2,820 matches
-
recenzare a populației și, pe de altă parte, din dorința de a nu produce un dezechilibru de probitate între izvoarele utilizate. Nu în ultimul rând, pentru ineditul informațiilor, cercetarea noastră va fi completată cu unele date statistice extrase din fondurile arhivistice locale. Minoritățile etnice au avut un rol important în dezvoltarea de ansamblu a orașului Bacău. Pe lângă comunitatea evreiască, despre care vom mai avea ocazia să detaliem în cadrul lucrării, Bacăul a avut și o restrânsă, dar extrem de activă, comunitate armenească. Conform
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
S. Filderman - casierul comitetului, Ozias Klein, Eugen Manas, Ozias Herșcovici și sinistratul S. Bernstein”. La solicitarea primarului Ioan Grigoriu, începând tot din data de 17 mai, Manutanța Garnizoanei Bacău a început operațiunile de distribuire a rațiilor zilnice de pâine. Documentele arhivistice indică faptul că până pe data de 27 mai inclusiv, „sinistrații, muncitorii fabricilor și populația săracă a orașului au primit gratuit 5.350 pâini negre de un kilogram fiecare”. Pe 20 mai 1926 Comitetul pentru ajutorarea sinistraților a fost pus „sub
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
efectuată o vizită în noul cartier. Prima parte a vizitei principesei Elena s-a încheiat cu „dejunul de la Cercul Militar”. Aici, restauratorul Iosif Drăgan a pus la dispoziția celor 100 de invitați preparate culinare pe bază de pește. Conform datelor arhivistice, „au fost consumate 10 kilograme de icre negre noi și 30 kilograme de șalău și cegă”. Urmând a fi achitată de Primărie, nota de plată s-a ridicat la suma de 60.000 lei, cu 40.000 mai puțin decât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
41 de hudițe (drumuri mici, înguste, asemănătoare unor poteci, ce asigurau comunicația cu arterele mai importante). Pentru cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ipostazele, în care harta rutieră a orașului este surprinsă de sursele literare și arhivistice, sunt de-a dreptul dramatice. Amintirile lui Costache Radu stau mărturie în acest sens: „Eram în clasa a treia primară pe la 1853 și voiam să trec șoseaua pe la locul unde se află astăzi librăria domnului Mihai Vasiliu și am rămas
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tramvaiul lui Porumbaru a făcut ca, până în vara anului 1930 - atunci când au fost date în exploatare „cursele de automobile pentru transportarea călătorilor” -, deplasările în interiorul orașului să fie la discreția birjarilor și a posesorilor de auto taxi. După cum ne relevă documentele arhivistice, în perioada interbelică, preocupările din domeniul transportului public local au reintrat în sfera de interes a administrației comunale abia la sfârșitul anilor ’20. Astfel, în ședința consiliului comunal din 17 august 1927, în urma cererii birjarilor de mărire a prețului curselor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de modernizare a spitalului și în campania din anul 1930. Conform datelor din raportul de activitate pe acel an, au fost operate „lucrări de mărire a pavilionului de contagioși, și a fost amenajat serviciul de radiografie”. După cum ne relevă documentele arhivistice, în octombrie 1929, spitalul „Pavel și Ana Cristea” era organizat pe trei secții: secția chirurgie (12 angajați) - un medic șef (Th. Iamandi), un medic secundar (Eugenia Alexandrescu), o moașă, patru servitori, doi intendenți, un supraveghetor și doi oficianți sanitari, secția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau chiar microbi”. Începând cu luna noiembrie 1916, sporadic, efective ale aviației inamice au executat misiuni de bombardament asupra orașului. Din fericire, pagubele au fost minore, obiectivul principal al acestor raiduri fiind acela de observație, recunoaștere și fotografiere. Conform datelor arhivistice, în intervalul noiembrie 1916 noiembrie 1917 Bacăul s-a confruntat cu patru astfel de misiuni (bombele au atins doar zonele mărginașe ale orașului): 12 noiembrie 1916 - „suflul exploziei unei bombe active a spart geamurile locuinței lui Nicolae Gavril din strada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
generală a României, dar și implicarea efectivă, fizică sau materială, la succesul celor mai importante momente din istoria modernă a țării (Războiul de Independență, războiul balcanic din 1913, Războiul pentru Întregirea Neamului), cererile acestora erau mai mult decât îndreptățite. Sursele arhivistice locale menționează înhumarea unui număr de 35 de evrei în „Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial” din Bacău. În cimitirul vechi evreiesc se mai află mormintele a încă patru evrei căzuți la datorie în timpul Marelui Război, în vreme ce noul cimitir adăpostește
