48,727 matches
-
s-a opus în CSAT desecretizării ultimei părți a arhivei fostei Intreprinderi de Comerț Exterior (ICE) Dunărea, însă urmare a declanșării unei proceduri ulterioare SIE va preda CNSAS respectivele documente. "N-aș vrea să creez așteptări, Dunărea nu este Crescent, arhiva Crescent nu e în țară", a mai spus șeful statului.
Ponta: Eu nu sunt complice la șmecheriile lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34300_a_35625]
-
s-au virat în cont suma de 299,672 de dolari. - Cam asta despre marele senator SRS, senator al patriei, să pună de o comisie. Și poate îl cheamă și pe Vântu la o audiere. Ce ghinion. - Am cerut desecretizarea arhivei Dunărea. -Sunt în posesia proiectului de scrisoare care a rezultat în urma negocierile dintre Guvern și FMI, este o negociere de proastă calitate, care nu dă șanse economiei românești. Public, rog guvernul să analizeze posibilitatea de a renegocia obligațiile pe care
Băsescu: SRS, documente de la banca prin care Vântu spăla bani. PLUS: Guvernul să renegocieze acordul cu FMI by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/34306_a_35631]
-
în 1999, Premiul Rómulo Gallegos. S-a stins nedrept de repede, la 50 de ani, în 2003, cu doar câteva săptămâni înainte este recunoscut ca marele prozator sud-american al sfârșitului de secol XX, faima sa continuă să crească, pentru că din arhiva scriitorului ies manuscrise ce produc surprize. În mod excepțional, i se decernează postum, în 2008, „National Book Critics Circle Award” pentru capodopera 2666, roman publicat și tradus tot postum. La noi i-au apărut șase cărți: trei la Editura Curtea
Nebuni întru Poezie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3429_a_4754]
-
am trimis. Doamne pentru mine atât e de important lucrul acesta! Domnul Valerian primiți, vă rog, asigurarea mea și a prietenului Laurențiu, că vă înțelegem așa după cum se cuvine. Virgil Gheorghiu Note Note: Originalele acestor scrisori inedite se află în arhiva doamnei Dana Vasiliu, fiica scriitorului I. Valerian. 1. Dicționarul general al literaturii române. șVolumul 3ț, E-K. București, Editura Univers Enciclopedic, 2005, p. 314-317 + 1 foto bust. 2. Virgil Gheorghiu - Nu se oprește seva în „Viața literară”, 7, nr. 137
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
spectaculos, dar puțin cunoscut, este și logofătul brâncovenesc Vlad Boțulescu, care și-a „îmblînzit” prin intermediul scrisului singurătatea celor 18 ani de temniță. Alte exemple, colaterale, sunt desprinse din cronicile lui Muste și ale lui Radu Popescu sau reproduc documente din arhive mănăstirești descoperite de N. Iorga și scrise de diverși deținuți cvasianonimi. Istoricul literar se simte încă și mai în elementul său cînd se ocupă de formele punitive în secolul 19, orientîndu-și atenția inclusiv asupra deportărilor - de la Soveja lui Alecu Russo
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
ziariștilor colaboraționiști din 1919, la detențiile politice interbelice de la Văcărești, la internările militanților legionari de după asasinarea lui I. G. Duca sau la cele ale elitelor antifasciste din lagărul de la Târgu-Jiu. Pornind de la mărturii (para)literare de tot felul, documente de arhivă, publicații de epocă, scrieri uitate sau puțin frecventate ș.a.m.d., autorul schițează - în siajul lucrării lui Michel Foucault despre „nașterea închisorii” - o întreagă istorie culturală a detenției în spațiul românesc, doldora de informație și pigmentată anecdotic. Dar și o
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
informați despre fiecare pas pe care regele îl făcea după abdicarea din 1948. Ofițerii de securitatea au făcut un raport complet despre plecarea din țară cu trenul, dar și transcrieri ale discursurilor sale critice spre comuniști. Consiliul Național pentru Sudierea Arhivelor Securității a făcut public dosarul de urmărit al regelui Mihai. Zeci de note informative au fost scrise despre actvitatea regelui în exil. Ofițerii de informații comuniști povesc, într-un raport, episodul plecării fostului suveran din țară. Se întâmpla pe 3
Dezvăluiri: Regele Mihai a avut tot timpul Securitatea pe urmele sale by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34518_a_35843]
-
Cristea-Enache, preferă să urmărească, tot acolo, fondul tragic. Criticul tânăr (căruia nu i se dă numele) este Luminița Marcu, iar articolul incriminat a apărut în România literară în august 2002. Cunoșteam cronica și-mi plăcuse, așa că, prudent, am căutat în arhivă și-am recitit-o. N-am găsit nimic deplasat în pagina cu pricina, nu mi s-a părut deloc că predecesoarea mea ar fi adoptat, cumva, o poziție prea dezinvoltă în discurs (ca simplu amănunt: cuvântul „hazos” nici măcar nu apare
