3,048 matches
-
și-a pierdut definitiv austeritatea, fiind „prea liberă” - colorează tabloul realității În nuanțe sumbre. Tonul este al disperării ultime, iar regresul la condiția paradisiac-primară nu are nimic auroral, pur sau tandru: el amintește mai degrabă târâitul spasmodic al ofidienelor, decât amplitudinea energicei mișcări adolescentine. Totodată, izbește aerul de neagră negativitate al acestui discurs. Nimic nu e firesc În notațiile disperate ale Sylviei Plath: nici punerea sub semnul Întrebării a conceptului de libertate (la un pol), nici Îndrăzneala de a nega (la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
textului, permițând transcrierea tensiunii invizibile, a nevăzutului ce organizează subteranele discursului confesiv. Supusă presiunii timpului, memoria se modifică prin mărturisire. Intrând În patul procustian al fragmentarismului, ea unifică nivelele temporale ale jurnalului. Presiunea ei, mai slabă sau mai puternică, modulează amplitudinea iluziei. După anihilarea completă a senzației de incertitudine, dată de fragmentarismul „demonstrației” implicate de orice act literar, jurnalului Îi rămâne intactă, neintrată În mecanismele devoratoare ale rutinei, Încă o misiune: de a-și atinge, prin consecvență, cota maximă a fidelității
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În mod fatal, de intermitență. E imposibil de stabilit frecvența minimală sau cea maximală a notației. Din astfel de observații nu se pot trage nici un fel de concluzii lămuritoare: importantă e nu constanța practicării sale, ci „constanța proiectului”92. Adică amplitudinea voinței de a scrie. Nu de a face simplă analiză, simplă contabilitate a existenței, ci de a recrea, de a reinventa o lume. O lume În care autorul crede, așa cum crede și În jurnalul intim. Crede cu tot riscul implicat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de stimuli (luminoși, fonici, tactili, dureroși), transmițându-le în influxuri nervoase purtătoare de informații. Operația de codificare este realizată de celulele nervoase specializate ce se găsesc în organele de simț, care intră în activitate emițând influxuri nervoase diferite ca frecvență, amplitudine, ca moment de declanșare și de încetare, în funcție de particularitățile stimulului receptat. Putem vorbi despre o învățare spontană, neintenționată, bazată pe atenția involuntară și o învățare intenționată, care impune concentrarea atenției, care permite prin intermediul factorilor motivaționali, dezvoltarea abilităților de a învăța
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fizici: luminoși, fonici, tactili, dureroși etc., transmițându-le în influxuri nervoase purtătoare de informații. Operația de codificare este realizată de celulele nervoase specializate ce se găsesc în organele de simț, care intră în activitate emițând influxuri nervoase diferite ca frecvență, amplitudine, ca moment de declanșare și de încetare, în funcție de particularitățile stimulului receptat. Există o învățare spontană, neintenționată, bazată pe atenția involuntară și o învățare intenționată, ce impune o mare putere de concentrare a atenției, ceea ce permite, prin intermediul factorilor motivaționali, dezvoltarea abilităților
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de tonifiere a sistemului nervos și logopedului care-i va contura tot complexul de măsuri psihoterapeutice necesare de instituit în familie, școală și societate în general. Inițiativa și priceperea logopedului, experiența sa, vor decide de la caz la caz, dozarea și amplitudinea exercițiilor de gimnastică respiratorie, de vorbire și citire asociată și reflectată, ritmică, aplicarea lor în diferite etape ale corectării, respectând și bazându-se pe o seamă de principii psiho-pedagogice just cunoscute și aplicate. În familie și grădiniță, se va acționa
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este în esență o schimbare a modului obișnuit de viață). Stresul (definit în 1925 de Hans Selye) reprezintă o realitate a tuturor timpurilor, însoțind ca o umbră condiția umană, dar mai ales în etapa tranziției economico-sociale, caracterizată prin multitudinea și amplitudinea stărilor tensionale și conflictuale. Ca o trăsătură definitorie a etapei, stresul poate fi considerat un agent poluant de prim ordin al universului nostru existențial și în consecință stă la originea diverselor boli. Însăși noțiunea „stres” înseamnă constrângere, solicitare, tensiune, provenind
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
motric fiind subiectul propriu zis al mișcării (exemplu: scrisul); mișcare topocinetică ansamblu de acte motrice orientate spre repere spațiale. După Dragnea, A.C., Bota, A. (1999), un rol esențial în planificarea, execuția și controlul acestor mișcări în ocupă reprezentările spațiale, dinamica, amplitudinea și direcția lor fiind determinate de poziția obiectelor în spațiu (exemplu: prehensiunea apucarea cu mana); mișcare naturală act motric foarte automatizat, însușit și perfecționat în procesul de adaptare la mediu. Conform Enciclopediei EFS (2002), constituie fondul motor pe care se
