11,066 matches
-
posibilitate inedită a cărnii, mai adâncă și mai fericită decât orice plăcere deja încercată. Mi-am deschis ochii și nu știu cât am stat așa, nemișcați, cufundați în obscuritatea străvezie a camerei, căutând iscoditori întrebări și răspunsuri unul în privirea celuilalt, eu, aplecată peste obrazul neliniștitor de serios, el continuând acea explorare a trupului meu, doar prin degetele întinse peste pielea fierbinte. Percepeam tot mai acut această apropiere și-atunci m-am aplecat și l-am sărutat. Nu sărutul umed și animalic care
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
căutând iscoditori întrebări și răspunsuri unul în privirea celuilalt, eu, aplecată peste obrazul neliniștitor de serios, el continuând acea explorare a trupului meu, doar prin degetele întinse peste pielea fierbinte. Percepeam tot mai acut această apropiere și-atunci m-am aplecat și l-am sărutat. Nu sărutul umed și animalic care știam că va urma mai târziu, ci buzele plimbate peste buze, peste pleoape, peste fiecare milimetru al chipului său, coborând spre gât, acolo unde sângele zvâcnea puternic, din ce în ce mai puternic. Apoi
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
din umbră. Doar dorul, un cuvânt ce nu-i în vocabular hai-hui, doar în limba noastră bună dorul este de la Lună. Și apoi, când ,,Și” e primul apoi fermentează vinul, se culeg boabe de rouă când noaptea o plouă. Mă aplec și te caut pe tine, infinit. Dar câtă cale și cât drum este de la ,,I” la ,,T” Referință Bibliografică: Mii de miresme / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1270, Anul IV, 23 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
MII DE MIRESME de PETRU JIPA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349309_a_350638]
-
trăi în conformitate cu religia lor, cu valorile și învățăturile ei. Aceasta este o opțiune pe care va fi dificil să încercăm să le-o luăm. Cu toate acestea, ceea ce oferim este o înțelegere moderată și echilibrată și va trebui să ne aplecăm mai mult asupra acestei probleme, să studiem elementele religiei islamice într-un mod obiectiv și rațional, să ne consolidăm ideea pe care o avem despre islamism. Iată, bunăoară, musulmanii îl respectă pe Iisus, pe care îl consideră unul dintre cei
CREŞTINISMUL, IUDAISMUL, ISLAMISMUL – RELIGII MONOTEISTE. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349292_a_350621]
-
de aproape ești de mine încât îți simt bătăile inimii. Trebuie doar să deschid brațele, să te cuprind și să te sărut cu patimă. Iubirea mea, floare aleasă a noii primăveri, făptură suavă ce ai răsărit în calea vieții mele, apleacă-ți urechea și ascultă bătăile inimii mele!” „E atât de deosebit! Cum de nu l-am descoperit până acum deși eram mereu împreună la cursuri? Simt nevoia să mă lipesc de el. Oh, Doamne, ce l-aș mai îmbrățișa! Totuși
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
el. Oh, Doamne, ce l-aș mai îmbrățișa! Totuși mă tem de năvala fiorilor acestui straniu sentiment al dragostei. Dacă mă îndrăgostesc de el? Mă va iubi oare? Dar eu l-aș putea iubi?” - Caterina, vezi sălciile pletoase cum își apleacă brațele către oglinda lacului, vrând parcă să-și răcorească fruntea în apa rece a nopții? - Da, Ian! Privește lacul și vei vedea aștrii în adâncurile infinite ale apelor. Iar luminile de pe bulevard par niște făclii ce luminează calea întunecată a
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
VIII: Pare-mi-se c-am zărit ceva! VITTORIO IX: Pe o platformă așa întunecată că nu iți poți vedea nici lungul nasului dacă te scufunzi! Mă cam îndoiesc... VITTORIO VII: În fine! Vreau să mă uit mai bine! Se apleacă pe marginea scenei. Capul îi rămâne suspendat în aer) VITTORIO VIII: Parc-ar fi pântecele mamei mele. Și uite ce textură!(bagă mâna în apă dar o scoate imediat cu o eleganță ridicolă) (dezamăgit) VITTORIO IX: Cam rece totuși... VITTORIO
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
de acum peste douăzeci și cinci ani deghizat în femeie. Semăna desigur și cu Ramona destul de izbitor. - Ce s-a întâmplat mami, întrebă Deea speriată, văzând schimbarea la față a mamei sale, și se repezi să o sprijine să nu cadă. Se aplecă să ridice bucata de lemn căzută pe jos. Mă sperii. Te simți bine? Parcă l-ai văzut pe Contele Dracula, nu două studente tinere și frumoase ca noi. - Nnnnimic... doar așa... am simțit o amețeală,... poate-i o cădere de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
