3,106 matches
-
Filosofie" al Facultății de Filosofie din cadrul Universității "Al.I.Cuza" din Iași, până la 1 martie 1985. În octombrie 1983 participă la Congresul de filosofie de la Jena. Autor a zeci de articole și studii de specialitate, publicate în Cronica, Convorbiri literare, Ateneu, Tribuna, Revista de Filosofie. Reeditări Coordonator Masterat: Filosofie Creștină - Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Pentru contribuția sa la elaborarea și coordonarea mai multor volume colective, între care și sinteza "Istoria filosofiei românești", Editura Academiei Române (1985) va primi premiul Vasile
Tudor Ghideanu () [Corola-website/Science/302625_a_303954]
-
seamă iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia oare neapărat ales acest loc "la marginea orașului"?" În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul " Dați un leu pentru Ateneu". La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier, autorul Opéra Garnier din Paris, planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, în așa fel încât să se poată folosi fundația deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”. Clădirea
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
inaugurată la 22 aprilie 1939 printr-un concert susținut de Franz Schütz, director al "Hochschule für Musik" din Viena. (Aceeași firmă construise în 1910-1912 orga care este instalată în Biserica Evanghelică C.A. București care se află în apropiere de Ateneu). Ateneul a fost consolidat, restaurat și modernizat în perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreună cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
la 22 aprilie 1939 printr-un concert susținut de Franz Schütz, director al "Hochschule für Musik" din Viena. (Aceeași firmă construise în 1910-1912 orga care este instalată în Biserica Evanghelică C.A. București care se află în apropiere de Ateneu). Ateneul a fost consolidat, restaurat și modernizat în perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreună cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreună cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu. Circular, dominat de o mare cupolă, cu fațada principală în stil neoclasic, Ateneul are aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. Împrejurul marii cupole a edificiului se pot vedea, săpate în zid, numele unor
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
În conferința ținută la 14/26 februarie 1888, Alexandru Odobescu declara: "„N-ar fi o adevărată minune a artei picturale feeria de scene din istoria națională cu care dorim a vedea acoperită friza ce înconjoară sala circulară a viitorului nostru ateneu?”" Câțiva ani după aceea, pe peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: "„Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei românilor”". În anul 1901, pictorul Ștefan Popescu a prezentat prima ofertă pentru înfăptuirea acestei
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
Odobescu declara: "„N-ar fi o adevărată minune a artei picturale feeria de scene din istoria națională cu care dorim a vedea acoperită friza ce înconjoară sala circulară a viitorului nostru ateneu?”" Câțiva ani după aceea, pe peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: "„Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei românilor”". În anul 1901, pictorul Ștefan Popescu a prezentat prima ofertă pentru înfăptuirea acestei opere de artă. Oferta i-a fost refuzată deoarece
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
personaje anonime, simbolice, țărani, copii etc., autoritățile comuniste au ignorat faptul că două din țărăncile alegorice, reprezentând Basarabia și Bucovina, nu mai făceau parte din România și nu au intervenit pentru modificarea picturii. În perioada 21-23 februarie 1948, în clădirea Ateneului Român a avut loc Congresul de unificare a PCR cu PSD și formare a PMR. În pregătirea congresului, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
mai făceau parte din România și nu au intervenit pentru modificarea picturii. În perioada 21-23 februarie 1948, în clădirea Ateneului Român a avut loc Congresul de unificare a PCR cu PSD și formare a PMR. În pregătirea congresului, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României. În perioada 1966-1967, în Ateneu au fost executate ample lucrări de introducere a aerului condiționat, refacerea tavanului, schimbarea fotoliilor, redistribuirea
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
de unificare a PCR cu PSD și formare a PMR. În pregătirea congresului, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României. În perioada 1966-1967, în Ateneu au fost executate ample lucrări de introducere a aerului condiționat, refacerea tavanului, schimbarea fotoliilor, redistribuirea lojilor, lărgirea avanscenelor etc. Cu această ocazie a fost îndepărtată și catifeaua roșie care acoperea fresca ce a stat ascunsă privirilor aproape două decenii (1948-1966
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
condiționat, refacerea tavanului, schimbarea fotoliilor, redistribuirea lojilor, lărgirea avanscenelor etc. Cu această ocazie a fost îndepărtată și catifeaua roșie care acoperea fresca ce a stat ascunsă privirilor aproape două decenii (1948-1966). Tot Costin Petrescu a realizat și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din București. Altădată, în Ateneul Român se afla și Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Național de Artă al României. În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
lojilor, lărgirea avanscenelor etc. Cu această ocazie a fost îndepărtată și catifeaua roșie care acoperea fresca ce a stat ascunsă privirilor aproape două decenii (1948-1966). Tot Costin Petrescu a realizat și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din București. Altădată, în Ateneul Român se afla și Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Național de Artă al României. În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artiști români
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
Costin Petrescu a realizat și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din București. Altădată, în Ateneul Român se afla și Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Național de Artă al României. În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artiști români. Din păcate, acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii regimului comunist: Mihai Eminescu (de Ion Georgescu), Mihail Kogălniceanu (de W. C. Hegel), P.S.
