4,609 matches
-
teoretică. Din contră, sociologia este martor în materie de descrieri bazate pe "actele de interpretare", pe care autorii lor sunt incapabili să le formuleze într-o "metodă de discurs" (Passeron, 1996, p. 94), adică de interpretare în funcție de un "discurs" destinat argumentării. Absența sa face că descrierea în sociologie să trimită la "scheme de inteligibilitate" care, în multe cazuri, derivă din cunoașterea practică și o fac să își piardă toate forțele argumentative și probatorii, dizolvându-se în "realitățile substanțiale", ridicate pe nedrept
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
asistenței sociale din țara de proveniență a intervievatului, am primit răspunsuri destul de diferite. Pentru a primi detalii, în cazul în care relația Stat-Biserică este una de colaborare în respectiva țară, am mai adăugat două întrebări care să ne ofere o argumentare, chiar prin exemplificarea modului în care se concretizează această relație. Am apelat la această modalitate în sensul de răspuns în formă de scăriță, adică, în cazul în care primesc răspuns pozitiv în privința colaborării dintre Biserică și Stat în domeniul asistenței
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
6). În plus, în cazurile severe a fost dovedit rolul: - cascadei complementului. Acesta este implicat în patogenia infecțiilor sistemice bacteriene prin intermediul fracțiunilor C3a și C5a, care stimulează producția de TNF-a din sistemul monocito-macrofagic. Consecințele activării complementului de către LPS sunt: - argumentarea fagocitozei prin favorizarea opsonizării; - eliberarea de factori chemotactici pentru PMN; - interferarea coagulării; - eliberarea de histamină din mastocite. În stadiul final al cascadei complementului, membrana celulei țintă este atacată și distrusă, astfel că principala consecință a activării acestuia este citotoxicitatea (41
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
care el însuși își privea opera pe care nu o lăsa să apară în spațiul public, tipărită sau vorbită, decât atunci când conștiința lui meșteșugărească o considera potrivită pentru a fi livrată cititorilor. Și dacă pasiunea îi colora adesea comentariul politic, argumentarea solidă, sprijinită pe fapte și date verificabile, a dat acestei părți a operei sale sale, întotdeauna, osatura solidă și coerentă a judecății implacabile, fără replică. Să facem, deci, un minim efort în acest spirit. Un punct nimerit de plecare întru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Ce este bun sau excelent, E numai rodul minții sale Și-argumentarea dumisale N-admite contraargument. Iar subalternii lui - normal e - Să-l aduleze permanent : Ce este bun sau excelent E numai rodul minții sale. Deși se crede monument Dotat cu însușiri speciale, Desigur, vom găsi o cale Să-i dovedim noi
RONDELUL LUI "FACTOTUM" by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84335_a_85660]
-
în criteriul 10, este condiționată de șansele oferite de familie/agenți economici/comunitate. Criteriile pentru Partea a III-a, aprecierea calității proiectului, ca și pentru partea a II-a, se completează de către îndrumător la finalul activității de monitorizare. Dificultăți în argumentarea și justificarea utilizării anumitor resurse intervin datorită experienței limitate în problematica realizării practice a preparatelor. Candidații respectă în redactarea părții scrise a proiectului cerințele de structură impuse de Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de certificare profesională nivelul 2
Dificult??i ?n realizarea proiectului pentru certificarea competen?elor profesionale la elevii cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu,Lumini?a ?chiopu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84355_a_85680]
-
în problematica realizării practice a preparatelor. Candidații respectă în redactarea părții scrise a proiectului cerințele de structură impuse de Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de certificare profesională nivelul 2, dar întâmpină dificultăți în sistematizarea informațiilor, în prezentarea logică/argumentarea ideilor și introducerea elementelor de originalitate în găsirea soluțiilor inspirate de practica personală. Particularitățile de realizare a proiectului/produsului ca o soluție practică personală se poate concretiza în general la partea practică de decorare și prezentare a preparatului culinar. Elevii
Dificult??i ?n realizarea proiectului pentru certificarea competen?elor profesionale la elevii cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu,Lumini?a ?chiopu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84355_a_85680]
-
aspectelor pozitive și negative ce au fost observate. La debutul școlarității, criteriile de apreciere folosite de copii sunt fie importanța pe care adultul o acordă obiectului respectiv, fie încadrarea acestuia în tipare fixe, ca: frumos/urât, bun/rău. Capacitatea de argumentare a preferințelor este limitată. Odată, însă, cu exersarea motivării acestor preferințe, a obișnuirii elevilor de a explica în detaliu ceea ce observă, ce le place și ce nu le place la un obiect, spiritul critic se dezvoltă. În cazul antrenării elevilor
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