mai citești rândurile ... Dincolo de amănuntele pericopice, ce izbește la volum este maniera verbală a autorului, jocul și dansul cuvintelor în pagină. Andrei Pleșu se află în posesia unui aparat lexical ai cărui fermenți pot digera orice temă asupra căreia se apleacă. Că vorbește de îngeri sau de critica plastică, de Constantin Noica sau de politica zilei, Andrei Pleșu are un suc al glandelor chilifere cu care, dinlăuntru unui vocabular propriu, poate macera orice subiect într-o manieră frapant de personală. La
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
autobuzul de Oltenița a plecat spre Ciocănești, pentru a ajunge la părinții săi. Bucuria bătrânilor săi părinți a fost imensă când fiica lor a apărut în curte așa pe neanunțate. Tatăl era prin grădină: mai lega ramurile viței-de-vie care se aplecau la pământ din cauza greutății strugurilor. Peste o lună erau deja copți și buni de mâncat. Primii ciorchini, care se colorau în albastru - violet și cu o poleială argintie pe boabă, apăreau pe la Sfânta Marie, pe 15 august, când mama sa
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
ceaun. De fapt, mai mult fierte așa în ulei, peste care turna mereu câte un strop de apă. I-o fi foame că doar vine de pe drum. Când a deschis poarta spre grădină, Săndica l-a zărit pe tatăl său aplecat printre butucii de vie. Ca să nu se sperie, când îl strigă, o făcu de departe. - Nea Vasile, ai câteva minute libere, spuse ea în glumă. Știa că tatăl său nu prea vedea bine la distanță și cum venea și dinspre
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
să ieșim din curte, să putem vorbi în liniște. Cotiră agale spre livadă și ajunseră la gard. Acolo broscuța dădu la o parte niște ierburi și descoperi o portiță cu două verigi de care atârna un lacăt mic, argintiu. Se aplecă în iarbă, luă o cheiță și lacătul se desprinse. — Așa! zise broscuța. Treci tu mai întâi, apoi trec și eu. Trebuie să încuiem portița pe partea cealaltă. E și acolo un lacăt. Cheița o s-o ascundem în iarbă. Tu să
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
în alte 16 țări străine în perioada 1950-2014. Apar în lista celor menționați în volumele anterioare deja publicate, Nicolae Labiș, Adrian Păunescu, Ioan Alexandru, etc. Ne face o deosebită onoare să consemnăm că în volumul 59 asupra căruia ne-am aplecat figurează și părintele Radu Botiș, om de profundă cultură,spirit enciclopedic, inițiatorul unor reviste online . „Slova creștină” cu suplimentul „Slova copiilor” și „Glas comun”. Părintelui Radu Botiș alcătuitorii volumului în cauză i-au acordat un spațiu consistent de 35 de
GÂNDURI LA APARIŢIA UNEI CĂRŢI EVENIMENT de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349426_a_350755]
-
de reținut. Ai noștri pregătiseră, în cea mai bună tradiție națională, platouri cu burecas, cu prăjiturele, cu turtă dulce, sticle cu răcoritoare și coniac de calitate. Evident, fructe... Cele mai frumoase portocale... Japonezii au gustat, au zâmbit mult, s-au aplecat ceremonios. Numai că tot timpul, în loc de optsprezece japonezi, în încăpere se aflau șaptesprezece. Treaba asta a observat-o primul un băiat tânăr care, pentru că nu știa englezește, încerca să numere câți dintre ei aveau ochelari și câți nu. - Moșe, i-
SCHIŢE UMORISTICE (5) – CONTRACT CU JAPONEZII de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349427_a_350756]
-
an la merișoare tot acolo, la stâna lui Brustur din Vejii Mici. Venisem cu tata și cu fratele mai mic, Mihai. Eram puși pe fapte mari. Venise și unchiul Cocerhan Mihai cu noi. Dar el n-avea răbdare să se aplece și să culeagă merișoare. S-a plictisit și-a plecat acasă. Am rămas numai noi, cu tata. Țin minte, după vreo trei zile, am strâns o mulțime de merișoare. Ne-am dus la un centru de colectat fructe de pădure
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
să fie în armonie și simfonie cu valorile promovate de creștinism, iar nu în contrast și antinomie cu ele. Astăzi, asistăm, din păcate, la o propunere la scară planetară și mondială, datorită și datorată televiziunii, a unui model de om „aplecat” spre realizarea obiectivelor imediate, în linia tripticului: sex, bani, succes (sau cei trei „s”: sex, sânge și scandal) care se situează exact la opusul masajului evanghelic, spiritual și duhovnivesc sau mântuitor. 3. Despre trăirea duhovnicească care este nevoința de a
