7,924 matches
-
am vrut eu să zic la multe locuri”, totul fiind o alegorie „unde prin țigani să înțeleg ș-alții carii tocma așa au făcut și fac, ca și țiganii oarecând”. Pentru prima dată în literatura noastră, B.-D. avansează și argumentează nevoia de ficțiune artistică, investind cu importanță similară realității istorice „înțălesul poeticesc” al unei scrieri. În acest sens, el invocă, ironic, surse fanteziste pentru conținutul faptic al Țiganiadei, numind „izvodul ce am aflat la mănăstirea Cioarei” și „pergamena” sau „hârțoaga
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
Th. Simenschy utilizează o subtilă alegorie de tip platonic. Șt. Bezdechi scrie despre Raportul dintre cuvânt și idee la Platon, G. Guțu despre Ideile metafizice ale moralei lui Seneca, iar N. Jingoiu despre Creștinismul lui Seneca filosoful. Toma I. Vasilescu argumentează o interesantă ipoteză referitoare la originea conceptului „genius” la romani, iar N.I. Ștefănescu discută Originea versului alexandrin. Se inserează traduceri din poezia lui Horațiu, Ovidiu, Properțius, Bion, semnate de Const. I. Niculescu, D. Ganea, N. I. Ștefănescu. Tot aici, T. Lăzărescu
CAMENAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286050_a_287379]
-
ale lui P. Surupăceanu, despre lupta din trecutul poporului nostru și reportajul Visul unei nopți de mai de Victor Vântu, despre începutul constituirii Canalului Dunăre - Marea Neagră. În cronica făcută volumului Mărturii al Veronicăi Porumbacu, tânărul critic literar Aurel Martin subliniază argumentat elementele din creația poetei. Mai puțin adâncite și de aceea mai neconvingătoare sunt obiecțiile critice ale lui Aurel Martin pe care le face în cronica sa. În general analiza artistică a poeziilor este superficială, descriptivă. În ansamblul ei, revista oglindește
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
libertatea presei. Domnul Shifter a dat, desigur, un răspuns provocator, Întrebând ce facem atunci cu drepturile majorității. Discuția poate continua și În momentul de față. Mircea Mihăieș: E vorba, desigur, de o mare dezbatere de idei, În care se poate argumenta de ambele părți, dar nu aceasta este problema acum. Se uită chestiuni de istorie pe care le reinventăm cu impresia că atunci apar pentru prima oară. Apropo de chestiunea drepturilor minorităților - o invoc pentru că a reapărut de mai multe ori
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fi părinții, profesorii), presupune a fi indicatorul eliberării de autoritate. O primă lectură a materialelor din perspectiva gândirii responsabile a sugerat distincția care ar trebui făcută între descrieri, evaluări și tipuri de critică. Descriere versus evaluare. Deși s-ar putea argumenta că nici o descriere e independentă de anumite procese evaluative, aspectul relevant în ceea ce ne privește este că, din punct de vedere lingvistic, se poate distinge între afirmațiile descriptive și cele evaluative. O descriere răspunde unei întrebări implicite referitoare la ceea ce
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
existente. Despre text, lectură și interpretare Prima pe lunga listă a dihotomiilor care urmează să fie estompate sau anulate în capitolul de față este cea legată de „text” și „lectura” lui și, pe această linie, de „lectură” și „interpretare”. Așa cum argumentează și Școala hermeneutică (Widdershoven, 1993), am descoperit în studiile noastre că orice lectură presupune interpretare și că, de fapt, chiar în etapa obținerii textului, mai cu seamă în actul dialogic de realizare a unui interviu de povestea vieții, au loc
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și, prin aceasta, asupra naturii înseși a științei. În ceea ce privește scopul cărții de față, cercetarea cantitativă se referă în principal la numere și statistici, pe când studiile calitative au de-a face cu discursul și cu interpretarea sa. În orice caz, așa cum argumentează pe scurt Hammersley (1992) în analiza pe care o face etnografiei contemporane, departajarea calitativ-cantitativ poate fi deconstruită cu maximă ușurință deoarece „o mare parte dintre studiile de azi (inclusiv cele care sunt în general considerate calitative) combină de fapt cele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
altă perspectivă, Mishler (1990) a propus două criterii diferite de evaluare a cercetării narative, și anume siguranța informațiilor pe care le vehiculează și autenticitatea. Din cele două, siguranța informațiilor se referă la evaluarea făcută de o comunitate de cercetători. Mishler argumentează în felul următor: „Atenția acordată siguranței informațiilor mai degrabă decât adevărului lor înlătură validitatea din locul în care aceasta se afla în mod tradițional, și anume într-o realitate prezumabil obiectivă, nonreactivă și neutră, și o aduce în lumea socială
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
