7,848 matches
-
categorie sau alta a celor care trebuie să conviețuiască pe același teritoriu național. Reacții în țările de origine ale emigranților. Decizia de a emigra este rezultanta din procesul de cumpănire dintre presiunile mediului intern (economice, politice, culturale, religioase etc.) și atracția străinătății (venit, afirmare profesională, democrație, ordine socială, posibilitatea obținerii unor câștiguri facile legale sau ilegale). Atitudinea, reacția logică a unei țări la procesul emigrării nu poate fi decât aceea de a reduce dimensiunile proceselor, emigrarea fiind măsura eșuării gestiunii corecte
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
este prezentă pe piața globală cu 5.000 de studenți, cifrele neoficiale însă ridică numărul tinerilor care studiază în străinătate la aproximativ 50.000. Cei mai mulți preferă să studieze în Marea Britanie, pe locul doi se află Olanda, Danemarca, pe locul trei. Atracția acestor țări se explică și prin sistemul burselor acordate sau prin alte facilități. De exemplu, în Danemarca, se permite accesul gratuit la anumit programe de studiu. Piața academică globală devine mai competitivă ca oricând. Țări precum China, Coreea de Sud sau Arabia Saudită
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
rămână în grup. Acest efect este susținut de prezența următorilor factori (Spector, 2000; Smither, 1988): valori și opinii similare Acest factor reprezintă una dintre cele mai puternice surse ale coeziunii, cunoscut fiind faptul că similaritatea este un factor important în atracția interpersonală (cf. Dillard și Miller, 1988). Oameni agrează compania celor similari lor în privința opiniilor pentru că le induc sentimentul că propriile opinii sunt corecte. duritatea inițierii într-un anumit grup sporește atractivitatea acestuia pentru membri. mărimea grupului Grupurile mici permit o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
exclus. Principala aserțiune a acestui model este aceea că liderul nu-și tratează toți subordonații în același fel. Chiar dacă sunt integrate unui context de cultivare a consensului și colaborării, relațiile interpersonale rămân marcate de fenomene mai puțin controlabile, dar firești - atracția interpersonală, prima impresie și efectul de halo. Potrivit acestui model, liderii dezvoltă și consolidează relații de muncă diferențiate cu subordonații, ceea ce conduce la formarea a două substructuri ale echipei - in-group și out-group, contrastante atât din punct de vedere al calității
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
out-group nu au adesea nimic a face cu competența profesională și performanța la locul de muncă (cf. DuBrin, 1998). Mai importante s-au dovedit a fi în acest context, prima impresie făcută de membrul echipei liderului asupra competenței sale și atracția între cei doi. Cu ocazia primelor interacțiuni, ambele părți dezvoltă o serie de expectanțe privind comportamentul celuilalt și natura relațiilor cu acesta, acționând apoi pe direcția acestor așteptări. 14.2.5. Teoria conducerii carismatice Unii autori apreciază că abordarea trăsăturilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
familiari. Interesantă este mai ales relația lui Ralea cu Nietzsche. Referințele lui la Nietzsche sunt frecvente, în multe din eseurile lui de filosofia culturii. Deseori, cu adeziune, deseori, în dezacord, Ralea revenea mereu la Nietzsche cu un interes și o atracție evidente. Îl atrăgeau la filosoful acesta, desigur, ascuțimea criticii morale și antifilistine, prețuirea moraliștilor francezi, libertatea spiritului, gustul pentru viață și artă și, fără îndoială, stilul aforistic, strălucit și ferm. Temele nietzscheiene mitice și tragice nu l-au respins și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
justifice operația Însăși de prelevare și deci absența lecturii. Abilitatea lui Valéry constă de fapt În a explica felul În care valoarea operei lui Proust ține de remarcabila ei Însușire de a putea fi deschisă la orice pagină: Punctul de atracție al operelor sale e de găsit În fiecare fragment. Putem deschide cartea oriunde dorim; vitalitatea ei nu depinde de ceea ce e Înainte și, Într-un fel, de iluzia dobândită; ea ține de ceea ce am putea numi activitatea proprie a țesăturii
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
vorbire chibzuită, cu judecată.) Cu un ochiu râde, și cu altul plânge. (Psihologii redau această situație prin sintagma „ambivalență afectivă”: persoana În cauză se bucură și se Întristează, În același timp, față de ceva; resimte atât plăcere, cât și neplăcere; atât atracție, cât și repulsie. Trebuie observat Însă faptul că poate exista nu numai o ambivalență afectivă, dar și una intelectuală sau chiar volițională: În plan intelectual, se manifestă prin acordarea, În același timp, a unei importanțe egale unor idei opuse, care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