recomandă", ,,probabil" etc.); • stimularea motivației școlare și precizarea crizei de timp (,,astăzi", ,,acum", ,,imediat", ,,repede", ,,curând" etc.); • aprecierea efortului depus pentru învățare, nu numai a rezultatului obținut; • adăugarea cuvintelor cu rezonanță afectivă (mândru, avantaj, încredere, merit, interesant, plăcut, etc.) la argumentarea logică. Printre efectele persuasiunii se numără toate schimbările de natură cognitivă, emoțională, motivațională, atitudinală și comportamentală. Indiferent de tematica dezbătută, profesorul trebuie să urmărească cultivarea sentimentelor pozitive la elevi (de prietenie, generozitate, empatie, fericire, autorealizare). Măiestria profesorului se manifestă prin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cât mai aproape sau cât mai departe de cineva, sunt exemple ce țin de proxemică. Analizați influența lărgimii sau îngustimii spațiului asupra parametrilor gesturilor unei persoane (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată). 2. Valorizarea gestului în comunicarea didactică Obiective generale * argumentarea utilității gestului în comunicarea didactică; * exemplificarea funcțiilor și disfuncțiilor gestului în comunicarea didactică; * însușirea unor modalități de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică. Obiective operaționale * să explice elementele caracteristice comunicării didactice; * să menționeze tipurile de gesturi specifice comunicării didactice în funcție de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ideologice, post-colonialiste la practicile, producțiile și reprezentările artei contemporane deconspiră precaritatea unei simple abordări a artei din perspectiva teoriei estetice, care ar fi mai curând preocupată de definirea artei, de descrierea experienței estetice (a intențiilor și atitudinilor estetice) și de argumentarea evaluării estetice. 1.3. Teoria estetică Construcția filosofică a teoriei estetice s-a realizat în practica unei varietăți de discursuri și școli de gândire care au încercat să legitimeze experiența raportării individului la natură și la operele de artă. Prima
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
consistent și complet doar dintr-o perspectivă estetică, ci doar în măsura în care sunt aduse în discuție și modalitățile de evaluare postestetice. 1.4. Teoriile post-estetice În vreme ce "teoria estetică" se construiește filosofic pe baza definirii artei, a descrierii experienței estetice și a argumentării evaluării estetice, "teoria postestetică" se in-formează interdisciplinar prin analiza critică a teoriilor culturale, prin activitatea criticii de artă și prin instrumentalizarea artei ca urmare a depășirii interesului restrictiv pentru aprecierea estetică. Teoriile critice ale culturii [post-structuralismul, psihanaliza, (neo)marxismul, critica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interdisciplinar de cercetare ce ar avea în vedere teoretizarea politicii și politizarea teoriei în scopul înțelegerii relațiilor și practicilor umane și instituționale. Cercetările specifice teoriei culturale, care vine cu propriul set de practici și cu propriul vocabular, vizează înțelegerea și argumentarea condițiilor sociale, istorice, economice și politice care conduc la stabilirea structurilor conflictuale de putere. În raport cu acestea, cultura vizuală și procesele privirii sunt tratate ca practici sociale care se desfășoară în contexte specifice organizate istoric și cultural. Pentru Jennifer Webb și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
rațiuni convingătoare în aprecierea unui obiect artistic, cât și cu privire la obiectivitatea judecăților critice, în contrast cu credința în evaluarea obiectelor de artă în funcție de gustul critic. Teoria actuală a criticii încearcă să găsească un echilibru între înțelegerea abordării criticii ca o modalitate de argumentare în vederea dovedirii corectitudinii judecăților și ca modalitate de a comunica publicului felul în care ar putea fi percepute și analizate operele de artă. Cercetările recente în teoria criticii de artă susțin că judecățile critice pot fi obiective doar atunci când se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
într-o cultură comună. În aceste condiții, calitatea lucrărilor individuale este dată de o analiză detaliată oferită pe baza unui context de comparații relevante oferit de aceste lucrări canonice, care devin un standard de măsurare a meritului caracteristicilor percepute și argumentării critice. Ca atare, valoarea operei de artă s-ar circumscrie în funcție de gradul de exemplificare morală a expresiei faptelor, caracterelor și sentimentelor umane pe care îl pot oferi contrapărțile imaginare și reprezentative ale evenimentelor și aspirațiilor din viața cotidiană. Interpretarea și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
dintre genurile de discurs paradigmatice pentru legitimarea teoriei post-estetice în condițiile culturale actuale. Semnalarea unora dintre reperele criticii de artă contemporane, situate în raporturi de comunicare contradictorii, însă în fin acord cu dezvoltarea practicii artistice dinspre modernism către post-modernism, întăresc argumentarea cu privire la relevanța structurării teoriei post-estetice în contextul condiționării critice. 2.3. Repere în critica de artă contemporană Manifestările distincte ale artei în spațiul anglo-saxon și în cel continental, au condiționat articularea unor discursuri specifice care au devenit repere istorice în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
rezultat al auto-reflexivității. Printre tendințele critice elaborate începând cu anii '60, unele dintre cele mai active și mediatizate au fost critica obiectului, critica originalității, critica diferenței, critica limbajului și critica instituțională. Critica obiectului artistic s-a articulat în zona de argumentare și de contra-argumentare apărută odată cu manifestarea artei minimale ca un nou teritoriu al producerii sensului, fără referință la altceva decât la sine însăși, concentrându-se asupra propriei sale prezențe și realități prin detașarea față de aparențele iluzioniste. Unul dintre cei mai
