2,924 matches
-
dimensiunea ei medicală, reclamă și una psihologică. Un moment de cotitură pentru mamă (dar și pentru tată) este prima întâlnire cu imaginea virtuală a copilului, așa cum apare ea prin intermediul ecografului. E un miraj insolit, de emoție, uimire, dar și de angoasă, pe care M. SoulØ (apud Antoine, 2008) o denumește „neliniștitoare stranietate”, un fenomen anticipat încă de Freud. Cert este că, din acest moment, debutează statutul lor de părinți. întrucât starea psihologică a viitoarei mame influențează evoluția favorabilă a fetusului, este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
faptului că V. Thorn consideră că sporirea asistenței religioase postnatale în aceste cazuri este indispensabilă. Problematica maternității (și implicit a avortului), cu întreaga lui trenă de sentimente polare pe care le poate induce unei femei (bucurie, tandrețe, disperare, furie, tristețe, angoasă, speranță) este descrisă prin tușe expresive, la care are acces doar un condei de marca Orianei Fallaci, în cartea Scrisoare către un copil niciodată născut (1976). Desigur este o problemă de viață sau de moarte, adică o problemă de conștiință
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în exterior și li se atribuie o realitate „tangibilă”(Ionescu, 2010, p. 137); 2. negarea (minciună) presupune negarea realității externe, obiective. Poate fi întâlnită și ca reacție tipică la comunicarea unei vești dezastruoase pentru individ. La copil se leagă de angoasa de separare și este o componentă a primei faze din criza de separare; 3. distorsionarea face ca, în linii mari, realitatea să ia o altă formă, convenabilă persoanei. Realitatea ca eveniment nu este negată, dar aspecte de detaliu, de interpretări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoană, și nu către persoana ori situația care a generat sentimentele. Sunt speriat pentru că părinții mei s-au certat, mi-e frică că mă vor abandona și mă bat la grădiniță cu un coleg. Pulsiunea agresivității pusă în funcție de situația de angoasă pe care o trăiesc este direcționată spre o persoană accesibilă; 4. formarea de reacții: subiectul dezvoltă un comportament diametral opus unui impuls instinctual care este inacceptabil. Mi-e frică de doamna învățătoare și încerc să mă dau bine pe lângă ea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din 182833? Faptul că a funcționat în regim negativ, ca un dublet odios al genialității, nu arată decât că noua cultură literară se baza pe un suport echivoc: optimismul de a crede că oricine poate face literatură se plătește prin angoasa în fața democratizării nelimitate a accesului la scris. A căuta cu orice preț "bogăția" literaturii implică inevitabil riscul inflației... Faptul că cel care a întemeiat literatura română se teme tocmai de forțele pe care le-a invocat era înscris în însăși
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu e întâmplător faptul că în universul de reprezentări al epocii "comoara", "tezaurul", colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării, fără să evoc și versantul negativ, angoasa care le însoțește obsedant și care se regăsește în toate temele monumentalizării. Reflecția lui Benjamin ne ajută să înțelegem natura profund materialistă a colecționării și în același timp melancoliile piederii pe care ea le implică. Pentru că, văzut prin prisma colecționarului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ești niciodată destul de singur când scrii", locul ospitalier prin excelență ar fi o pivniță uriașă, izolată de restul casei și în care comunicarea cu ceilalți s-ar limita la prag. Cum Kafka omul resimte ospitalitatea drept plină de contradicții și angoasă, el creează eroi care sunt, în felul lor, eterni străini, mereu sfâșiați între excludere și includere; Gregor Samsa din Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K. din Castelul sunt "personaje în exil, dezrădăcinate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității se pune la el și în relația cu limba. El însuși afirmase că este "oaspetele limbii germane", ceea ce înseamnă un raport ambiguu și privilegiat cu limba
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care departe de a-i ușura întoarcerea este menit să o împiedice: magnificii cai nu pot fi transportați în Itaca. Menelau nu se preocupă de problema oaspetelui, luând cuvântul pentru a-și povesti propriile întâmplări, fără a băga de seamă angoasa lui Telemah în ceea ce privește întoarcerea sa grabnică. Încearcă să-l convingă să plece împreună în călătorie prin Grecia: "iute îmi înham caii și te duc prin cetăți, și toți or să se grăbească să-ți dea daruri, câte un trepied de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Antinou, pentru a-l primi pe marele erou, în realitate un bătrân egoist care vrea să se bucure de plăcerile vieții. Pentru cel care "insulele erau femei", regăsirea e dureroasă: "O durere mare cât cerul îi făcea să plesnească pieptul, angoasa îl gâtuia. Nu putea să suporte atâta suferință"200. Itaca este puțin descrisă în ea însăși, dar Giono transpune ansamblul, care păstrează un cadru mediteranean într-un peisaj din Manosque și împrejurimile sale. Giono o spune el însuși atunci când descrie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