greșesc nu atât prin păcat, cât prin faptul că nu dețin În ei Înșiși puterea iertării (sau a milosteniei, cum spun teologii) față de cei care se hotărăsc, la un moment dat, să se Îndrepte. Μ Târâtoarele simt, ca nimeni altcineva, atracțiile magnetice ale Pământului; oamenii, pe cele ale Cerului. Μ Sunt teorii sociologice care reduc Întreaga viață psihică a omului la un sistem de relații, În cadrul cărora acesta face un schimb de valori (materiale, spirituale etc.) cu alții. Deci omul n-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Tipul psihologic”, ca expresie a unei generalizări de trăsături și atitudini comportamentale, nu este o invenție a psihologilor, ci o creație a vieții Înseși: putem astfel observa cu relativă ușurință faptul că oamenii care se aseamănă sunt mânați de o atracție instinctivă, uneori irezistibilă, de a se căuta unii pe alții (numai așa inimile vor deveni penetrabile unele pentru altele; semnele pasiunii altora nu le putem interpreta decât prin analogie cu ceea ce am trăit sau trăim noi Înșine). Μ Poetul are
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
are nici un interes, sau nici o nevoie, să mascheze prin Religii, Idealuri și altele asemenea ceea ce a demascat Marx. Ca niște pui de crescătorie, italienii au absorbit imediat noua ideologie nereligioasă și antisentimentală a puterii, atât este de mare forța de atracție și de convingere a noii calități a vieții pe care puterea o promite și atât este de mare forța instrumentelor de comunicare de care dispune puterea (în special a televiziunii). Ca niște pui de crescătorie, din acel moment italienii au
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care promovează ideile cu încărcătură religioasă. În acord cu a doua viziune sau plan de idei se promovează imaginea unui mediu nou, curat, lipsit de stridență, care să inducă o stare liniștitoare de bună dispoziție. Se apelează la puterea de atracție, convingere prin crearea unor condiții speciale propice credinței că omul este dotat cu puteri nelimitate, lăsând neexplorată o mare parte a posibilităților sale psihice, intelectuale. Se cultivă atracția pentru armonie și progres, pentru avantajele civilizației materiale. Astfel de tactici nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
inducă o stare liniștitoare de bună dispoziție. Se apelează la puterea de atracție, convingere prin crearea unor condiții speciale propice credinței că omul este dotat cu puteri nelimitate, lăsând neexplorată o mare parte a posibilităților sale psihice, intelectuale. Se cultivă atracția pentru armonie și progres, pentru avantajele civilizației materiale. Astfel de tactici nu sunt împărtășite de reprezentanții unor culte cu mare extindere: „Nu este necesar și nici nu este recomandabil să recurgem la senzațional sau la metode lumești pentru a atrage
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
utilizarea sursei ca apă potabilă, pescuitul etc. Prin urmare, nevoile erau asigurate cu mai mare ușurință, comparativ cu locurile situate în puncte mult îndepărtate de sursele de apă. Izvoarele, au reprezentat subiectul unui respect marcat de superstiție. Fără îndoială că atracția lumii necunoscute a făcut din oameni să respecte în mod deosebit apa, mai ales cea potabilă. Preoții, divini și gânditori, au atribuit izvoarelor un caracter mai mult sau mai puțin mistic și religios; ca urmare a acestui fapt ele au
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și împreună cu un mucus foarte concentrat le eliberează în mediul înconjurător. Apa are proprietăți uimitoare și cu multiple implicații, dar cea mai puțin cunoscută pare a fi capacitatea ei de a forma o peliculă superficială rezistentă, ce este rezultatul unei atracții reciproce foarte puternice dintre moleculele stratului ei superficial. 30.De existența acestei pelicule superficiale este legată viața multor insecte. Gonitorii (Gerris) trăiesc numai la suprafața apei, fără a se scufunda în apă și fără a ieși pe uscat. Ei pot
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
celor două dublete de electroni neparticipanți. în stare de vapori, apa prezintă proprietăți specifice gazelor. Moleculele de apă sunt mobile și au existență independentă. Energia lor cinetică este atât de mare, încât, chiar în condițiile ciocnirii dintre ele, forțele de atracție sunt prea mici pentru a le putea reține. în stare lichidă, moleculele de apă nu mai au existență independentă, ci se asociază prin legături de hidrogen. Natura acestora a fost presupusă în 1930 de către chimistul american Linus Pauling și confirmată
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
și pe cele covalente polare. Ea intervine în alcătuirea internă a sărurilor ionice sau moleculelor, reușind să desfacă legături. Hidratarea este un rezultat al interacției electrostatice dintre ionii sau moleculele solvatului și dipolii de apă și se face conform legilor atracției electrostatice. Moleculele de apă pot desprinde de rețeaua lor cristalină ionii; moleculele de apă aflate în imediata vecinătate a ionului alcătuiesc stratul primar de hidratare. Aminoacizii și proteinele conțin grupări ionice ( -NH3 +, -COO- ), care se hidratează în mod asemănător. Substanțele