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ițic Ancelovici, Ițic Solomon și David M. Ghedale. Noul guvern condus de I. I. C. Brătianu avea să elaboreze un al doilea decret-lege privind dobândirea cetățeniei române (30 decembrie 1918), prevederile acestuia înregistrând progrese semnificative în privința „spiritului” democratic al legii. Sursele arhivistice locale ne oferă informații prețioase asupra pagubelor suferite de orașul Bacău în perioada participării României la Primul Război Mondial. Pe data de 21 decembrie 1918, pe adresa Primăriei Bacău a sosit un chestionar (redactat de Direcția Administrației Generale din cadrul Ministerului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Viața comercială citadină, în special ramura alimentară a acesteia, a cunoscut în perioada interbelică o spectaculoasă dezvoltare. Băcăniile te ademeneau la tot pasul cu diferite coloniale și delicatese, de la fructele și mirodeniile exotice până la gama diversificată a produselor autohtone - documentele arhivistice consemnează existența a peste 31 de băcănii cu debite însemnate. Vitrinele erau încărcate cu produse din pește - de la morun sau scrumbii olandeze la icre negre -, cu brânzeturi, sticle cu băutură, conserve de tot felul, de la sardele până la compoturi și gemuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au văzut niciodată o perioadă de mai mare înflorire”. Micul și marele comerț erau desfășurate, aproape în întregime, de negustorii evrei, urmați, la mare distanță, de etnicii români și armeni. Pentru exemplificare, am apelat - motivați de plaja limitată a surselor arhivistice, dar și de acuratețea informației - tot la datele cuprinse în listele de alegători afișate de Camera de Comerț și Industrie Nr. 13 Bacău. Astfel, lista definitivă pentru alegerile din anul 1925 surprinde următoarea partiționare etnică a comerțului băcăuan (lista prezentată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
maxim al „refacerii”. Pe de altă parte, din punct de vedere calitativ, se observă o creștere spectaculoasă a ponderii segmentului marii industrii. Astfel, dacă în anul 1925 exista un anumit echilibru între mica și marea industrie, în anul 1939 sursele arhivistice ne relevă o dominație aproape totală a industriei mari - practic, din cele 67 de unități de producție, doar dou) aparțin industriei mici (o sifonerie și un atelier de cufere). Singurul atribut care s-a menținut neschimbat până la sfârșitul perioadei interbelice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în sânul unei familii de mari boieri. În rest, încercarea noastră reconstitutivă s-a limitat la a utiliza informații cu caracter general - dar cu un înalt grad de aplicabilitate și pentru orașul Bacău -, cât și date inedite preluate din fondurile arhivistice sau din presa locală a timpului. Conform mentalităților și cutumelor epocii moderne - păstrate și în perioada interbelică, în pofida valului de emancipare feminină - legăturile dintre partenerii de viață erau bazate nu atât pe egalitate, cât pe ierarhie. Superioritatea masculină a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
arta teatrală (1848). În jurul datei la care s-a înfiripat prima trupă de teatru din orașul Bacău au fost vehiculate mai multe variante. Ioan Massoff dă drept sigură data de 20 ianuarie 1846, în vreme ce istoricul băcăuan Jean Ciută, consultând sursele arhivistice locale, a datat evenimentul „la trecutul an 1848”. Fondatorul, clucerul Alecu Vilner, a reușit, prin intermediul propriilor fonduri, să organizeze o trupă de actori amatori, „cu care se sili a răspândi în public gustul teatrului românesc”. În anul 1852, mandatat de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au adus în atenția publicului spectator un program relativ bogat, cuprinzând atât piese franțuzești cât și piese românești, cele mai gustate fiind creațiile lui Vasile Alecsandri precum „Păcală și Tândală”, „Iorgu de la Sadagura”, „Piatra din casă” sau „Coana Chirița”. Datele arhivistice locale indică faptul că, în anul 1872, la Bacău a evoluat și trupa condusă de reputata actriță italiană Fanny Tardini, la care a fost sufleor și Mihai Eminescu. Directorul acestei trupe își construise în oraș „o baracă mare de scânduri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lei). Prin strădaniile primarului Costache Radu (1894 1895), aici au început lucrările de amenajare a unei „scene cu decoruri”. De-a lungul timpului, la parterul acestei clădiri au funcționat cazarma de pompieri și unitatea Poliției comunale. După cum ne indică sursele arhivistice locale, la începutul secolului al XX-lea interesul băcăuanilor pentru reprezentațiile teatrale era deosebit de ridicat. Aglomerația de la fiecare spectacol a determinat Primăria orașului să emită ordonanța nr. 1.754 (29 martie 1900), prin care se urmărea „a se pune capăt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Rana, cu Francisca Bertini, Micii Vagabonzi, cu marele artist Signoret, Nantas, după nemuritoarea operă a lui Emil Zolla, Calvarul unei orfane, cu renumita artistă parisiană France Dellia și Monte-Carlo, cu celebra stea Betty Balfour”. Tot la nivelul anului 1919, sursele arhivistice ne relevă existența unor cinematografe private, ce ar putea fi denumite - din dorința de a fi cât mai aproape de adevăr - „cinematografe de domiciliu”. Spre exemplu, în mai 1919, Primăria Bacău a autorizat-o pe Aneta V. Kogălniceanu „de a da