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în timpul joggingului, pentru a avea eficiență, trebuie să respecte și ea anumite cerințe: alergarea să fie uniformă, continuă și „nesacadată”; pasul de alergare să aibă o lungime constantă, iar impulsia să nu fie energică, ci eficientă ca și consum energetic; amplitudinea mișcării brațelor se va adapta în funcție de viteza de deplasare sau înclinația solului pe care se aleargă; ridicarea coapselor să nu fie foarte amplă, genunchiul fiind ușor îndoit (fig.nr.21). În opinia exprimată de O’Conner, B., și colab. (2002
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
alergarea de viteză). Mișcarea brațele se va face din articulația umerilor, nu din cea a cotului. Pentru a nu crea tensiuni suplimentare la nivelul musculaturii spatelui (în special la nivelul musculaturii coloanei, cu rol antigravitațional), brațele nu vor lucra cu amplitudine, nu vor crispa musculatura centurii scapulare (gât, omoplat, umăr, piept) și astfel consumul energetic va fi scăzut, eliminând astfel și eventualele tensiuni musculare; mâinile trebuie ținute sub formă de cupă sau cu pumnul desfăcut. Alergarea cu mâinile încleștate sau desfăcute
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
totalitate va mari tensiunea din antebrațe (O’Conner, B. 2002), aspect incomod și consumator de energie în timpul alergării; trunchiul ușor înclinat spre înainte, capul să fie ținut drept, privirea înainte (fig.nr.22); Jogging: contact la sol, genunchii ușor îndoiți, amplitudine brațe, poziție trunchi contactul cu solul se va efectua pe toată talpa însă cu orientare spre pingea (partea anterioară a tălpii piciorului). După O’Conner, B., și colab. (2002), la reluarea contactului cu solul, talpa piciorului are tendința de a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
aerobică, tae-bo, zumba, suspensie trx etc.)?”. Răspunsul general valabil pentru acestea este DA, se poate îmbunătăți și eficientiza funcția cardio-respiratorie, se pot îmbunătăți și eficientiza și alte capacități și funcții ale organismului. Însă, diferența este una destul de mare în ceea ce privește complexitatea, amplitudinea și durata în timp a efectelor pe care joggingul le determină comparativ cu alte activități sportive. Lydiard, A., Gilmour, G., (2002) propuneau practicanților de activități sportive un simplu, dar eficient așa zis „experiment” comparativ privind efectele a două dintre cele
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
parcurs de aerul inspirat pe nas are o durată mai mare până ajunge în procesele specifice) actul respirator va respecta regula expusă anterior: inspirație și pe nas și pe gură, cu expirație dublă (și pe nas și pe gură). Bineînțeles, amplitudinea actului respirator (și a inspirației Fig. nr.30 Expirație dublă în jogging și a expirației) depinde de tempoul de alergare ales de practicantul de jogging. Practic, recomandăm ca mișcările respiratorii să fie adaptate astfel încât alergătorul să atingă o stare de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
spre înapoi. Impulsia în lanțul triplei extensii al membrelor inferioare (gleznă, genunchi, șold) va fi mai puternică, aspect impus de învingerea greutății corpului care, împreună cu atracția gravitațională, acționează mult mai puternic asupra structurilor anatomice ale membrelor inferioare. În același timp, amplitudinea pasului de alergare va scădea, iar brațele vor lucra mai energic pentru a ajuta la menținerea stabilității corpului și pentru a susține lucrul picioarelor și al musculaturii abdominale și lombare. Contactul cu solul se va lua mai mult spre partea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
musculaturii abdominale și lombare. Contactul cu solul se va lua mai mult spre partea anterioară a tălpii piciorului, iar ca durată de timp va crește. Poziția segmentelor corporale în joggingul la urcare Din punct de vedere fiziologic, cresc numărul și amplitudinea contracțiilor musculare datorită necesității învingerii forței determinate de acțiunea gravitației asupra greutății corpului. De asemenea, datorită înclinării trunchiului spre înainte, a lucrului amplu de brațe, transpirația este diminuată ca efect al funcției de excreție, deoarece mișcările abdominale sunt ușor „blocate
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
consum energetic și solicitări aproape identice, dacă nu mai mari, comparativ joggingul efectuat la deal. De aceea, recomandăm o concentrare la fel de bună asupra contactului cu solul, asupra dozării energiei, a respirației, o atenție deosebită măsurilor de asigurare a stabilității corpului. Amplitudinea pasului de alergare se poate menține, crește sau scădea, în funcție de înclinația solului, la fel ca și frecvența pașilor. Datorită forței de inerție, a gravitației și a înclinării solului și joggingul la vale presupune poziționarea corpului și a segmentelor sale, astfel încât