financiar, economic, social, erotic, psihologic, religios, cultural, antropologic etc. Ar fi greșită suprapunerea tuturor acestor abordări. Oricum, nu vom reuși. Pentru a scrie un articol coerent și convingător, este suficient să ne oprim la o singură semnificație și să ne argumentăm corect punctul de vedere. În funcție de genul ales, unghiul de atac ține cont de unele exigențe: Pentru opinie - alegerea argumentelor din perspectiva unei semnificații majore (politice, emoționale, economice, religioase etc.); Pentru știre și relatare - unghiul ar fi informația în sine și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ÎN MIȘCARE - GENURILE JURNALISTICE Putem lua în posesie lumea în care trăim prin două operațiuni pretins distincte: povestind-o sau comentând-o. Pentru a comunica, folosim, prin urmare, două tipuri de discurs și două abordări diferite: a informa și a argumenta o opinie. Presa le folosește pe amândouă, adeseori amestecându-le indistinct: povestește (informează) comentând și invers. Sau, cum spune fondatorul ziarului Le Monde, Hubert Beuve-Mery: „În presă nu există obiectivitate, ci doar o subiectivitate dezinteresată”. Școlile de jurnalism evită să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
evaluării prin probe tradiționale. Cele trei tipuri de portofolii privilegiază o pedagogie care face din copil un aliat responsabil al propriei formări. Accentul se pune pe capacitatea de analiză și discernere, pe spiritul critic și reflexiv, pe puterea de a argumenta alegerea făcută. În acest context, elevii și profesorii se stimulează reciproc, creând un mediu de încredere și responsabilitate, de empatie și înțelegere mutuală, de schimb cognitiv și afectiv, instaurând o veritabilă comuniune de învățare. În mod succint, particularitățile expuse mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
care este executată mișcarea Redăm în continuare modelul cibernetic elaborat de Guilford ( Fig.1). 2.2. Etapele procesului informațional Deși existența definiției conform căreia între un stimul și un răspuns sunt etape, procese separate a fost îndelung popularizată și recent argumentată de înțelegerea dată de psihologia cognitivă privitoare la acest lucru , totuși conceptul general al etapizării și procesualității este destul de învechit, datând de la fizicianul olandez Donders (1868 -1969) acum un secol. Gândirea Donders-iană cuplată cu recentele eforturi susținute existente în psihologia
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
așezarea pieselor de șah după ce au ajuns la jumătatea partidei ,după ce în prealabil cu 5 secunde înainte, au fost preveniți de luarea pieselor de pe tablă. evident, maeștrii au fost de departe superiori jucătorilor de șah de nivel mediu. Se poate argumenta că existența superiorități maeștrilor în această cerere poate fi dată doar de faptul că aceștia au învățat să-și însușească diferite patternuri, dar totuși superioritatea este dată de existența înăscută a abilității de percepere. Această ultimă ipoteză este pusă sub
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
corespund apariției, aparent spontane, a unei ordini, adică a unei morfologii spațiale sau temporale în sânul unui sistem alcătuit dint-un mare număr de entități și supus unor constrângeri externe speciale (Boutot, 1997, p. 42). Teoria structurilor disipative este cea care argumentează un al doilea principiu important al teoriilor morfologice: principiul holist. O structură disipativă este o totalitate, o organizare de ansamblu ce manifestă comportamente proprii care nu pot fi deduse din comportamentele părților. Prigogine vorbește despre existența unor fenomene de autoorganizare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
este produsă, căile de diseminare la nivel social și modul de utilizare în practică sunt vectori care ne-au făcut să supunem atenției nevoia de a revizui grilele clasice de selectare, articulare, transmitere și valorificare a curriculumului, precum și de a argumenta necesitatea unei abordări integrate a curriculumului în contextul epistemologic contemporan. 4. Un nou mod de producere a cunoașteriitc "4. Un nou mod de producere a cunoașterii" „Cercetătorul este mereu la începutul nesfârșitului drum al cunoașterii.” E. Noveanu 4.1. Producerea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de interrelații unice, este învestit cu sensuri și semnificații specifice practicilor din domeniul respectiv și, din acest motiv, construirea de platforme conceptuale comune ca teren pentru colaborarea interdisciplinară în cercetare este un demers dificil. Peter Galison (1997) merge mai departe, argumentând că o colaborare fructuoasă între discipline în câmpul cercetării științifice se produce numai atunci când ele împărtășesc nu doar același limbaj, dar și aceleași practici (metode). Numai astfel se poate crea o zonă de schimb în care „comerțul de idei” și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe tot parcursul vieții. Învățarea permanentă nu e doar un slogan, ci se obiectivează deja într-o strategie internațională (vezi Memorandum..., 2000). Să vedem însă mai întâi care sunt manifestările procesului de globalizare în câteva domenii semnificative, pentru a putea argumenta necesitatea unei noi abordări a învățării și a curriculumului, în consonanță cu acestea. 1.1. Globalizarea economică și geopoliticătc "1.1. Globalizarea economică și geopolitică" A) Economia este probabil domeniul cel mai legitim cu care s-ar putea deschide discuția