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
al Arhidiecezei romano-catolice de Alba, care pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un caiet studențesc a scris vreo 60 de imobile pe care le revendică ei, clădiri care, chipurile, ar fi aparținut statusului. Documentul nu este înregistrat nicăieri în arhiva primăriei, este semnat “viceprimar Boroș” și pusă ștampila Consiliului Local. A semnat în acea duminică și reprezentantul Arhidiecezei, iar luni acest reprezentant a ajuns la București la Comisia specială de retrocedare a imobilelor către cultele religioase. Comisia avea un președinte
Boc, acuzat că a retrocedat către culte religioase ungurești 60 de imobile din centrul Clujului. Ce spune Primăria by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34689_a_36014]
-
Vila Stefanie, Strada Berăriei, Orașul Rădăuți, Rumänien; Nichifor Crainic, III Steing. 36/8, Viena]. Note Originalul acestei epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. Se aduc mulțumiri publice doamnei Marta Cojan, care deține o parte din arhiva și biblioteca poetului Nichifor Crainic, fiind unica deținătoare a drepturilor de autor ale acestuia. 1. Aglaia Crainic (1891-1946), soția lui Nichifor Crainic, medic, cu studii strălucite la Universitatea din Viena. A fost evocată cu simpatie și prețuire de Ovidiu Papadima
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
datorează tinerei cercetătoare Cristina Balinte, care cunoaște în profunzime, tot, dar absolut tot ceea ce a scris și a publicat autorul romanului Pasărea și umbra. Impresionează, în special, lecturile bogate, informațiile de istorie literară pe care le folosește, inteligent, investigațiile de arhivă și, desigur, recursul permanent la epistolele lui Sorin Titel, din care știe să rețină mărturiile esențiale. Literatura epistolară a lui Sorin Titel, atât cât se cunoaște până acum, conține informații, precizări și mărturii extrem de prețioase privind opera și biografia sa
Însemnări despre epistolograful Sorin Titel by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5856_a_7181]
-
al prietenilor noștri de la Editură Albatros, unde am publicat și eu câteva cărți; Ștefan J. Fay, Bulevardul Ion Șulea, nr. 98, bloc PM, apartament 47, București, cod 74585, telefon 73.14.68]. Note • Originalul acestei scrisori, inedite, se află în arhiva doamnei Claudia Miu, sora scriitoarei Zina Molcuț. Îi mulțumesc și pe această cale pentru că a acceptat publicarea misivei. 1 Epistolele lui Ștefan J. Fay, ample și temeinic motivate, sunt emise din București, 2 septembrie 1983, 9 noiembrie 1983, 23 decembrie
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
de el aveau să constituie, mult timp după moartea sa, materia unui volum, publicat în 1990 prin grija surorii sale și prefațat de Mihail Șora. Colette Axentie era o persoană foarte atașată memoriei familiale și de aceea a lăsat la Arhivele Naționale și la Biblioteca Academiei Române numeroase documente legate de strămoșii și de rudele sale apropiate. La filiala București a Arhivelor Naționale s-a constituit chiar un fond care îi cuprinde donația și în care există o documentație bogată elaborată de
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
și prefațat de Mihail Șora. Colette Axentie era o persoană foarte atașată memoriei familiale și de aceea a lăsat la Arhivele Naționale și la Biblioteca Academiei Române numeroase documente legate de strămoșii și de rudele sale apropiate. La filiala București a Arhivelor Naționale s-a constituit chiar un fond care îi cuprinde donația și în care există o documentație bogată elaborată de domnia sa privitoare la genealogia familiei. Chestiunea prezintă interes istorico-literar atât din perspectiva înrudirii cu Alexandru Macedonski - prin filieră maternă -, cât
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
București, Mott Günther a cerut o întrevedere la Consiliul de Miniștri al României, cu scopul de a afla dacă „... extinderea românească peste Nistru” înseamnă „... renunțarea la teritoriul românesc anexat de Ungaria”, întâmplare încă neelucidată in extenso, prin publicarea documentelor de arhivă din Germania, Ungaria, SUA și Rusia. Este esențial, în lumina acestui fapt, pentru istoricii și politicienii noștri contemporani să cunoască conținutul tratatelor secrete încheiate de Hitler cu guvernul horthyst, articolele din ziarele germane - anii 1940-1941 și notele diplomatice germane etc.
