11,096 matches
-
feringhee, derivat din franc, ca și franghi (vezi Addendum II). 156. În acea vreme, „calea regală” (Eliade) Buhara-Kabul era străbătută de caravane În aproximativ 35 de zile, cf. M. Szuppe, op. cit., p. 294 (vezi studiul introductiv). 157. Descrierea zonei Kabulului anticipează cu mult referințele din literatura românească; unele dintre ele vor fi totuși suficient de amănuțite mai târziu; cf. „Afganistanul”, Calendarul „Războiului” 1, 1880, pp.49-54, despre rivalitatea dintre coloniști, cu descrierea capitalei, articol Însoțit de două planșe, o hartă și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vizibilă a istoriei culturale românești. Mi-am propus aici să verific in concreto alcătuirea nuvelei lui Eliade din 1940, pornind de la toate premisele care se pot reuni. Este o operație exegetică aproape inexistentă, sau cel puțin neconvingătoare, dacă nu vom anticipa puțin rezultatele care se pot obține. Matei Călinescu oferă recent o soluție În care se pot Încadra just, dar și confortabil, mai multe tipuri de comentarii eficiente la proza fantastică, biografia și opera științifică: „Azi aș respinge ambele modele (și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ordine biografică, Eliade făcuse Înainte foarte multe Împotriva acestui drum, chiar dacă acea grotă din Himalaya continua să-l aștepte (scria În 1948). În 1930, fiind Încă acolo, prietenii săi bucureșteni așteptau, nu mai puțin, transmiterea aventurii indiene, pe care o anticipau cu o lejeritate Îngrijorătoare pentru propria lor inteligență. Amestecul de percepție eronată și de suflu direct este imens: nu putem aprecia cum ar fi reacționat același mediu cultural dacă Eliade Întârzia să-i facă părtași la aceste experiențe. Cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acestei fraze sunt importante nu numai pentru interiorul narațiunii, ci și pentru poziția naratorului, care-l amăgește pe cititor lăsând să se Înțeleagă că secretul este al lui Honigberger, nu al său, și că studiul religiilor și filosofiilor Indiei Îl anticipează și chiar Îi pregătește dezlegarea. Dar la sfârșit Eliade fie nu știe, fie, conform unei minime aluzii, afirmă că nu Îl poate transmite: ca și Zerlendi, cum scria puțin Înainte, „voise el Însuși să se convingă de adevărul păstrat, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Îl va Întâlni din capul locului pe Ranjit Singh, tocmai pentru că politica sa de extindere Își Însușise deja ruta afgană a Peshawarului. În Orientul Mijlociu dinainte de 1850, europenii stabileau, În cazuri individuale, dar nu izolate, relații care privite astăzi par să anticipeze, cu povestea lor, realismul magic, precum e aceea de după 1839 a prințului iranian Malek-Qasem Mirza, dagherotipist impenitent pe urmele unui angajat francez al șahului 1. La fel, când va pleca către Brașov În 1834, va alege mai Întâi ruta nordică
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
neglijabil - Îl precedă cu mult pe Reinhard Junge, care scria În 1915 un memoriu oarecum weberian despre Das Problem der Europäisierung orientalischer Wirtschaft, dargestellt an der Verhältnissen in russisch Turkistan, apărut la Weimar 2. Dar mai ales fără a-i anticipa și erorile, unele dintre ele fiind chiar cele care Îi vor motiva lui Said tezele sale acerbe 3. Cea de-a patra etapă a călătoriilor pornește de la București, prin Galați și Istanbul, pentru a ajunge la Cairo (Suez) și, de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
demult ca exemplu 23 de disertații doctorale de științe naturale susținute la Uppsala În primul rând sub direcția lui Linné, pe parcursul altor patruzeci de ani (1728-1767), am putut evidenția cercetările lui Alexandr Karamiscev (1762) asupra florei asiatice, care au fost anticipate de altfel de unele observații ale Spătarului Nicolae Milescu la 1675-16782. Or, provenind din același spațiu de tranziție geografică Între Occident și „Orient”, el formula următoarea observație, pe care o preia tacit și Honigberger (mai ales În volumul al II
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Rampa”; jucată la Teatrul Național din București în stagiunea 1921-1922 și la Grosses Theater din Berlin în stagiunea 1924-1925), mult prețuită de Mihail Sorbul, Victor Eftimiu, Camil Petrescu și Liviu Rebreanu, se impune și astăzi grație modernității construcției și personajelor, anticipând plăsmuirile expresioniste: Bolnavul, Femeia, Bătrâna, întrupări de idei și de trăiri paroxistice și extatice. Protagoniștii sunt bântuiți de fantasme, așteptări terorizante, torturante neliniști și apariții. S. anticipează astfel câte ceva din misterele și dramele lui Lucian Blaga și ale lui Adrian
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
Petrescu și Liviu Rebreanu, se impune și astăzi grație modernității construcției și personajelor, anticipând plăsmuirile expresioniste: Bolnavul, Femeia, Bătrâna, întrupări de idei și de trăiri paroxistice și extatice. Protagoniștii sunt bântuiți de fantasme, așteptări terorizante, torturante neliniști și apariții. S. anticipează astfel câte ceva din misterele și dramele lui Lucian Blaga și ale lui Adrian Maniu. Mai puțin structurate, Călătorii (apărută în 1916 în „Rampa nouă ilustrată”) și În fața mării (publicată în 1973 în „Manuscriptum”) atestă faptul că scriitorul era conștient de