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
avem de-a face cu o femeie, prost văzută În anturajul masculin al lui Isus, mai ales după Înălțare. Autoritatea unei femei ar fi fost contestată atât În interiorul comunității ioaneice, cât și În afara ei. 3. Autoritatea asupra celorlalți discipoli este argumentată de Esther De Boer tot prin episoadele invocate la punctul 1: Cina și Noli me tangere. Așezarea capului pe pieptul Domnului e un gest simbolic, care sugerează transferul de autoritate asupra „ucenicului iubit”. Lui Îi adresează Petru Întrebarea cu privire la „trădător
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pentru a eficientiza războaiele din punct de vedere politic și a le justifica din punct de vedere moral, de a lega mijloacele militare cu scopurile politice, este sceptic asupra rolului strategiei ca instrument al victoriei (Betts, 2000, p. 5). El argumentează că strategia este o iluzie ce leagă mai degrabă politicile de operații și tactici decât pe acestea din urmă Între ele. În urma unei abordări critice, cu exemple concrete din istorie, Betts ajunge la concluzia că strategia nu este totdeauna, ci
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
schimbare importantă În discursul politicii externe americane, diminuând semnificativ dimensiunea ideologică a acesteia. Anticipând o discuție prezentată mai târziu În acest capitol, merită menționat În acest punct faptul că realiștii au fost Împotriva războiului condus de Statele Unite În Irakxe "Irak", argumentând că acesta reprezintă o Îndepărtare de politica prudentă și că marchează o reîntoarcere la spiritul cruciadei ideologice și la nerezonabilul discurs maniheist. Din punctul de vedere al realiștilor, o astfel de strategie discursivă ar putea duce SUA la angajamente internaționale
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ultimelor decenii. În contextul primului război mondial, președintele Woodrow Wilson, care Întâmplător a fost și profesor de științe politice, a propus Americii misiunea de a aduce valorile democratice liberale În Europa și În restul lumii. Inspirat de viziunea liberal-democrată, Wilson argumenta că doar În acest mod un alt mare război ar putea fi evitat. Pentru aceasta era Însă necesară o dublă reformă - a structurilor interne (democratizarea statelor autocratice) și a sistemului internațional. Aceasta din urmă presupunea Îndepărtarea de tradiția diplomației secrete
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a stat la baza creării Ligii Națiunilor. Poate mai interesant pentru scopul acestui articol este faptul că teoria păcii democratice a devenit foarte influentă În cercurile politice În primii ani ai perioadei de după Războiul Rece, când mulți politicieni și analiști argumentau că lumea ar trebui să profite de libertatea și fluiditatea generate de colapsul comunismului și dezmembrarea blocurilor geopolitice pentru a promova democrația ca mod de a asigura stabilitatea politică. Discursurile politice ale unor politicieni occidentali cu o mare influență În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
teoretic, cât și decizional (Cantori și Spiegel, 1973). O altă excepție de la modelul inițial a constituit-o observația că sistemele subordonate nu pot fi În mod necesar identice. Datele empirice susțineau această observație. Din punct de vedere teoretic, se putea argumenta că bipolaritatea este un fenomen recent În care au fost atrase regiuni și state cu tradiții istorice și politice foarte diferite, deci raportarea lor la fenomenul bipolarității este diferită (Peffer, 1954). Au existat totuși, pentru multă vreme, voci, mai ales
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
apoi, raportează Parlamentului. Membrii celorlalte comisii sunt parlamentari (SUA și Argentinaxe "Argentina"), iar În alte cazuri sunt numiți de către primul-ministru, căruia Îi și raportează (Marea Britanie). Care variantă este mai bună: o comisie externă sau o comisie parlamentară? Unii ar putea argumenta În favoarea comisiilor externe, dat fiind că, În general, acestea acordă mai mult timp analizei și pentru că sunt mult mai specializate decât parlamentarii În chestiuni legate de informații de securitate. Pe de altă parte, un comitet format din parlamentari ar putea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fundamentale pentru studiul politicii de securitate națională ca politică publică. În primul capitol (semnat de Luciana Alexandra Ghica și Marian Zulean) introducem dezbaterile majore din disciplină, tratate pe larg În partea a doua și a treia a volumului. De asemenea, argumentăm În favoarea unei agende deschise pentru studiile de securitate, cât și pentru utilizarea unui concept extins de securitate În analiza și implementarea politicilor naționale În domeniu. Cel de-al doilea capitol (Marian Zulean) tratează politica de securitate națională ca domeniu al
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]