4,171 matches
-
literaturii populare si a celei "culte". Folcloristica română a făcut recent pași hotărîți către o interpretare modernă, structurală a textului popular, pornind de la unele indicații ale formaliștilor ruși, în primul rînd V. Propp, și ale antropologiei lui Ievy-Strauss (mai ales Antropologie structurelle, Paris, 1958), sau ale unor cercetări mai noi ca P. Maranda, Structural Models in Folklore în Midwest Folklore vol. XII (3) Indiana University, 1962. V. pentru aceasta mai ales articolul-program al lui Mihai Pop, Perspective în cercetarea poetică a
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
știe cum să o facă. Se cunoaște scopul, nu se cunoaște drumul sau drumurile pentru a ajunge acolo. Iată ceea ce înlătură toată nehotărîrea fundamentală asupra perspectivelor noastre aleatoare, iată ce îndepărtează miasmele dăunătoare ale noii istorii, ale psihanalizei și ale antropologiei. Iată ce dezvăluie în mod revoltător limitele... raționalității limitate și o înscrie pentru totdeauna ca o prefăcătorie de descendent binevoitor (sau ironic?) al vechii raționalități universale, dictatoriale. Să remarcăm deja următorul fapt: dacă este adevărat că omul acționează prin selecții
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
pentru a nu fi făcut decît să insinueze că, poate, există o discordanță între ceea ce vede și ceea ce ar trebui să vadă"60. Ne gîndim atunci că double bind pare să aparțină cîmpului terapiei familiale, unde fenomenul este observat. B) Antropologia. Dar double bind-ul se leagă de asemenea de structuri sociale mai largi, el fiind remarcat de Bateson în societățile cu constrîngeri simetrice sau cu constrîngeri complementare. În 1935, Bateson a relatat o interacțiune observată în Noua Guinee, în tribul Iatmulilor
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
se dovedește a fi într-un sistem de ansamblu și nu poate fi izolat de el; pe de altă parte, influența sa va fi diferită, după cum relația va fi simetrică sau complementară 63. Double bind ne-a antrenat, deci, în antropologie. Dar nu rămînem acolo mult timp. C) Logica claselor Clasele logice permit să se regleze contradicția ridicată de double bind: sînt multe mesaje care se anulează în aparență dar în realitate ele nu pot să se anuleze deoarece aparțin unor
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
rolul pe care îl joacă în cercetarea științifică ceea ce eu numesc, de atunci încoace, paradigmă 1. În aceeași prefață, autorul subliniază că termenul de "paradigmă" nu se aplică științelor sociale. Există oare în știința politică, în sociologie, în economie, în antropologie, în istorie sau în geografie bulversări comparabile cu cele produse de Copernic, Newton, Darwin sau Einstein? Teoriile lui Weber, ale lui Keynes, Freud, Chomsky sau Parsons, pot fi considerate drept paradigmatice? Pentru a putea vorbi de o paradigmă, trebuie să
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fost urmat de peripețiile descrise foarte bine de Barry V. Johnston 21. După lupte feroce, Sorokin a fost eliminat și Parsons a devenit marele maestru de la Harvard. A creat un nou departament de "Social Relations", format din patru aripi sociologie, antropologie socială, psihologie socială și psihologie clinică având o integrare teoretică ambițioasă. În 1951 a apărut Towards a General Theory of Action, un adevărat manifest. Această carte s-a bucurat de un mare succes în Statele Unite. În puțin timp structuro-funcționalismul lui
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
au subliniat John Stuart Mill și Durkheim, cea mai imaginativă și cea mai penetrantă metodă din științele sociale este metoda comparată, care este cel mai bun succedaneu pentru experimentare. Fenomenele sociale fiind contextuale, generalizările paradigmatice din știința politică, din sociologie, antropologie, psihologie socială sau economie par etnocentrice și falacioase. Cei mai mulți dintre cei care folosesc cuvântul "paradigmă" îl aplică unui anumit domeniu și nu întregii discipline. De exemplu, explicația elitistă este considerată de unii teoria cea mai seducătoare ca alternativă la ideologia-paradigmă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Contradicția cea mai prielnică întregului demers analitic al studiului și deci cea mai dialectică stă în aceea că Theodor Codreanu se leapădă de metodologia modernă, ori de câte ori are prilejul, dar valorifică nu fără succes posibilitățile pe care le oferă psihanaliza, arhetipologia, antropologia, simbologia, intertextualitatea etc., dând unele pasaje, cum am văzut, de certă referință. Nu vrea să o recunoască, dar între aceste modele se simte în largul său. Câteva cuvinte acum despre planul general al lucrării sale. Sunt dezvoltate nouă "cercuri dialectice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