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
floare: „În toate literaturile revista mică a însemnat un cântec, și un cântec mai mult și atâta altă sămânță câtă îi trebuie unei epoci literare ca să se fecundeze”, în timp ce Vladimir Streinu consideră, în eseul Sepii, că titlul sugerează programul redactorilor, „anticipând în germene fapte de artă nevăzute”. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Stănescu și D. G. Luca, un poem în proză dă Ștefan S. Pop, în timp ce Augustin Popescu dedică un text descrierii mănăstirii Cernica. E inserată o singură traducere, din romanul
SEPIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289624_a_290953]
-
fost expresia manifestării românilor din Ardeal pentru emancipare națională și socială. Programul ei politic, social și cultural a fost trasat de episcopul Ioan Inocențiu Micu-Klein, care în calitate de deputat în Dieta Transilvaniei, a adresat Curții de la Viena numeroase memorii și suplice, anticipând Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae (1791), inițiat de generația următoare. Acest document cerea respectarea celei de-a doua Diplome leopoldine, în care se promitea recunoașterea românilor ca a patra „națiune”, de aici decurgând drepturi istorice. În condițiile specifice din Imperiul Habsburgic
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
teoriei modelarii și, mai ales, ai esteticii informaționale. Remarcabil este faptul ca esteticianul pornea de la analiza unui element mai curând tehnic, care nu părea să aibă legătură cu valoarea artistică, si anume structura prozodica; or, sistemul construit de el va anticipa metodă care aplică analiza cantitativa unui obiect definit anterior prin judecată de valoare. Așa cum s-a observat, „format pe o bună cunoaștere a limbajului poetic și a celui muzical, demersul său estetic tinde spre o metafizica a ritmului ca principiu
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
care se adaugă dezastrul financiar, toate sunt potențate de furia negatoare a celui deziluzionat, cuprins de un elan al distrugerii și autodistrugerii. Forța personajului, care refuză minciuna salvatoare și tot ceea ce urzea o existență fericit-mediocră, stă în a afirma adevărul, anticipând, măcar tipologic, naturile intransigente moral din teatrul lui Camil Petrescu. Metamorfoza interioară a personajelor este însă prea rapidă, aproape subită, inconsistentă dramaturgic, de unde un aer construit, demonstrativ al piesei și un gust al absurdului prea căutat. Aceleași excese, vizibile cu
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
și atitudini angajate în câmpul culturii: „sensul cognitiv al autenticității”, fecunditatea spiritului polemic, concepte ca noocrație, substanțialism, convergențe și delimitări, reacții semnificative față de Henri Bergson și Edmund Husserl, Marcel Proust, Luigi Pirandello, Paul Zarifopol, Panait Istrati. Dramaturgul e văzut ca anticipând o opțiune ilustrată ulterior de Albert Camus și Jean-Paul Sartre. S. subliniază sinteza moral-cognitivă în configurația și în tensiunile destinelor de prim-plan, într-un „teatru de cunoaștere”, ferit de riscul uscăciunii disertative. Când este cazul se replică unei opinii
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
ale nebuniei și a unei „nebunii-boală”, el indicând pentru aceasta măsuri de tratament medical însoțite de izolarea socială supravegheată a bolnavilor deveniți periculoși. O atitudine particulară față de nebunie întâlnim la Plutarh, care analizează „mânia”, dar și remediile morale ale acesteia, anticipând măsurile de psihoprofilaxie. Autorii latini acordă în reflecțiile lor filosofice sau în scrierile poetice un spațiu larg nebuniei. L.A. Seneca a scris un tratat filosofico-moral Despre mânie (De ira) în care descrie stările de mânie, precum și remediile acesteia. Un loc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolilor psihice constă într-un model ierarhic de tulburări mintale privind succesiv „sindroamele organice cerebrale”, „psihozele funcționale”, „nevrozele” și „tulburările de personalitate”. Diagnosticul unei tulburări la un nivel dat exclude diagnosticul unei tulburări situate la un nivel ierarhic superior, însă anticipează existența manifestărilor psihopatologice la nivelurile inferioare (diagnosticul de schizofrenie îl exclude pe cel de sindrom psihoorganic cerebral), dar se poate însoți de manifestări nevrotice). De aici și dificultatea validității diagnosticului în psihiatrie. De asemenea, asistăm la existența unor multiple diagnostice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și moarte există o relație secretă. Sănătatea este garanția vieții, și prin aceasta ea protejează și menține individul, îndepărtându-l sau chiar anulând perspectiva morții acestuia. Boala, dimpotrivă, fiind o stare anormală care amenință viața, pune în pericol existența individului, anticipând și de cele mai multe ori provocând moartea acestuia. În cazul fiecărui bolnav, medicul dă o luptă cu moartea. Uneori învinge, dar de cele mai multe ori este învins. O analiză atentă a „actului medical” văzut și mai ales înțeles din perspectiva gândirii psihanalitice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