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
Rosetti (de I. Georgescu), Vasile Urechea-Alexandrescu (de W. C. Hegel), generalul Ioan Emanoil Florescu (de I. Georgescu), Grigore Tocilescu, Gheorghe Dem Theodorescu (de Carol Storck), C. I. Stăncescu (de W. C. Hegel) și Theodor Șerbănescu (de Filip Marin). După îndepărtarea acestora, în fața Ateneului a fost instalată o singură statuie: „Alergătorii” realizată în 1913 de sculptorul Alfred Boucher (1850-1934). Actualmente statuia „Alergătorii” este declarată monument istoric cu cod LMI B-III-m-B-20062 și a fost reamplasată din 1950 pe Calea Victoriei 142-146). În prezent, în locul acesteia, în
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
fost instalată o singură statuie: „Alergătorii” realizată în 1913 de sculptorul Alfred Boucher (1850-1934). Actualmente statuia „Alergătorii” este declarată monument istoric cu cod LMI B-III-m-B-20062 și a fost reamplasată din 1950 pe Calea Victoriei 142-146). În prezent, în locul acesteia, în Grădina Ateneului este amplasată statuia lui Mihai Eminescu, executată în bronz, în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel. Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub , monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare națională și universală
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
este declarată monument istoric cu cod LMI B-III-m-B-20062 și a fost reamplasată din 1950 pe Calea Victoriei 142-146). În prezent, în locul acesteia, în Grădina Ateneului este amplasată statuia lui Mihai Eminescu, executată în bronz, în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel. Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub , monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare națională și universală. Monumentul este protejat și prin Legea nr.5/2000, Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
de valoare națională, excepțională). În ziua de 21 martie 2007, cu prilejul marcării, în România, a aniversării a 50 de ani de la semnarea, la la 25 martie 1957, a Tratatului de la Roma, care a instituit Comunitatea Economică Europeană, pe zidul Ateneului Român a fost așezată o placă spre a marca includerea acestui monument pe lista Patrimoniului European, aprobată cu ocazia Consiliului informal al miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, care a avut loc la Berlin, la 13 februarie 2007.
