2,863 matches
-
2 Praz 0,02* Fasole uscată 0,02* Mazăre uscată 0,02* Hamei 0,1* 2. Metamidofos Produsul Conținutul maxim de reziduuri Fructe semințoase 0,05 Caise 0,1 Piersici 0,05 Prune 0,3 Alte fructe sâmburoase 0,01* Ardei 0,01* Varză (dezvoltarea inflorescenței) 0,5 Leguminoase (nedecorticate) 0,5 Leguminoase (decorticate) 0,01* Anghinare 0,1 Praz 0,01* Fasole uscată 0,01* Mazăre uscată 0,01* 3. Vinclozolin Produsul Conținutul maxim de reziduuri Prune 2 Coacăze 10
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
stea mai multe ore sub soare. De asemena poate fi forțată să stea lângă un foc. Stingerea țigărilor pe corpul victimelor este cea mai comună metodă de tortură de acest fel raportată. Anumite prafuri care provoacă iritații, precum praful de ardei iute, sarea sunt aplicate pe părțile delicate ale corpului, pe răni etc. Victima este forțată să meargă fără pantofi pe o suprafață cu ciobur,ace sau pioneze. Dinții sănătoși pot fi rupți sau scoși cu forcepsul. Victimei i se poate
Tortură () [Corola-website/Science/302114_a_303443]
-
de păr. Părul uneori este tuns scurt sau ras. Uneori el poate fi chiar ars sau scos. Hainele victimei sunt scoase și pe corp sunt făcute zgârieturi cu un cuțit, lame sau obiecte similare. Suc de lămâie sau praf de ardei iute pot fi de asemenea aplicate pe răni. Victima este legată în multe feluri și apoi ținută în această poziție ore sau zile. Poate fi chiar suspendat și apoi bătut. Victima poate fi forțată să stea în anumite poziții pentru
Tortură () [Corola-website/Science/302114_a_303443]
-
fructe de mare); tortilla (cartofi, ou și ceapă prăjite în tigaie sub formă de omletă). Condimentele mediteraneene nu lipsesc niciodată. Bucătăria maghiară folosește carnea grasă de porc, slănina preparată cu boia, cu piper sau afumată, carnea de gâscă îndopată și ardeiul iute. Gulașul a fost adoptat de toate bucătăriile învecinate cu Ungaria, ca și de poporul german. Specific naționale sunt însă și papricașul și supa de pește de Szeged. Preparatele sunt grase, cu rântaș, cu îngroșală multă de făină și smântană
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
perișoare. Bucătăria bulgărească a fost influențată de cea turcească, aceasta având un impact asupra alimentației tuturor țărilor din Balcani. Bulgarii, pricepuți cultivatori de zarzavaturi și de fructe, dar și crescători de vite, consumă mult lapte acru, multă fasole, roșii și ardei gras. Preparatele calde din legume (iahnie, plachie, ghiveci, musaca) sunt variate și au gust picant. Un amestec de condimente asociază sarea cu cimbrul, piperul și boiaua de ardei. Ca deserturi cu specific național, ei prepară plăcinte, baclavale, orez cu lapte
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
și crescători de vite, consumă mult lapte acru, multă fasole, roșii și ardei gras. Preparatele calde din legume (iahnie, plachie, ghiveci, musaca) sunt variate și au gust picant. Un amestec de condimente asociază sarea cu cimbrul, piperul și boiaua de ardei. Ca deserturi cu specific național, ei prepară plăcinte, baclavale, orez cu lapte, compot din fructe uscate. La mesele festive, fructele au și rol decorativ. Bucătăria orientală este multiculinară, cu o folosire diferențiată a mirodeniilor. Ceapa, usturoiul, prazul, orezul, fasolea, bobul
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
și al celui artificial este același, conducând la o creștere a ratei de absorbție a fierului până la factorul 7. Cantitatea susmenționata se poate de exemplu obține din 200 ml suc proaspăt de portocale, 100 g broccoli, sau câteva felii de ardei gras roșu, fiind totuși suficientă și jumătate din această cantitate pentru a obține o mare creștere a factorului de resorbție. Condiția este că între momentul în care s-au consumat alimente bogate în acid ascorbic și cel în care s-
Anemia feriprivă () [Corola-website/Science/303747_a_305076]
-
schimb multe persoane au devenit contrabandiști și pirați. Până în secolul al XVI-lea, cu toate acestea, expansiunea comerțului european, deși limitată la insulele de lângă Guangzhou, precum Macao - răspândi Schimbul Columbian de culturi (arabile), plante și animale, în China, au introdus ardeiul iute în bucătăria Sichuan, porumbul și cartofii extrem de productivi, au diminuat foametea și au stimulat creșterea populației. Creșterea comerțului portughez, spaniol și olandez a creat noua cerere pentru produse din China și a creat un aflux masiv de argint japonez
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
născocit in bălțile liniștite ale Deltei, saramura de pește se prepară din trei feluri de pește pentru a se obține un gust desăvârșit si plin. Gustul este completat și de mirodeniile adăugate, mirodenii care variază de la piper boabe sau măcinat, ardei iute (dacă se poate neapărat roșu si uscat) pâna la cimbru sau foi de dafin. Se iau trei feluri de pește: mic (oblet, regină etc.), mijlociu (caras) și mare (crap, novac sau sânger, somn), se frig pe o tablă (plită
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