utilizarea facilităților oferite de legătura la rețeaua globală, “INTERNET” și a aplicațiilor specifice acesteia. Elevul de la obiect în subiect al propriei educații, în centrul propriei lui învățări și tehnologii Școala trebuie să țină pasul cu tehnologia, să înțeleagă și să anticipeze impactul asupra modului de învățare. Calculatoarele au fost încorporate în programele educaționale oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate și flexibilitate mai mare dar și individualitate în clasă. Folosirea internetului de către elevi a fost o idee care a prins
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
Iamandescu, 1997); Amenințări privind inserția familială și profesională a bolnavului, a pierderii capacității sale de muncă, manifestată prin teama de a nu și putea desfășura activitățile casnice sau de a deveni o povară pentru cei din jur. Astfel, omul bolnav anticipează, în planul vieții sociale, o restructurare a statutului și a rolului profesional și, uneori, chiar familial. Disconfortul fizic și psihic generat de boală are un efect stresant și agravează mersul, desfășurarea bolii, mai ales dacă schimbările suferite în viața bolnavului
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
în condițiile sporirii permanente a volumului său, impun schimbări majore la nivelul ofertelor de pregătire profesională, implicit la nivelul formării cadrelor didactice. Formarea profesorilor solicită adaptarea la un context social dinamic, în schimbare, a cărui evoluție nu este ușor de anticipat. Transformarea profilului de formare al absolventului de învățământ obligatoriu și liceal dintr-un deziderat cuprins în documente oficiale, într-o realitate a școlii românești de azi, solicită tuturor cadrelor didactice abordarea disciplinelor școlare dintr-o perspectivă în care competențele profesionale
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
Cu ocazia punerii pietrei fundamentale a Castelului Peleș, Doamna Elisabeta compune o poezie care a fost așezată în piatra de temelie a edificiului odată cu actele de întemeiere și cu o colecție de monezi naționale purtând, ca un fel de protest anticipat de autonomie, efigia Domnului căruia îi fusese contestat de Înalta Poartă dreptul de a bate monedă<footnote George Bengescu, Carmen Sylva. Viața Regine Elisabeta, Ed. Porțile Orientului, Iași, 1995, p.39 footnote>. Tot în august 1875 a fost pusă și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
într-adevăr, să intereseze prin demența vanității nobiliare a lui Fotin Bujorescu, comică prin modul absurd de concesiv în care se finalizează: Amos - crede bătrânul boier - e asemenea unui malac al său, devenit, prin îngrijire, cel mai frumos taur. Se anticipează oarecum apoteoza omului și a mârțoagei din piesa lui G. Ciprian. Dintre celelalte piese de teatru, doar Ziua din urmă, poate cea mai inconsistentă, dar agreabilă prin replicile sclipitoare, s-a bucurat, la reprezentare, de o primire comparabilă întrucâtva cu
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
demonstrează convergența demersului dragomirescian cu tendința de obiectivare a criticii literare, exprimată, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Franța, prin Brunetière, viguros resuscitată după al doilea război mondial în lumea universitară occidentală. Conceptul de organicitate susținut de Dragomirescu îl anticipează, ca sens, pe acela, atât de modern, de structură, iar preocuparea teoeticianului român pentru tot ce ține de „stratul expresiv al operei literare” concordă atât de evident cu orientarea postbelică a științei literare de pretutindeni, încât - crede T. - „dacă am
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
dușmanului de clasă, intern și extern, lupta pentru pace, înfierarea „ațâțătorilor la război”, înflorirea țării noi, glorificarea trecutului, apărarea independenței naționale, veștejirea defăimătorilor patriei socialiste. Alți „fruntași”, precum Dan Deșliu ori Eugen Frunză, vor inflama stilul agitatoric, dar T. îi anticipează, iar mai târziu nu revine la poezia confesivă nici când difuzarea acesteia e tolerată. Culegerile sale vor menține versuri ca acestea: „Oriunde-aș fi, te întâlnesc în cale, / O, țara mea cu tâmple de argint!/ Mă-nalț în piscul frumuseții
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
demersul exegetic va fi însoțit de unul memorialistic, prezent în Fragmente despre teatru (1998), A muri în Tibet. Jurnal (1998) și Despre regi, saltimbanci și morminte (I-II, 2001-2003). Toate direcțiile se vor reuni în Geografia literaturii române, azi, proiect anticipat de exercițiile preliminare din Geografie literară (2002) și de micromonografiile Ioan Slavici (2002) și Octavian Goga (2003). Cartea se vrea „o istorie alternativă a literaturii, în care să citim cu folos așezarea spațială a temelor, obsesiilor, proiectelor”. Or, din acest
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]