: Titi Ceară, Vlad Ciobanu, Ionel
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
Combinat este una dintre cele mai convingătoare ipostaze ale voinței de putere, ale nevoii de a umili, ale unei eternități abuzive, fără scară umană sau, mai bine zis, la o scară inumana și fără nici un orizont spiritual. Cine își mai amintește scenă cu drezina din Călăuza lui Tarkovski își poate reprezenta, într-o variantă relativ blîndă, desfășurarea în spațiu a Combinatului siderurgic de la Călărași. Dispărînd circumstanțele care au făcut posibilă o asemenea apariție și forțele artificiale care au oxigenat-o o
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]