servește drept "test de proiecție" care "excavează bazele psihismului". Într-adevăr Rousseau scrie Levitul după ce a trebuit să părăsească Parisul pentru că a publicat Emil. "Am părăsit Parisul cu inima strânsă de durere după decretul parlamentului" (Al doilea proiect de prefață). Angoasa, sentimentul de abandon, de singurătate, de neputință caracterizează această perioadă a unui om nevoit să fugă și să se despartă de doamna mareșal de Luxemburg care dorește ca Rousseau să plece pentru propria sa securitate. Rousseau împarte această "poveste crudă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
câmpenesc și naiv" al lui Salomon Gessner, ale cărui Idile și Moartea lui Abel a putut să le citească în traducere. Influența e puțin vizibilă, mai ales în visul arcadian și voința de a găsi în scris un derivativ la angoasă: " Ideile acestea triste mă urmăreau fără voia mea și îmi făceau călătoria neplăcută [...] Mă gândii să-mi amăgesc visărilor ocupându-mă de un subiect anume". Tema e dată de o lectură care se nimerește să fie foarte potrivită 319. "Lectura
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
absența legilor. Putem să vedem aici și o alegorie care semnalează impunerea sensului și violența sa letală. Dezmembrarea ca imagine a scrisului este foarte obsesivă la Rousseau. Judith Still amintește foarte nimerit pe această temă că în Visări Rousseau exprimă angoasa senzației de a fi sfâșiat în bucăți și aruncat în toate părțile, pierzând astfel sensul unei identități unificate; un corp dezmembrat permite memoria unității, amintirea a ceva care a existat ca întreg și s-a pierdut. Ospitalitatea violată ne antrenează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pleacă în lume, primejduindu-și viața și prădând țărmurile străine"417. Dar există cauze mai profunde pentru această aprehensiune: străinul constituie o intruziune în sfera domestică, în viața privată și intimă, în cercul strâmt al existenței cotidiene, familiale și personale. Angoasa intruziunii, care poate merge până la refuzul găzduirii ține la fel de bine de analiză psihologică și sociologică privind intimitatea. Grupul social poate să resimtă ca o primejdie intrarea unui element exterior și diferit în sânul său. Fiecare grup se distinge printr-un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
socială, etc. într-o repliere identitară ale cărei temeri și consecințe sunt prea bine cunoscute 424. Vom remarca, în perspectiva primirii străinului, în afară de faptul că distincțiile sunt bine stabilite și aceasta chiar din Antichitate (între cerșetori, imploratori, xenos etc.) că angoasa provocată de intruziunea celuilalt în casa ta nu privește numai pe străinii de rang inferior căci ea poate privi și persoane de rang mai înalt. Sosirea (întotdeauna neașteptată și prin surprindere) a unui rege sau a unui zeu care vine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a găsi lângă un prieten o societate în lupta cu singurătatea, un reconfort pentru chinul său, o ușurare a bolii sale. Dar și (fiindcă Roderick a fost un prieten intim al naratorului și îl cunoaște așadar bine) ca să-i împărtășească angoasa și nebunia. Gazda își primește cordial oaspetele, dar cu o cordialitate empatică "asemănătoare cu efortul unui om de lume plictisit, care se supune unei circumstamțe". În ciuda unei sincerități de care naratorul nu se îndoiește, totul în atitudinea gazdei este dublu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
secretus, etimologic ceea ce este separat), a ceea ce induce o punere la distanță, o exclusivitate care este și excludere, a ceea ce vrea să fie insula de nepătruns și rezervată a sinelui duce la construirea intimității ca secret. Furia bătrânului atestă această angoasă a unei deposedări de ceea ce constituie fundamentul însuși al identității sale. Și totuși, în strania familiaritate care pare să existe între cei doi protagoniști (fiindcă pe lângă unele semne de conivență - și înrudirea pe care o întrețin prin aceeași dragoste -, naratorul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