prealabil cu sare mare. Se lasă aproximativ 10 minute, timp în care se frige pe ambele părți; dacă se desprinde ușor atunci e semn că peștele e fript. Se fierbe apa până clocotește. Într-un vas se pun usturoi zdrobit, ardei iute, cimbru, salvie după preferințe (adaptare după bucătăria mediteraneană) și sare. Peste toate acestea se așază peștele fript care a fost păstrat într-un vas închis. Peste toate aceste ingrediente se toarnă apa clocotită și se acoperă cu un capac
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
un vas închis. Peste toate aceste ingrediente se toarnă apa clocotită și se acoperă cu un capac. Se lasă încă zece minute să se liniștească și să se completeze aromele, după care preparatul se poate servi, neapărat cu mămăligă și ardei iute. Se folosește din cele mai vechi timpuri, se poate aplica fructelor și legumelor, dar este în principal folosită pentru păstrarea carnurilor și a peștelui. Primii în a folosi această metodă au fost egiptenii.
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
de muzică, pictură, spital, bibliotecă, casă de cultură, biserică. Ocupația de bază a colibășenilor este agricultura. Avînd parte de o climă foarte favorabilă, soluri prielnice , locuitorii cultivă un spectru larg de culturi agricole: cereale (grîu, orz, ovăz), legume (roșii, varză, ardei etc), legumicultura fiind mai dezvoltată în lunca rîului Prut, unde sînt condiții favorabile de aplicare a irigației. Se mai cultivă vița-de-vie, care reprezintă atît emblema sudului, cît și a satului. Puține mai sînt suprafețele cultivate cu livadă, aproximativ 30 ha
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Zacusca este o mâncare de legume proaspete, coapte sau prăjite în ulei, găsită în mai multe țări din Balcani. Principalele ingrediente sunt vinetele coapte, gogoșarii (sau ardeii roșii) copți și ceapa tăiată. Mai pot fi adăugate roșii, ciuperci, morcovi, etc. Există numeroase varietăți de zacuscă, în funcție de ingredientele folosite. Se mai adaugă și condimente, printre cele mai folosite fiind piperul și foile de dafin. Conform tradiției românești, după
Zacuscă () [Corola-website/Science/305734_a_307063]
-
conține 22 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 11 genuri. le reprezintă una din familiile de plante cu o mare importanță agricolă, industrială și medicală. Ca plante alimentare se cultivă : cartoful (tuberculi), pătlăgelele vinete (fructe), pătlăgelele roșii (fructe), ardeiul (fructe). Ca plante industriale pentru frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în mătrăgună, măsălariță, ciumăfaie, mutulică; nicotina în tutun, capsicina în ardei: din părțile verzi ale cartofului se extrage
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
tuberculi), pătlăgelele vinete (fructe), pătlăgelele roșii (fructe), ardeiul (fructe). Ca plante industriale pentru frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în mătrăgună, măsălariță, ciumăfaie, mutulică; nicotina în tutun, capsicina în ardei: din părțile verzi ale cartofului se extrage solanina. Mult apreciate ca plante ornamentale sunt: petunia hibridă, tutunul de pădure ("Nicotiana silvestris"), regina nopții. Solanaceele sunt plante cu rădăcină pivotantă și tulpină ramificată. Frunzele lor sunt simple sau sectate, iar florile
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
grepfrut), tomatele și cartofii sunt surse comune și foarte bune de vitamina C. Alte alimente care sunt bune surse de vitamina C includ papaya, broccoli, varză de Bruxelles, coacăze, căpșuni, conopidă, spanac, pepene galben și kiwi. De asemenea, merișoarele și ardeii iuți sunt surse bogate în vitamina C. Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depind de: Următorul tabel arată abundența relativă a vitaminei C în plante crude. Cantitatea este exprimată în mg la 100 grame de fruct sau
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
și "Perțovka" (votcă piperată). Pe când majoritatea mărcilor de votci nu sunt aromate, cele aromate sunt produse în zone tradiționale în care votca este consumată intens, câteodată după rețete făcute acasă pentru a accentua gustul sau pentru scopuri medicinale. Aromele includ ardei iute, ghimbir, arome de fructe, vanilie, ciocolată (fără îndulcitor) și scorțișoară. Ucrainenii produc o votcă comercială ce include sunătoare. Polonezii și belarușii adaugă frunze de la planta locală, "Iarba dulce", pentru a produce votcă Żubrówka (poloneză) și Zubrovka (belarusă) cu un
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
Coloniștii au fost urmați de misionari care au distrus idolii și templele și le-au înlocuit cu biserici catolice, dorind să-i convertească pe băștinași. Spaniolii au adus în Europa noi fructe și legume: ananas, roșii, cartofi, boabele de cacao, ardei, floarea-soarelui și tutun, precum și curcani. Imperiul Spaniol a continuat expansiunea sub Filip al II-lea al Spaniei, care a cucerit Filipinele, care după uciderea rudei sale apropiate, regele Sebastian al Portugaliei, a moștenit Imperiul Portughez, în 1600, Imperiul Spaniol devenind
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