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alte 3 întruniri; 238 spectacole - 34 teatrale, 29 cinematografice, 3 concerte, 3 festivaluri, 26 serate, 7 baluri și 136 diverse alte spectacole; 28 de serbări și congrese - 2 banchete, 5 excursii, 7 Te-Deum-uri și, la capitolul diverse, 14 manifestări. Datele arhivistice converg către creionarea unei vieți caritabile extrem de viguroase, cei mai activi dovedindu-se a fi reprezentanții evreimii locale. Indiferent de motiv - de regulă, pentru „ajutorarea unor familii decăzute” -, evenimentele cu scop caritabil erau organizate, cu precădere, în zilele de sâmbăta
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Publică -, și pe Mircea Ț. Pella (iunie 1906) - în berăria „Grivel”. În cazul în care la sfârșitul perioadei contractate artiștii se declarau insolvabili, primăria trecea la sechestrarea bunurilor acestora. Ulterior, pentru recuperarea datoriilor, obiectele sechestrate erau scoase la licitație. Sursele arhivistice ne indică faptul că, de regulă, artiștii care ajungeau în aceste situații limită erau cei din localitate. Iată și un exemplu. În vara anului 1903, în urma sezonului slab din localul halei de bere, cântăreața băcăuană Ecaterina Racoviță a fost nevoită
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
intrările în cafenele, crâșme etc. Taxa anuală percepută de primărie era în 1927 de 1.800 lei. Evident, practicanții acestei meserii erau, de regulă, persoane extrem de sărace, sau care, din anumite cauze, sufereau de diferite infirmități. Între lustragiii infirmi, documentele arhivistice amintesc de Neculai Leonte, care, într-o cerere adresată primăriei, solicita în vara anului 1927 „reducerea cu jumătate a taxei la care este impus, pe motiv că, având lipsă piciorul drept, nu câștigă la fel ca ceilalți lustragii ai Bacăului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
localul de baie, fie la o distanță de cel mult cinci metri față de malul apei; dincolo de această limită, nimeni nu avea voie să se afișeze în costumul de baie. IV. E. Băcăuanul de mahala După cum ne indică sursele literare și arhivistice, Bacăul, la fel ca majoritatea orașelor din vechiul Regat, a fost, de la începutul modernității și până la sfârșitul perioadei interbelice, o vastă „periferie” ce a gravitat în jurul unui centru restrâns, în care s-au concentrat atât conducerea administrativă cât și elita
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repertoriul propagandistic al ceaușismului târziu: "Ei ("oamenii cinstiți și iubitori de pace", n.m.) înconjoară cu dragoste fierbinte bravii grăniceri cari apără eroic hotarele sfinte ale patriei" (DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, Dosar 48, 1952, f. 131). Din același fond arhivistic putem afla că "titofascismul" nu mai este considerat nici măcar un regim "deviaționist" cu rădăcini socialiste, transformându-se în "cel mai reacționar și periculos produs al imperialismului". Pe cale de consecință, "lupta împotriva lui este sarcina tuturor membrilor de Partid". Printre "măsurile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prin intermediul Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 și finanțat de către Fondul Social European. Bursa mi-a permis, pe lângă o documentare adecvată, un stagiu de cercetare la Open Society Archives din Budapesta, unde am avut acces la impresionantul fond arhivistic al Radio Europa Liberă. Promptitudinea Editurii Institutul European în ceea ce privește acceptarea manuscrisului spre publicare m-a impresionat în mod plăcut. Mulțumirile mele se îndreaptă către doamnele Anca Untu Dumitrescu și Elena Uzier, care mi-au stat la dispoziție pentru toate întrebările
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
unui an calendaristic. ... (2) Numerele de înregistrare se înscriu obligatoriu pe toate exemplarele documentelor sau materialelor care conțin informații clasificate, precum și pe documentele anexate. (3) Anual, documentele se clasează în dosare, potrivit problematicii și termenelor de păstrare stabilite în nomenclatoare arhivistice, potrivit legii. ... (4) Clasarea documentelor sau materialelor care conțin informații clasificate se face separat, în funcție de suportul și formatul acestora, cu folosirea mijloacelor de păstrare și protejare adecvate. ... Articolul 62 (1) Informațiile strict secrete de importanță deosebită vor fi compartimentate fizic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158834_a_160163]
-
de consultare, conform modelului din anexă nr. 1. Articolul 76 (1) Informațiile clasificate ieșite din termenul de clasificare se arhivează sau se distrug. ... (2) Arhivarea sau distrugerea unui document clasificat se menționează în registrul de evidentă principal, prin consemnarea cotei arhivistice de regasire sau, după caz, a numărului de înregistrare a procesului-verbal de distrugere. ... (3) Distrugerea informațiilor clasificate înlocuite sau perimate se face numai cu avizul emitentului. ... (4) Distrugerea documentelor clasificate sau a ciornelor care conțin informații cu acest caracter se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158834_a_160163]