permite. Dacă aș ști numărul exact de trepte, e foarte probabil că, cu dificultățile mele respiratorii, fiecare treaptă mi-ar face frică și m-ar opri"526. Micul ritual plin de voluptate și de durere e în măsură să provoace angoasa față de ce se află la capătul scării 527. Din acest moment nu mai sunt decât două ieșiri: fie să rămână jos pe prima treaptă, fie scara nu este acolo decât pentru a genera alte scări într-o înșiruire fără sfârșit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu cât fenomenul migrator trezește diferite tipuri de anxietate la individ, după cum au arătat-o numeroase studii făcute de psihologi și psihosociologi pe această temă556: anxietate persecutoare față de schimbare, anxietate depresivă care colorează cu durere obiectele abandonate. Există cu aceste angoase și aceste mecanisme de apărare o întreagă psihopathologie a migrației a cărei evoluție va depinde de capacitatea de a elabora aceste angoase și aceste sentimente de dezrădăcinare și de pierdere. Incidențele migrației asupra sentimentului de identitate sunt importante și pot
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe această temă556: anxietate persecutoare față de schimbare, anxietate depresivă care colorează cu durere obiectele abandonate. Există cu aceste angoase și aceste mecanisme de apărare o întreagă psihopathologie a migrației a cărei evoluție va depinde de capacitatea de a elabora aceste angoase și aceste sentimente de dezrădăcinare și de pierdere. Incidențele migrației asupra sentimentului de identitate sunt importante și pot să conducă la situații catastrofale sau la o evoluție reușită și creativă cu semnificația profundă a unei renașteri îmbogățitoare. Această ultimă situație
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aceasta Cenușăreasa, Degețel sau Pinocchio 561. Nu trebuie, de altfel, să sub-estimăm formidabila dimensiune fabulistă proprie creației kafkiene. Adam și Eva au fost expulzați din Paradis pierzând pentru totdeauna gratificațiile, prezervările, securitatea, hrănirea continuă și necondiționată, pentru a cădea în angoasa abandonului și fatalitatea de a trebui să rezolve propriile lor nevoi în durere. Această expulzare este ca o naștere, prima migrare individuală cu disociere consecutivă: "Ei cunoscură binele și răul". Heruvimi cu aripi în flăcări păzesc întrarea acestui Eden interzis
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
într-o aceeași mișcare împotriva unei situații considerate alienante și false. Neliniștea emigratului, sinonimă cu descumpănirea în fața primirii posibile, se afișează într-un sentiment de persecuție. Chiar înainte de debarcare, Karl afirmă: "De altfel, lumea are aici o prejudecată împotriva străinilor". Angoasa paranoidă răspunde acestei ostilități latente a noului grup social pe care o anticipă. Limba străină este de asemenea un factor de excludere. Învățatul, această corvoadă necesară, îi permite lui Karl să iasă din izolarea sa, dar lecția de engleză este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a ospitalității se organizează în jurul unei fantasme de căutare a securității în structuri și procese de alură rituală. Fondată pe mecanisme de repetiție, claritatea irevocabilă a ordinii și a docilității datorate mașinii rituale aduce o securitate, un zid chinezesc împotriva angoasei. Dar ritualismul nefiind legat de un conținut precis nu mai are nici sens religios nici chiar sens social, el este cel mult un fenomen estetic. Ritualul, ca structurare a unei compulsii de repetiție, o acoperă și o maschează pe aceasta
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în felul său concepe astfel: "Oboseala deschide, ea face să treacă, ea pregătește o trecere pentru epopeea tuturor ființelor"591. Asemănătorul neasemănător În cutreierarea sa întru integrare K. se lovește de confuziile între același și altul. Alteritatea tulbură, inspiră teamă, angoasă. Identitatea dă siguranță.1592 Zăpada oferă o imagine promițătoare de uniformitate și de identitate. Dar aceasta se dovedește ca și restul, mincinoasă. Castelul, izolat de lume, protejat de deșertul său de zăpadă este locuința zeilor, "acolo unde se termină lumina
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
11 iunie 1914, Ispită în sat601 prezintă în acest sens câteva analogii cu Castelul: este vorba deja de sosirea unui străin seara într-un sat; el caută o cazare, dar demersurile sale par să trezească suspiciune, o ostilitate latentă, o angoasă vagă și nelămurită. Gândurile călătorului, mai mult decât satul însuși, structurează și dau consistență acestei atmosfere de neîncredere. Ambiguitatea și ambivalența caracterizează relațiile oaspetelui cu indigenii și dificila și instabila relație care se instaurează între călători și ei. Acest sat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]