incas, s-a dezvoltat foarte mult și agricultură. În regiunile joase ale imperiului se cultivă porumbul (numit "sară" în limba Quechua și maniocul, în timp ce în regiunile mai înalte și mai puțin fertile se plantau cartoful ("papă" sau "pătată"), fasolea ("terwi"), ardeiul ("regoto") și quinoa (o specie de dovleac cu sâmburi bogați în albumina). În perioada de sfârșit a imperiului, cultura cartofului a fost extinsă și în zonele de mijloc și de coastă. Datorită introducerii unui sistem de terase irigate, cartoful a
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
necesare pentru testare și colecția de referință*) *Font 9* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Data-limită Data limită Cantitățile de Cantitățile de SPECIA de de semințe și semințe pentru înregistrare transmitere material săditor colecția de a cererii a semințelor Test DUS**) referințe ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� I. Legume de câmp ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ardei 1.II 15.II 10 g 50 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Andive 1.II 15.II 50 g 10 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bame 1.II 15.II 200 g 500 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bob 1.II 15.II 2 kg 2,5 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Castraveți 1.II 15
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270476_a_271805]
-
II 200 g 2,5 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pătlăgele vinete 15.I. 1.II 10 g 40 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pepene galben 15.I. 1.II 200 de semințe 200 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tomate 15.I. 1.II 10 g 30 g ─────────────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────── III. Legume pentru seră ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ardei gras 15.I. 1.II. 5 g 50 g ──────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────────── Castraveți cornișon 15.I. 1.II. 10 g 250 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Castraveți salată 15.I. 1.II. 10 g 250 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fasole 15.I. 1.II. 200 g 2,5 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pepene
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270476_a_271805]
-
arpagic, usturoi de toamna, usturoi de primăvară, castraveți de vara ........................ 1 august 5 Tomate timpurii și semitimpurii, varză de vara .................. 1 august 6 Castraveți cornișon, fasole urcătoare, bob, bame, tomate de vara-toamna, tomate pentru industrie, ceapă ceaclama .............................................. 1 septembrie 7 Ardei, pepene galben, pepene verde, dovleac comestibil, dovlecel, vinete, gulii, conopidă de toamna, varză de toamna și păstrare ................................ 30 septembrie 8 Morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină și alte rădăcinoase ......................................... 15 octombrie II. Legume pentru solarii ...................................... 1 august III. Legume pentru sera: - ciclul
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270476_a_271805]
-
necesare pentru testare și colecția de referință*) *Font 9* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� Data-limită Data limită Cantitățile de Cantitățile de SPECIA de de semințe și semințe pentru înregistrare transmitere material săditor colecția de a cererii a semințelor Test DUS**) referințe ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Legume de câmp ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ardei 1.II 15.II 10 g 50 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Andive 1.II 15.II 50 g 10 g ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��────────── Bame 1.II 15.II 200 g 500 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bob 1.II 15.II 2 kg 2,5 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────── Castraveți 1.II 15
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270477_a_271806]
-
II 200 g 2,5 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pătlăgele vinete 15.I. 1.II 10 g 40 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pepene galben 15.I. 1.II 200 de semințe 200 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tomate 15.I. 1.II 10 g 30 g ───────────────────────────────────────────────────────���──────────────────────────────────── III. Legume pentru seră ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ardei gras 15.I. 1.II. 5 g 50 g ────────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────────────────── Castraveți cornișon 15.I. 1.II. 10 g 250 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Castraveți salată 15.I. 1.II. 10 g 250 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Fasole 15.I. 1.II. 200 g 2,5 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pepene
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270477_a_271806]
-
Gulie TP 65/1 din 25.03.2004 Brassica oleracea L. Varză creață de Milano, varză albă, varză roșie TP 48/3 din 16.02.2011 Brassica rapa L. Varză chinezească TP105/1 din 13.03.2008 Capsicum annuum L. Ardei iute TP 76/2 din 21.03.2007 Cichorium endivia L. Cicoare creață și scarola TP 118/3 din 19.3.2014 Cichorium intybus L. Cicoare industrială TP 172/2 din 1.12.2005 Cichorium intybus L. Andivă TP 173
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270477_a_271806]