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
să-i cânte ei, contemplând-o... printr-o 'încordare calmă, în picioare drept ca un arc, stând brav, mai mieuna așa, abia imperceptibil, de eu abia ghiceam că mai glăsuiește. Parcă cerea milă, iar ea neîndurătoarea... Totuși, pisicuța câteodată se apleca mai mult, iar de vreo două ori a sărit jos înapoi la el, părând că încearcă al convinge de ceva pe Zorel, care de altfel nu vroia să urce pe gard, ci doar s-o cheme înapoi! Părea că fiecare
UN ALT FEL DE IUBIRE, POATE MAI PURĂ!? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349856_a_351185]
-
puternic ce pătrunde în adâncimile structurilor de categorii diferite, psihice, umane și sociale, desfăcând răul ori binele unei societăți aflate în derivă, nu în scop vindicativ ori pentru o simplă etalare ci ca formă de luptă împotriva carențelor unei lumi aplecată pe o pantă greșită. În „Puterea destinului”, pe parcursul unei productive dramatizări a acțiunii, adică 148 de pagini aproape în exclusivitate de dialoguri, aflându-ne astfel în fața unui scenariu inedit, ușor de parcurs, stârnind curiozitatea următoarei file, autoarea biciuiește fără milă
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
Autorului S-a-mbrăcat în frac pădurea cu frunziș de chihlimbar, Fluturi rătăciți prin ramuri o gătesc cu papioane, Iar pe creste munții poartă un joben de porumbar, Licurici ghiduși fardează grânele cu lampioane. Greieri tandri ne răsfăța cu refrene desuete, Nucii aplecați de umeri încarcați de rod bogat Ne alintă-n reverențe jertfind frunzele cochete, Așternând covor de vise peste câmpul brun roșcat. Rândunele ne descânta cu penaj de acuarela Desenând pe tâmple gânduri cu trifoi de patru foi, În aroma de
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CRUCEA BIRUINȚEI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1353 din 14 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului La talpa crucii tale mi-am aplecat cuvântul Și trupul meu de humă împovărat de vremi, Pe fruntea mea căruntă, bătută azi de brumă, Cu semnul biruinței Părinte să mă-nsemni! Pe crucea răstignirii să moară tot păcatul, Durerile din lume să se prefacă-n scrum, Din noaptea
CRUCEA BIRUINŢEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349958_a_351287]
-
dragoste și prețuire cât mi-a dăruit ea mie. M-a învățat să am încredere în mine, fără a fi trufaș, să nu fiu slab, dar să am grijă de sănătate, să fiu mândru de ceea ce sunt și să nu aplec urechea la bârfe, să răspund încercărilor a de fi pus la colț, de a fi nedreptățit. Poate că, din acest motiv am avut chiar de suferit, dar nu ei îi pot reproșa aceste praguri puse de destin. A avut o
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
umile. El a fost atât de impresionat de gestul spălării picioarelor realizat de Mântuitorul, încât este singurul dintre evangheliști care îl redă cu multe detalii. „Deodată, Domnul și Învățătorul răstoarnă spectaculos piramida ierarhiilor lumii. Văzându-L încins cu ștergar și aplecându-Se la picioarele colegilor Lui, să le spele, asemenea unui sclav, inima lui Ioan n-a mai rămas aceeași. Astfel, Ioan a învățat să mențină în echilibru ambiția și umilința.” Ioan a învățat să păstreze un echilibru între suferință și
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
dă vreo câteva ori, dup-aia vorbea sângură, ca aia proastă: „ Unde dracu o fi pus golanu’ banii!?... Că doar ce mi-i arătă mai devreme!?...” Când, vezi ce-i trecu ei prin cap, o văzui printre gene că se aplecă asupra mea, să cotroșească după bani. Da’ când vru să bage mâna în sân, după marafeți, jart! jart!, o părechie dă palme, d-o detei cu craci-n sus în pat: „ ‘Tu-ți cristelnița mă-ti de cațaoană împuțită, așa
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpu, cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat asupra secerii și al snopilor. - Bine atunci, du-te și te odihnește că mă descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor își luase concediu de odihnă tocmai să scape de aceste obligații ale vieții. Tatăl său nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]