posedă o serioasă și nuanțată scară a valorilor. Firește, există și partizanat, precum în cazul opiniilor despre sfârșitul lui Eminescu, dar acestea nu reprezintă decât o pată de culoare și nu impietează asupra ansamblului. Lecturile exegetului merg de la filozofie la antropologie culturală, de la logică la psihanaliză, de la istoria religiilor la psihiatrie. Pe acest fundament, se construiește un edificiu multietajat. Pe de altă parte însă, se constată și o centrifugare accentuată a informațiilor, care nu totdeauna sunt reunite pentru rațiuni tocmai limpezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
calea transmodernității, declară ferm criticul. Și observă că, în 1988, Radu Enescu contrapunea (e drept, fără consecințe) cei doi termeni. În hățișul noului ev cultural, în plin haosmos, într-o lume opacă, cucerită de spiritul schizoid, Theodor Codreanu invocă salvator antropologia creștină. Teoria postistoriei i se pare "un gând luciferic" (p. 61); civilizația minorităților, stilul de viață gay, hedonismul consumist, cultura feelings (Finkielkraut), în fine, Utopia Jeunesse (modelul "poporului jeune") ne aruncă într-o lume care și-a pierdut transparența. Conspectându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și nicidecum devenirea întru ființă. Postmodernismul a dus nihilismul până la capăt, cu eliminarea identicului. J. Derrida, G. Deleuze, M. Foucault au încercat să răspundă cum e posibil ceva nou în simulacre. În individualismul postmodernist, tendința este dispariția persoanei, pe când în antropologia creștină, omul este unic, cu o identitate inconfundabilă. Transmodernismul regăsește identitatea arheală. Rescrierea modernității profesată de Lyotard ce poate fi altceva decât parodierea, imitarea ironică, adică reprezentarea-joc? Schimbările istorice sunt schimbări de măști, resortul obscur rămânând același egoismul. "Respingând erezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
religiosul spre a se întoarce (fără a conștientiza) la filosofia și teologia Sfinților Părinți, iluzionându-se că Ființa poate fi gândită fără Dumnezeu. Iluzia abandonului transcendentului a condus la iluzia morții artei (și a tuturor sistemelor de valori). Arta "noii antropologii" este privită ca amuzament, joc și/ sau simulacru. Iar meritul lui Theodor Codreanu este acela de a dezvălui că stadiul degradării organice (adică ceea ce e perceput ca amuzament, joc și/ sau simulacru) este necesar în depășirea crizei de identitate (a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu destinația firească, în parcursul natural spre tot. Negarea (ca stare psihologică) nu poate fi, în contextul dat, decât o posibilă "vindecare" de identitatea multiplă postmodernă: ea oferă condițiile ruperii de traiectul impus, spre haosmos, prin însăși posibilitatea accederii spre antropologia creștină amintită. La Nietzsche Dumnezeu nu moare: el este deja mort. Iată de unde intenția de interpretare a universului complex, haotic, fragmentar rezultant nu printr-o recuperare asumată a trecutului (cu Dumnezeu adică), ci prin intermediul deicidului în sine. Codreanu sesizează diferența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noului conformism politic, s-a încercat propulsarea în prim plan a unor scrieri și a unor autori ce nu au nicidecum anvergura pe care o pretind insolent (p. 121). Este mai mult decât interesantă delimitarea înțelegerii eminesciene a "frumuseții" de antropologia homomensurei și conceperea ei ca "încercare" în raport cu harta nesfârșită a lumii (p.129). Este fructuoasă ipoteza filiației dinspre Eminescu spre Bacovia în poezie și, mai ales, Brâncuși în sculptură: "În realitate nu este un mai fidel continuator al viziunii arheice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
privind cauzele suferințelor lor finale (p. 228-232). Este îndrăzneață îmbrățișarea unei alte ipoteze cea a unui Eminescu marcat definitiv de criticile kantiene, dar înclinat, precum mai târziu Heidegger, să deschidă interogația ontologică și să-i dea un răspuns inspirat de antropologie (p. 259). Găsim în cartea Eminescu incorect politic aproape toate piesele posterității "dosarului Eminescu". Theodor Codreanu ajunge la acest rezultat ceea ce nu este deloc puțin lucru. Apelul său este să fim dispuși, atunci când vrem să-l evaluăm pe Eminescu poetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
într-o integralitate firească și dinspre abordarea alternativă a fenomenelor, care se întemeiază, exclusiv, pe spiritul critic, în cadrele unei etnologii de urgență. Folclorul, privit ca filozofie a existenței, oferă argumente pentru o mai bună cunoaștere de sine, din perspectiva antropologiei culturale. Din viața școlii consemnează evenimente din activitatea unei școli deschise tot mai mult spre individ, pluralism, modele și valori. Creația acestei noi generații a „Mugurilor” stă sub semnul fascinației „muntelui vrăjit” al Poeziei, desfășurându-se în discursuri descătușate, uneori
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