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
ce pot fi abordate prin alergare tip jogging - sunt acele porțiuni din trasee, la deal sau vale, care permit joggerului să continue alergarea într-un tempo planificat fără a devia foarte mult de la specificul efortului și fără a crește exagerat amplitudinea anumitor mișcări, permițând alergătorului să se mențină în anumite limite fizice și psihice; pante / rampe ce nu pot fi abordate prin alergare tip jogging - sunt acele porțiuni din trasee, care solicită excesiv alergătorul, crescând riscul apariției accidentărilor, suprasolicitării cardio respiratorii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cu suprafața de sprijin, a lipsei de experiență sau de multe ori, a relaxării, orice practicant de jogging poate suferi anumite accidentări (entorse, întinderi, luxații, contracturi etc.). Fiind ușor înclinat, la vale sau la deal, solul „fals” va permite creșterea amplitudinii pasului alergător, a vitezei de deplasare, a frecvenței etc. Dacă solul este ușor moale va necesita o impulsie mai amplă, cu o anumită reglare a lungimii pasului. Indicații utile pentru evitarea greșelilor și creșterea eficienței traseul ales pentru practicarea joggingului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
imaginarea/inventarea ca acțiune specifică demersului creator etc. 3.4.2. Temporalitatea semnului deforma(n)t Toate formele de discurs mai sus enumerate se manifestă într-un context temporal specific. Cadrele temporale cărora minciuna li se subordonează vizează paliere de amplitudine diferită, între care în mod anume trebuie menționate: • Nivelul timpului istoric cuprinde diferitele perioade temporal-culturale în care au apărut și manifestat principalele discursuri: de tip conotativ (magico-mitic, ocult, religios), specifice unei îndelungate și greu de definit perioade arhaice, în care
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sistemul osos; pentru a putea dezvolta forța fără a avea repercursiuni negative, profesorul trebuie să cunoască obligatoriu vârsta fiziologică a elevilor nu numai vârsta biologică. Suplețea Suplețea este considerată a fi: „capacitatea unui sportiv de a executa mișcări cu mare amplitudine, în una sau mai multe articulații.”. Weineck J. Biologia sportului. București, 1994 După părerea noastră, suplețea este: „calitatea care asigură executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine. Ea este condiționată de elasticitatea mușchilor, de mobilitatea articulațiilor și de coordonare.”. În jocul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Suplețea este considerată a fi: „capacitatea unui sportiv de a executa mișcări cu mare amplitudine, în una sau mai multe articulații.”. Weineck J. Biologia sportului. București, 1994 După părerea noastră, suplețea este: „calitatea care asigură executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine. Ea este condiționată de elasticitatea mușchilor, de mobilitatea articulațiilor și de coordonare.”. În jocul de fotbal, suplețea este necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare și execuții neașteptate. Formele de manifestare ale supleței Cea mai completă structurare a formelor de manifestare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
manifestare a supleței o considerăm cea propusă de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica dezvoltării supleței în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica dezvoltării supleței în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
această destinație; 2. venituri proprii, potrivit legislației în vigoare; 3. finanțări externe, conform acordurilor încheiate; 4. donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale. Capitolul 8. Evaluare Strategia națională antidrog trebuie să se bazeze pe o evaluare periodică a caracterului și amplitudinii fenomenului drogurilor și a consecințelor acestuia, precum și pe cunoștințele dobândite din cercetare, din experiența derivată și din programele anterioare. De la data intrării în funcțiune a Agenției Naționale Antidrog evaluarea se va face periodic de către Agenția Națională Antidrog, în condițiile prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ruptura traheo-bronșică, contuzia cardiacă, ruptura aortică, fac parte din managementul complet al unui traumatizat toracic. RUPTURA DE AORTĂ Există un grad de suspiciune de ruptură de aortă în traumatismele toracice severe prin decelerare, fiind sugestive: durerea retrosternală și interscapulovertebrală, precum și amplitudinea diferită a pulsului între membrele superioare și cele inferioare. La un bolnav stabil hemodinamic și respirator se vor face: radiografie toracică față și profil, tomografie computerizată, aortografie. Examenul computer tomograf este folosit ca un test de screening la cea mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]