12,098 matches
-
emoții caracteristice resimțite se pot menționa: • frică, temeri, bucurie, anxietate, spaimă, confuzie, vinovăție, îndoială, febrilitate, neliniște, nesiguranță, stare de rău, se simte judecat. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • acceptare, discreție, batere în retragere, alunecare, lingușire, seducere, cumințenie, ascultare. Pe scurt, încercarea de a se face acceptat. Mesajele tipice sunt: • își dă ușor acordul, fraze neterminate, îl lasă pe celălalt să termine în locul lui; lipsă de precizie, ocolire; "vom vedea". Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acceptabilitate și de prezență sociale. Acestea merg de la comportamentele cele mai elementare (numite "neverbale"), cum ar fi privitul în ochi, zâmbetul, păstrarea unei distanțe cuviincioase, nici prea mică, nici prea mare, și până la comportamentele verbale, mai elaborate, cum ar fi ascultarea interlocutorului fără a-l întrerupe, punerea unor întrebări și ascultarea răspunsului etc." (p. 279). Competențele sociale au doi versanți: unul expresiv, altul receptiv. Versantul expresiv este cel al afirmării de sine, precizează cunoscutul psihiatru francez. El constă, pur și simplu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai elementare (numite "neverbale"), cum ar fi privitul în ochi, zâmbetul, păstrarea unei distanțe cuviincioase, nici prea mică, nici prea mare, și până la comportamentele verbale, mai elaborate, cum ar fi ascultarea interlocutorului fără a-l întrerupe, punerea unor întrebări și ascultarea răspunsului etc." (p. 279). Competențele sociale au doi versanți: unul expresiv, altul receptiv. Versantul expresiv este cel al afirmării de sine, precizează cunoscutul psihiatru francez. El constă, pur și simplu, "în a nu aștepta mereu să ni se lase loc
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Dar "fără a vrea mereu să ocupăm tot locul (acest aspect privește stimele de sine înalte)", acest versant vizează arta de a ne a face loc printre ceilalți, fără violență și fără spasme (p. 280). Versantul receptiv este cel al ascultării active: ascultarea este realmente un proces activ, "în cursul căruia trebuie să reimpulsionezi, să ceri precizări sau să completezi, să te pui pe aceeași lungime de undă cu interlocutorul" (p. 281). Ascultarea activă aduce informații exterioare, "permite legătura, facilitează descentrarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a vrea mereu să ocupăm tot locul (acest aspect privește stimele de sine înalte)", acest versant vizează arta de a ne a face loc printre ceilalți, fără violență și fără spasme (p. 280). Versantul receptiv este cel al ascultării active: ascultarea este realmente un proces activ, "în cursul căruia trebuie să reimpulsionezi, să ceri precizări sau să completezi, să te pui pe aceeași lungime de undă cu interlocutorul" (p. 281). Ascultarea activă aduce informații exterioare, "permite legătura, facilitează descentrarea față de sine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
spasme (p. 280). Versantul receptiv este cel al ascultării active: ascultarea este realmente un proces activ, "în cursul căruia trebuie să reimpulsionezi, să ceri precizări sau să completezi, să te pui pe aceeași lungime de undă cu interlocutorul" (p. 281). Ascultarea activă aduce informații exterioare, "permite legătura, facilitează descentrarea față de sine, ajută și acceptarea" celuilalt (fără ca aceasta să însemne că suntem (și) de acord) (ibidem). 11 I. Oglev și Vl. Russev (2005) mai adaugă (în modelul lor): • Dimensiunea volitivă: ea vizează
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Ele presupun respectul față de drepturile și față de opiniile celorlalți, considerația și atenția cuvenite. 14 La toate aceste zece categorii de oameni și de situații, R. Brinkman și R. Kirschner (1994) formulează și recomandări cu caracter general, precum: a. să practicăm ascultarea activă. Ea este eficientă în orice relație conflictuală, cu orice tip de personalitate; b. să găsim puncte comune. Asemănările dintre persoane, oricât de nesemnificative ar părea, duc la o mai mare apreciere și acceptare; c. să creăm o atmosferă de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sentimente, atitudini); dispare starea de incertitudine și-o dată cu ea, în mare parte, cea de nesiguranță; d. de validare socială (autodezvăluirea generează un feedback din partea celuilalt: aprobări, confirmări, sfaturi, încurajări, avertizări), îl ajută să se poziționeze în lumea sa. 16 Despre ascultarea activă, cititorul mai poate afla și alte comentarii cu îngăduință și răbdare în Comunicarea interumană, Editura Institutul European din Iași, în anul 2008. 17 În multe cazuri, "soluționarea conflictului este legată de înăbușirea unei importante trăiri emoționale" (negative). (Oglev, Russev