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
și invitații săi au fost însoțiți de președintele-director general al Televiziunii Române, Stelian Tănase, și de Claudiu Lukacsi, directorul Direcției Emisiuni Informative și Sport din televiziunea publică. În cursul serii, la ora 18, a avut loc un Concert de gală la Ateneul Român unde au stat alături de Altețele Lor Regale Principesa Sofia, Principesa Maria, Principele Nicolae, precum și Principele Lorenz al Belgiei, invitat special. Seara sa încheiat cu un dineu oficial găzduit de Palatul CEC la care au participat peste 500 de personalități
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
Societății Române de Radiodifuziune, directorul general al Agenției Naționale de Presă, președintele Romfilatelia, doamna Rodica Coposu, Ilie Năstase și doamna Năstase, primarul comunei Regina Maria din Soroca, directorul general al Filarmonicii George Enescu, precum și președintele CEC Bank. În discursul de la Ateneul Român Principesa Moștenitoare a afirmat că "Sub îndrumarea Regelui Mihai, Familia Regală a ridicat o construcție socială, culturală și educațională, precum și o respectată instituție regală, într-o vreme care avea nevoie de modele, de iubire, de inspirație și de exemplu
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
urcuș" scrisă de Ioan Scărarul o traduce în limba română în doar 5 luni. Această traducere nu a văzut lumina tiparului. Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român. Trimis de chiriarhul sau, Nicolae Bălan, călătorește la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei. Aici are parte de o experiență duhovniceasca formatoare pentru viața de călugăr pentru care optase încă din anii studenției de la
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
Artist al Poporului din Federația Rusă (1980), titlul de membru de onoare al Academiei Internaționale de film Nike. De asemenea, a primit Premiul de Stat și Ordinul Republicii. În anul 2001, a primit Premiul pentru excelența artei regizorale, decernat la Ateneul Român din București. Emil Loteanu a încetat din viață la data de 18 aprilie 2003, într-un spital din Moscova, fiind înmormântat în cimitirul Vagankovo din capitala Rusiei. Emil Loteanu este autorul a peste 20 de filme, la realizarea cărora
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
Franța, Viena / Austria și Watts-Art Gallery New York / UȘA. Face proiectele de costume la filmul Pădurea spânzuraților după Liviu Rebreanu în regia lui Liviu Ciulei. Pictează în Sibiu și Sighișoara. 1971 - Participa la salonul pictorilor și sculptorilor din București organizat la Ateneul Român. 1972 - Face scenografia la spectacolele "Patru oameni fără nume" de Radu Bădilă și "Povestiri din pădurea vieneza" de Ödön von Horwath. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură dedicat celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 1973 - Deschide
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
o abținere (Romina Gabriela Surugiu). În urma acestei decizii au apărut diverse reacții în presăsi mediul online. Pe data de 16 august 2012, Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate - ARCEN - a organizat un protest împotriva desființării TVR Cultural in fața Ateneului Român. Printre protestatari s-au numărat: dirijorul Tiberiu Soare, regizorul Alexandru Solomon, producătoarea Ada Solomon, Valentin Nicolau, membru în Consiliul de Administrație al TVR, și angajați ai Televiziunii Române. Mai mulți angajați ai Televiziunii Române și membrii ai sindicatului reprezentativ din TVR
TVR Cultural () [Corola-website/Science/303582_a_304911]
-
Sinaia pentru desăvârșirea pregătirii regelui Mihai I. Aceste prelegeri au constituit baza cursului de economie politică pe care Gheorghe Tașcă l-a publicat în 1945 Ultima manifestare din domeniul economic a fost o conferință pe care a ținut-o la Ateneul Român în 1946, în cadrul unui ciclu intitulat " Idei călăuzitoare în istoria poporului român". Conferința avea tema " Ideea legăturii cu pământul" iar în cadrul ei Gheorghe Tașcă arăta că conceptele comuniste ale colhozurilor sunt contrare spiritului țăranului român. Dar în 1946 timpurile
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea” (1967-1969), muzeolog la Muzeul Literaturii Române și în redacția „Manuscriptum” (1970-1973), secretar la Uniunea Scriitorilor din România (1973-1989), director al Teatrului Mic (1990-1991). A fost colaborator al celor mai importante reviste literare din țară; "Ateneu " „ Tomis", „ Transilvania", „Gazeta literară", „Luceafărul", „Cinema", „Săptămâna". În 1970, i se conferă distincția franceză „Laurii academici" (Leș Palmes academiques) în gradul de ofițer, distincție care îi este înmânata abia în 1996. Romulus Vulpescu a îngrijit ed. din scrierile lui C.
Romulus Vulpescu () [Corola-website/Science/304253_a_305582]