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
istorii a artei", care încearcă să păstreze totuși descrierea prin ilustrare și evaluarea prin analiză. Apărută prin anii '70, disciplina "istoriei radicale a artei" desemna un set de curente intelectuale inter-relaționate care s-au aliniat anumitor forme de activism și argumentare politică directă. Având un caracter interdisciplinar, această nouă disciplină apela la intuiții conceptuale și metode analitice din cele mai diverse domenii și curente, cum ar fi sociologia, teoria socială, antropologia, psihanaliza, semiotica, structuralismul, teoria critică, filosofia post-structuralistă și studiile culturale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
inteligibilității, experienței și acceptării culturale 244. În măsura în care modelul burghez tradițional de sferă publică, înțeleasă ca situație ideală a exercitării discursului civic, s-ar fi constituit prin separarea sa față de sferele statului și vieții private, această arenă autonomă și extrapolitică de argumentare critică și-ar fi definit accesibilitatea universală în opoziție cu interesele exclusiviste ale puterii și mecanismelor ideologice regăsite în aparatul de stat și în întreprinderile private. În acord cu sesizarea lui Habermas, Glahn constată că deteriorarea sferei publice s-ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unor competențe și exercitarea unor performanțe critice orientate în direcția problematizării sociale, politice, economice, tehnologice caracteristice unui nou tip de responsabilizare a comunicării critice. În ceea ce privește situația discursului esteticii, orientat mai curând către diversificarea definițiilor artei, explicarea construirii experienței estetice și argumentarea modalităților de evaluare ale artei, dacă estetica tradițională era caracterizată, în marea sa parte, printr-o abordare esențialistă și obiectivistă a artei, estetica contemporană propune o abordare oarecum relativistă și subiectivă, care lansează discuția asupra pluralității criteriilor de evaluare a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
opiniilor în decodarea și explicarea observațională, analitică (interpretativă, semiotică, culturală), argumentativă, apreciativă, jurisprudențială și teoretică a rezultatelor producției și practicii artistice și a evaluării consecințelor cognitive (inclusiv estetice) și etice (inclusiv educaționale) ale investigării specifice studiilor vizuale. Încurajarea creativității și argumentării ei pe baza înțelegerii critice a culturii vizuale devine un obiectiv central al educației artistice, reformată ca proces al (inter)medierii în vederea edificării indivizilor și acțiunii colective. Ca proces al dezvoltării individuale și sociale, edificarea presupune nu doar efortul cultivării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și schimbării, prin discurs, a opiniilor, credințelor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Domeniile principale erau cel politic (discursul deliberativ), juridic (discursul forensic) și ceremonial (discursul epidictic). Căile principale prin care se urmărea producerea persuasiunii erau ethos-ul (credibilitatea oratorului), logos-ul (argumentarea logică) și pathos-ul (emoțiile și sentimentele auditoriului), folosite astfel: prima, în partea de început a discursului, cea de a doua, în partea centrală a discursului, iar ultima, în partea de încheiere a discursului. Obiectivul mai general al discursului retoric era
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
departamente de Științe ale comunicării, printr-o "tranziție abruptă de la interesul pentru discursul public la concentrarea asupra comunicării interpersonale"23. Dacă, la începutul anilor '60, oferta curriculară a departamentelor de comunicare conținea cursuri cum ar fi: adresa publică, interpretarea orală, argumentare și dezbatere, persuasiune, retorică (clasică), spre sfârșitul decadei profilul departamental, în aceiași termeni ai ofertei curriculare, arăta radical diferit. Atenția în actul cercetării și predării științelor comunicării în Statele Unite se concentrează, printr-o "mutație" revelatoare, asupra altor chestiuni de interes
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cercetării. A crede, aprecia González, că abordările calitative și critice se bazează, într-o mai mare măsură, pe judecata subiectivă a cercetătorului decât perspectivele cantitative este la fel de fals ca și a aprecia aceste din urmă perspective drept scutite de "povara" argumentării retorice, persuasive. În fapt, mărturisea Al González, lucrurile sunt mult mai complicate. Problema cea mai spinoasă, chestiunea cea mai arzătoare, în era în care trăim, problema diferenței (inter)culturale, necesită un arsenal cât mai complet de metodologii cu ajutorul cărora să
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o persona, nu neapărat o persoană"188. Astfel, consideră Black, din toate motivele acestei posibile/ probabile non-coincidențe, pe care fiecare dintre noi o cunoaștem mai bine decât ne-am dori, este necesară "o ajustare a doctrinei antice a formei de argumentare etice"189. În tot cazul, încheie Black, rămâne în picioare teza potrivit căreia "autorul implicat de un discurs este o persona cu rol important în tranzacțiile retorice"190. Astfel, constatăm, "persona" este termenul cu ajutorul căruia Edwin Black numește una dintre
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]