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și hrănirea unui mediu favorabil creșterii spirituale fiecărui partener. 77 I. Filliozat arată faptul că "nevoia de putere asupra celorlalți este cu atât mai mare cu cât neputința interioară este mai profundă" (2006b, p. 42). 78 Mai multe repere despre ascultare, cititorul mai profund interesat de acest aspect poate găsi, pe lângă alte valoroase lucrări, și în cartea noastră, intitulată Comunicarea interpersonală, apărută în anul 2008, la Editura Institutul European din Iași (căreia i-am dedicat un întreg capitol). Toate țin de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
interviului este, de fapt, o informare a pacientului despre cum va decurge interviul și care este rolul lui în interviu. 4) Conceptualizarea interviului ca "o muncă în doi" psihologul își informează pacientul că interviul este o muncă în echipă. 5) Ascultarea cu atenție și interes a pacientului încurajarea acestuia de a vorbi. Este foarte important să se simtă ascultat. 6) Structura interviului interviurile structurate sporesc validitatea diagnosticului. Ele includ interviul structurat pentru DSM IV. 7) Utilizarea unor termeni concreți pentru a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o dezvoltare dizarmonică, cu leziuni ale SNC sau cu retard mintal. Climatul educațional (familial și formal) încărcat de nedreptate, lipsa de respect, rigiditate, restricții excesive și dezechilibrul dintre dragoste și puniție (pedeapsa), libertate excesivă, disensiuni în educație, generează neascultarea. 2) Ascultarea (supunerea) Este reacția pozitivă a copilului la solicitările celor din jur și depinde de relația emoțională cu acele persoane. Relația pozitivă părinte-copil va determina un comportament pozitiv al copilului. 3) Agresivitatea Este tendința spre comportamente încărcate de reacții brutale, distructive
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Mc. 10, 16). Dacă nu-i putem boteza, nu-i putem nici binecuvânta, ceea ce ar fi absurd, pentru că Hristos deja a făcut aceasta. Celor vârstnici, Hristos Domnul i-a oferit pe copii ca paradigme pentru curăția sufletească, nevinovăția, puritatea, căutarea, ascultarea lor, și, mai presus de toate acestea, a fi măsură a intrării în Împărăția lui Dumnezeu: „A unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu” (Mc. 10, 14); „De nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
-i poți vedea inima. Foarte bine, nu-l botezi pe alt motiv decât că mărturisește public, și ești nesigur de credința sa și trebuie să ai în vedere că, dacă în inimă nu are mai mult decât arată în exterior, ascultarea și mărturisirea și credința sa sunt inutile: pentru că reprezintă doar o iluzie, și nu credința adevărată. Dar cine ești tu să spui că ascultarea și mărturisirea exterioară sunt necesare pentru botezare, că acolo unde nu sunt prezente, nu trebuie să
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
să ai în vedere că, dacă în inimă nu are mai mult decât arată în exterior, ascultarea și mărturisirea și credința sa sunt inutile: pentru că reprezintă doar o iluzie, și nu credința adevărată. Dar cine ești tu să spui că ascultarea și mărturisirea exterioară sunt necesare pentru botezare, că acolo unde nu sunt prezente, nu trebuie să-i botezăm și acolo unde sunt, trebuie să-i botezăm? Și trebuie să mărturisești continuu că această ascultare și mărturisire sunt nesigure și, prin
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
cine ești tu să spui că ascultarea și mărturisirea exterioară sunt necesare pentru botezare, că acolo unde nu sunt prezente, nu trebuie să-i botezăm și acolo unde sunt, trebuie să-i botezăm? Și trebuie să mărturisești continuu că această ascultare și mărturisire sunt nesigure și, prin urmare, nu sunt suficiente pentru ca respectivul să primească botezul. Atunci pe ce bază botezi? Nu poți rămâne în picioare când arunci botezul într-o astfel de îndoială”<footnote Erlangen Edition, II, p. 66-67 la
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
în limbajul schimbului monetar. INSEE adoptă așadar un anumit punct de vedere asupra unui fenomen la apariția căruia a contribuit. Este cu atât mai important cu cât "practicile culturale" nu sunt, adesea, nici comerciale, nici monetare: să ne gândim la ascultarea unui disc, la desen, la teatrul "de amatori" sau la cântatul la pian... Aceste practici nu costă nimic, ocupă mult timp, dar vor fi luate în considerare de statistica publică. Practicile culturale sunt studiate de INSEE în cadrul cheltuielilor bugetare ale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1934, a fost un utilizator tenace al metodelor cantitative. El a analizat mai ales impactul campaniilor mediatice asupra indivizilor (studii finanțate de Fundația Rockefeller), în cadrul institutului său de cercetare aplicată. A nuanțat viziunea simplistă a "auditorului-burete" în anchetele privitoare la ascultarea radiofonică (1942-1943) și a evidențiat partea de autonomie a ascultătorilor (The People's choice, 1944); În Franța, Jean Stoetzel (1910-1987), titularul catedrei de sociologie de la Bordeaux după al Doilea Război Mondial (cel mai ilustru predecesor al său fiind Durkheim), și-