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
României din alianța cu Germania și alăturarea de URSS, SUA și Anglia. În anul 1943, reputatul neurochirurg acceptă propunerea liderului PCdR Constantin Agiu să facă cerere de adeziune la PCR. Acest moment din biografia dr. Dumitru Bagdasar merită investigații în arhivele românești și americane, deoarece se produce într-un moment cheie al desfășurării războiului antisovietic, anume, după bătălia de la Stalingrad! [Părerea noastră este că demersul politic al dr. D.Bagdasar a fost influențat și de contextul politic extern - relațiile dintre SUA
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
mențiunea că el este cooptat în redacția cotidianului ilegal „România liberă”, al cărui prim număr apare la 28 ianuarie 1943, ajutorul logistic (tipografi și tipografie) venind de la reprezentanți ai PCdR. Gh.Țuțui arată, în articolul citat, întemeiat pe documente din arhive și mărturii, că ziarul ilegal a apărut ca organ al Uniunii Patrioților, redacția neavând legături politice cu PCR. Mai târziu, imediat după 23 august 1944, ziarul trece sub conducerea efectivă a comuniștilor. Cooptarea lui G.Ivașcu în redacția „România liberă
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
iau permisiunea să fac apel la toate rezervele ce lumea în toată firea are dreptul să-mi reclame. Terminând vă rog stimată Doamnă Simeonescu să priimiți expresiunea sentimentelor mele celor mai distinse. G.D.Mirea București 29 ianuarie 1887". Scotocind prin arhiva proprie am dat peste această epistolă care, după toate probabilitățile, este inedită. Am tot amânat publicarea ei, pentru că nu conține niște revelații deosebite, dar dacă se va pierde acest grăunte la biografia unui pictor însemnat de la sfârșitul secolului al XIX
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
pictorului era fiul lui Nicolae Holban și al Mariei Gherghel, fiica postelnicului Costache Gherghel, cu moșie la Șendriceni - Dorohoi și a surorii lui Ilie Kogălniceanu (tatăl istoricului). Această filiație am aflat-o din spițele genealogice aflate în fondul Saint-Georges de la Arhivele Naționale din București, spițe așternute pe hârtie chiar de mâna colecționarului Alexandru Saint-Georges. Holbanii care erau o familie boierească originară din nordul Moldovei, din zona Botoșani - Dorohoi, a migrat parțial, prin căsătorii și stăpânire de moșii, spre sud, astfel că
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
București unde, la recomandarea tovarășilor din partidele comunist și social-democrat, trece în clandestinitate. Abia instalat în București autoritățile legionare îl arestează, la 6 noiembrie 1940,7 anchetându-l până în decembrie. (Nu avem date precise despre eliberarea din arest!). Investigațiile în arhive arată că, în decembrie 1940 și începutul lui ianuarie 1941, G.Ivașcu a cerut, personal, sau prin intermediul unui membru al familiei, încadrarea într-un post de „referent” la Direcția Personal din Ministerul Propagandei Naționale. În cerere nu apare adresa locuinței
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
pentru evrei, țigani, comuniști, sindicaliști, militanți politici de stânga; lozincile politice dominante în presă, la radio, în discursuri oficiale fiind de tip legionar-hitlerist: „moarte iudeomasono- comuniștilor”, „... bolșevicilor și jidovilor” etc., un dezmăț de ură rasistă și anticomunistă. Dovezile există în Arhiva Ministerului Justiției, Direcția Judiciară, parte dintre ele încă nepublicate. Bunăoară, procurorul general Gheorghiade raportează șefului guvernului, la 12 august 1941: „În lagărul de la Târgoviște”, de la înființarea lui - toamna anului 1940 -„au fost internați 1371 evrei, comuniști și legionari. Dintre aceștia
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, traducătorului și publicistului Tașcu Gheorghiu (1910-1981) e incompletă, derutantă și dificil de reconstituit fără o cercetare, riguroasă, a documentelor și materialelor de arhivă. Informațiile și precizările privind biografia, bibliografia și, mai ales, itinerariul său literar și cultural, pe care le-am întâlnit în câteva interviuri 1 și confesiuni, parcimonioase, se cuvin a fi controlate cu prudență și neîntârziat restituite. Biografii 2 săi sunt
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
texte de aici se regăsesc în mai vechiul Puzzle. Este vorba, în primul rând, despre portretele unor „prea grăbiți” congeneri (Dinu Regman, Mariana Marin, Cristian Popescu). Altminteri, cartea are imensul merit de a face accesibile texte indisponibile altundeva decât în arhivele de periodice ale marilor biblioteci. Pe unele le știam de acolo. Am descoperit, însă, destule surprize, cum se spune, de proporții. Încep, firește, cu acestea, și am să mă refer mai întâi la capitolul al treilea al cărții: Alte isprăvi
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
altă poziție militantă". Șerban Cioculescu admira romanul Maitreyi, pe care-l considera o capodoperă, dar admira și vasta operă eliadestă din domeniul istoriei religiilor. Faptul acesta reiese cu claritate din eseul Fascinație, redactat în martie 1982 și rămas nedescoperit în arhiva sa. Ideea de a aplica noțiunea de fascinație baladei Miorița i-a venit criticului în urma lecturii "interesantisimelor" Fragmente dintr-un Jurnal de Mircea Eliade. Demonstrația criticului legată de cuvintele -cheie din text, este, la rândul ei, - credem - foarte convingătoare. Eliade
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
nu fi căpătat încă permisiunea de a apărea. Dacă nu vom edita noi la timp opera aceasta, o vor face probabil cei din exil. Iar dacă, iarăși, nu vom edita noi, contemporanii lui Eliade, lucrările de primă tinerețe găsite în arhiva familiei, atunci ne vor judeca aspru cei din anul 2050, când Eliade va continua să fie citit. Lucrările de tinerețe sunt - prin caracterul lor științific și deschiderea lor către cultura mare - stimulatoare la culme pentru un tineret înzestrat, ca acela
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]