încă o gospodărie încă trei copii, voi două pe țărîna cartofilor, clociți locul mai cald, părul bălan înnodat în cozi la fel, halta Bivolăria flori la șosea între garduri vii la cei mai mulți, rîsete în grup, fetele pe alese divergente în antropologia locală, galopează de apus peretele școlii în frescă de cavalerie ștefaniană, la soare bătrînele cu straie pe inventar de muzeu, în loc de opinci pantofi negri cu bretea, soare și de două fetișcane, ce știm noi de babe! arcuim spinarea, curtea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
metodă predilectă de analiză, cartea de față este orientată ad clerum, adresându-se înainte de toate semenilor intelectuali cu care autorul împărtășește tovărășia cognitivă și preocuparea comună în cadrul aceleiași științe sociale a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a fi formulată. Aceasta impută reducția livrescă a construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu revendică o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după vremile lui Aurelian au rămas în Dachia neam osebit" (Maior, 1990, p. 67), caracterul lor deosebit fiind dat de faptul că "romanii cei rămași în Dachia nu s-au mestecat cu altă oare care ghintă, prin căsătorii" (p. 69). Antropologia socio-culturală a evidențiat că unul din mecanismele cruciale în păstrarea purității este instituirea unor norme rigide privitoare la "comensualism și connubium" (i.e., interdicția de a mânca împreună și de a încheia căsătorii exogene, în afara grupului de apartenență). În viziunea istorică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
New Deal, nazismul și stalinismul (contra căruia Troțki prevestea chiar o revoluție "politică"), toate impunînd realizarea unei analize politologice aparte (în care contribuția cea mai semnificativă rămîne cea a lui Neumann 1942); pe de altă parte, s-a extins analiza antropologiei politice asupra societăților definibile ca fără stat, (Easton 1959), dar nu fără politică. Sistemul politic Apare astfel evidentă necesitatea de a redefini obiectul științei politice, care nu putea fi nici puterea, nici statul. Puterea trebuia să fie calificată ca politică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sine. Încercări noi de ideologie polifonică. La Editura Institutul European au mai apărut: Proiectele filosofiei kantiene; Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice; Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică (ed. a II-a); Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (ed. a II-a). Viorel Cernica, Judecată și timp. Fenomenologia judicativului (c) 2013 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a fi semnificative, raportat la tema principală a lucrării de față, referitoare la genealogia dictaturii judicativului: a) reconstrucțiile științei logicii, fiindcă ele vizează în mod explicit limitele logos-ului formal, evitând, în măsura în care vizează aceste limite, excesele formaliste și "analitice"; b) antropologiile teologice, fiindcă acestea, deși acceptă, încă din premise, formule "onto-teo-logice" predeterminate, mizează, chiar de la nivelul limbajului, pe șansa de a rosti după logos-ul întreg, evitând, tocmai în măsura în care rostesc astfel, capcana ideologiei (a celei religioase, în primul rând), dar, filosofic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nimicul. Proiectul fenomenologic concept și aplicații, în strânsă legătură cu cele din Situațiile existențiale și în orizontul aplicativ al Fenomenologiei situațiilor existențiale (din Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice / Filosofia românească interbelică. Perspectivă fenomenologică), nu va fi îngăduitoare cu glumele antropologiei moderne, după care omul se-nțelege, și "eu" reprezintă un "animal" înzestrat cu o bună vedere a "lucrurilor înseși". 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea- fenomen A ști de ce știi ceea ce știi: iată idealul care structurează filosofia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ocupă centrul (locul de constituire fenomenală de sine și a lumii). Însuși existențialul de Dasein-ul indică o asemenea reorizontalizare a ființării; de aici necoincidența dintre acesta și om (esența omului, condiția umană, omul individual sau general etc., cu care lucrează antropologia); și, desigur, greșeala pe care o comit cei care, crezând că interpretează "teoria" lui Heidegger, identifică, totuși, Dasein-ul cu omul (sau cu altă instanță "antropologică" dintre cele amintite). Tocmai din astfel de motive, analitica existențială nu mai apare ca un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îl caută, am putea spune, în sensul de a-l recupera nu doar obiectual, ci propriu-zis operațional, pentru că, de fapt, l-a avut de la bun început, fără să-l fi păstrat ca atare. Toate scenariile "dialectice" din metafizică, ontologie, cosmologie, antropologie, epistemologie etc. lucrează cu transcendentul; acesta nu doar păstrează un sens judicativ în astfel de scenarii, ci constituie ținta oricărui discurs din orizontul precizat. Dar transcendentul acesta, potrivit reducției judicative, este chiar "transcendentul imanent" despre care vorbește Husserl. În contextul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]