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și gradele practicilor. Donnat (1994) întocmește tipologiile francezilor după intensitatea practicilor în anumite domenii. În privința muzicii ascultate, el distinge "exclușii" (un sfert), "minimul muzical" (o treime), "amatorii de hituri" (10 %), "clasicii" (10 %), "rockerii" (14 %) și "melomanii eclectici" (6 %), care dedică ascultării cel mai mult timp și cărora le plac toate genurile. În domeniul lecturii, el evidențiază același spectru, de la absența oricărei practici (un sfert dintre francezi nu citesc niciodată) la categoria "marilor cititori" (peste douăzeci de cărți pe an). În lucrarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Câteva rânduri mai jos, în aceeași operă, tot el completează: „Dar dacă cineva depășește totul și se urcă până la dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și autentic; că el, prin dragostea lui de Domnul, a mărturisit desăvârșit, atât prin ascultarea de porunci cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a recunoscut frate; și, afierosindu-se cu totul pentru Domnul și pentru dragostea lui de Dumnezeu, dă înapoi lui Dumnezeu, cu recunoștință și dragoste, ca
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
credincioși - lucru care pe cei răspunzători i-a lipsit mai ales d e ocrotirea lui Dumnezeu, de vreme ce a-i prigoni pe credincioși însemna totodată a înăbuși rugăciunile înălțate de aceia în sprijinul lor. Numai Constanțiu - tatăl Sfântului Constantin - a dat ascultare unui gând înțelept și cuvios, purcezând la un lucru de necrezut și a cărui înfăptuire stârnește uimirea: anume, el a poruncit tuturor oamenilor săi (începând chiar cu cei aflați în slujbele palatului și până la demnitarii în funcție) să se hotărască
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
sau absența consimțirii. Un popor poate să se pună în mâna cuiva și să decadă astfel din libertatea lui de bunăvoie. El poate să cultive o mistică a supunerii și să-l aleagă liber pe cel care îi propune idealul ascultării. Pentru că între cel care dă și cel care ia libertatea există o complicitate, cel care dă se recunoaște în cel care ia și el adoră în acesta tocmai chipul pierdut al libertății sale. Pentru că sursa libertății lui s-a mutat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
permitea să mă furișez, pe căi ocult-genetice, în ograda meritelor lui. Însă cel mai tare mă stupefia spectacolul acelui dar de care am pomenit și pe care acum îl vedeam la lucru: capacitatea de a-și da un destin prin ascultarea atentă a unei interiorități care nu putea fi nici abătută, nici traficată. Rareori, cred, paternitatea a îmbrăcat, precum în cazul meu, forma unei epure. Cu deplină îndreptățire aș putea de aceea să mă întreb dacă fiul meu a avut sau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a îndușmăni aceste două state și a culege foloase. Când electorul Frideric Vilhelm de Brandenburg se coaliză cu Suedia pentru a scăpa Prusia de sub suveranitatea polonă, țariul cuceri Smolensk și Severia de la poloni și aduse pe cazacii din sud sub ascultarea sa. E de prisos de a arăta cum Svedia și Polonia și-au topit puterile între ele și cum Rusia a câștigat însemnate și mari provinții de la amândouă și cum mai târziu Polonia a fost împărțită de către ea. Dar nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și în școli. Astfel alaltăieri, miercuri, elevii școalei tehnice s-au împotrivit la esecutarea unei pedepse ordonate de ministeriu în urma propriei lor nerespectări a regulamentului școalei. Credem de prisos de-a adăugi că cea dendîi datorie a unui elev este ascultarea și supunerea și că rezonarea asupra măsurilor luate de superiorii săi trebuie reprimată. [18 februarie 1877] ["MINISTERIUL TURCESC DE ESTERNE... "] Ministeriul turcesc de esterne a comunicat prin circulară tuturor reprezentanților Porții din străinătate instrucția de a dezminți din nou știrile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se continua și sfârși sfânta liturgie, și astfel se fini serbarea hramului și festivitatea zilei dintâi întru amintirea domnului Ștefan. A doua zi luni dimineața publicul iarăși se adună în portic și plecă ca în ziua procedentă la biserică pentru ascultarea sfintei liturghii. După liturghie procesiunea cu preoții oficianți reîntorcîndu-se la portic, ieu darurile: adică urna, epitafurile și standardele și le transportă în biserică, unde se depun pe mormântul aceluia pentru care le destinară dăruitorii lor. Dar înainte de a rădica darurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]