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
în ambianța domestică, securizantă, cântând mobilele vechi, cristalurile, porțelanurile și tabieturile, ceremonialul meselor intime, alteori evocă boema de odinioară, cu o umbră de ironie în căutarea nostalgică a bucuriilor elementare. Senzualitatea, bine temperată, se infuzează în substanța versurilor ca o atracție spre lumină și viață. Cărticica de versuri pentru copii Ultima corabie cu pânze (1976), un jurnal de front în proză - Mica „Eroică” (1971), câteva volume cu itinerarii de călătorie, un jurnal de detenție intitulat, Infernurile noastre (1993) ori un roman
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
povestea vieții. Dar M. sondează și altă epocă, timpul catastrofei și destinul evreului francez Simon, prizonier în Germania, care își pierde tânăra soție rusoaică într-un bombardament. Evenimentul istoric polarizează întotdeuna spectaculos destinele. Ideea unui univers dramatic, guvernat de legea atracției elective și de încrederea în valorile umane domină proza autorei. Poeziile, unele risipite în cărțile de proză, concentrează momente de meditație lirică. Aventura existenței e comunicată în formule grave (Maturitate, Peștera furtunii). Alteori intervine soluția dialogului naiv, mai puțin inspirată
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
artistic”, „Universul literar”, „Bilete de papagal”, „Boabe de grâu”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Este redactor la „Urzica” (1918), „Voința” (Cluj, 1920-1922), un timp, din 1931, la „Dimineața”, iar între 1930 și 1933 conduce programul vorbit al Societății Române de Radio. Atracția pentru teatru se materializează în mai multe adaptări (unele făcute împreună cu Scarlat Froda, Ion Pillat sau Al. O. Teodoreanu); în stagiunea 1926-1927 este angajat ca regizor la Teatrul Național din Craiova. În anii ’30 încredințează tiparului cărțile care îl definesc
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
Franței În ciuda francezilor, sau a indiferenței acestora... Franța este o construcție politică deliberată, pentru crearea căreia puterea centrală nu a Încetat niciodată să lupte”. Franceza standard (pariziană) și Parisul nu reprezentau doar puncte focale ale puterii, ci și puncte de atracție. Dezvoltarea piețelor, mobilitatea fizică, noile posibilități profesionale, puterea politică, serviciul public și sistemul național de Învățământ indicau toate că folosirea fluentă a limbii franceze și legăturile cu Parisul asigurau Înaintarea pe scara socială și a reușitei materiale. Era o simplificare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ordin tehnologic și științific putea fi transpusă În soluții liberale, socialiste, autoritare sau chiar comuniste și fasciste. Pe scurt, productivismul era promiscuu din punct de vedere politic”. Pentru o mare parte a celor cu orientare de centru și de dreapta, atracția față de o formă sau alta de productivism se datora În mare măsură promisiunii de „rezolvare” tehnologică a luptei de clasă. Dacă, după cum pretindeau susținătorii săi, el putea spori considerabil cantitatea de muncă, atunci politica de redistribuire putea fi Înlocuită de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
O dată create, aceste locuri atrag activități cărora majoritatea urbaniștilor le-ar fi rezervat spații distincte În altă parte. În loc să se joace În parcurile special amenajate, mulți copii preferă trotuarele - mai sigure, mai dinamice și mai aproape de magazine și de casă. Atracția pe care o exercită o stradă aglomerată, În comparație cu spațiile specializate, e la fel de ușor de Înțeles precum faptul că bucătăria este Încăperea cel mai des folosită dintr-o casă: este locul cel mai versatil, fiindcă acolo se află alimentele, acolo se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lui Lenin: elogiul adus tehnologiei celei mai moderne și, mai presus de toate, electricității. El era celebru pentru afirmația următoare: „Comunismul Înseamnă Puterea sovietică plus Electrificarea Întregii țări”. Pentru el și pentru alți adepți ai modernismului extrem, electricitatea reprezenta o atracție aproape mitică, datorată, cred, calităților sale ca formă de energie. Spre deosebire de mecanismele bazate pe puterea aburilor, forța apei și motorul cu combustie internă, electricitatea este silențioasă, precisă și aproape invizibilă. Lenin și alții o considerau o adevărată magie. Din punct
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
raționale și egalitare. Criza pieței occidentale din 1930 a făcut experimentul sovietic și mai atrăgător. Toți vizitatorii, fie ruși, fie americani, se Întorceau În țara lor crezând că ceea ce văzuseră dincolo reprezenta viitorul. După cum arată Deborah Fitzgerald și Lewis Feuer, atracția exercitată de colectivizarea sovietică asupra modernizatorilor agriculturii americane nu avea nimic de-a face cu credința În marxism sau cu vreo afinitate pentru modul de viață sovietic, ci „se datora mai degrabă faptului că ideea rușilor de a cultiva grâu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]