4,354 matches
-
cu Francis Carco, cu Alfred Jarry, cu Antonin Artaud și Henri Michaux, cu Charles Cros, cu Rilke, cu Klabund și Brecht ori cu Okudjava. Enumerarea nu e completă lipsind Bacovia, Miron Radu Paraschivescu și alții. Nicicând ajuns la unitate interioară, bântuit de neliniști (apăsătoare psihic, fecunde în plan creativ), introvertit și clocotitor, admirator al armoniilor antice și modern spontan, în poetul Baaad-ului se topesc iluminări și enigme, accente de superbie și pâlpâiri de asceză, enstaza și ekstaza. Niciodată stări neutre, plate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
atenția poetului: Marele Timp, mutațiile psihice în evoluția Ființei, solitudinea metafizică, misterul universal, închiderea cercului teme de antropologie filozofică. Privind spre Dante, spre Bach și Kant, iscoditorul privește, în subtext, spre Umanitate, neuitându-și nici o clipă Eul hipertrofiat. Cel care, bântuit de concretitudine percepea cândva Cu inima, e devorat acum de mirajul cunoașterii; mai precis de "suferința de a vedea peste tot / și-n toate timpurile". Deși încrezător în demonul cel bun, accesul în abisal întârzie: Cântecul pentru care m-am
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
altfel decât cele din prima carte dar în aceeași tehnică alternantă, se țin lanț în Inima de raze (1982) cu modificări de la un moment la altul. Percepția realului merge în pas cu un fel de reflexivitate acrimonioasă de observator interogativ, bântuit de neliniști existențiale. Același vers liber simulând fluxul vorbirii cotidiene (cu surplus de încărcătură lexicală), aceeași dicțiune sincopată, cu replici și autoreplici; aceeași viteză a reperelor filmice; toate cooperează acum la o autoimago complexuală frământată. Notații repezi sugerează distorsiuni, incongruențe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
miezul certitudinilor. Dar după cutremur, cutreierat și hăituit de spaime, savantul și-a vândut cărțile: De imitatio Christi, Utopia lui Morus, pe Duns Scott și nominaliștii arabi, eseurile lui Montaigne, Divanul lui Cantemir, și multe altele. Într-o noapte însă, bântuit de muzica unei idei, întinde mâna într-un raft, după o carte. Atunci golul s-a prăbușit peste el ca un zid uriaș, izbit de moarte... Evoluția poetului (împărțindu-se între versul tradițional și verslibrism) e mai puțin una de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de oțel. În replică, vündünii au afișat lozinci cu Julius Zimberlan Martirul. Noroc doar că în luptele de stradă care au urmat, a fost ucis doar arbitrul meciului, învinuit de ambele părți că ar fi ținut cu adversarii. Chiar dacă neoantivündünismul bântuie în floare, deocamdată alte victime fizice nu s-au semnalat. 63. Suferințele închipuite ale lui Julius Zimberlan De multe ori, celebrele bancuri cu vündüni sunt de-a dreptul jignitoare. Și, totuși, ele continuă să circule... De pildă, istorioara care a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
intelectuală a omului. MUNCA Moto: "Sfânta muncă e aceea, Ce răsplată-n ea-și găsește..." Al. Vlahuță În îndelungata și zbuciumata dăinuire a poporului român, munca trudnică a fost aceea care i-a asigurat supraviețuirea și statornicia pe aceste meleaguri bântuite de furtunile învârtejite ale istoriei. Truditorii pământului, care își lucrau țarina cu dragoste și sudoare, au învățat din experiența milenară că numai prin muncă se poate asigura rodnicia pământului, că viața nu dă muritorilor nimic fără muncă (Horațiu) și că
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
holograme, în banda superioară de infraroșu. Din păcate, creierul nostru a ajuns să lucreze pentru supraviețuire și nu pentru evoluție. În tot universul suntem priviți ca specialiști în căi neuronale emoționale. Principala treabă a creierului e supraviețuirea întregului organism. Ne bîntuie fel de fel de frici. Aspectele fundamentale ale slăbiciunii personalității noastre țin de frică. Pe ea se formează rețele neuronale specifice, care reacționează instinctual la stimuli: luptă sau fugi. Astfel nu evoluăm. Plus că nu ne folosim suficient creierul mijlociu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o lipsă evidentă de încredere între Nord și Sud, care sfîșie moneda unică. Ne place sau nu, valorile religioase și culturale sunt foarte puternice, oricîte normative tehnice și juridice ar emana Bruxelles-ul. Fantasmele Schismei, Reformei și Contrareformei încă ne bîntuie. Adevăruri străvechi, adînc îngropate în memorie, ies la suprafață, avînd potențialul să distrugă laboriosul compromis realizat între națiunile continentului, care i-a garantat o lungă perioadă de pace, introducînd incertitudine și izolaționism. S-ar spus că dacă Martin Luther ar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și mai mult profiturile băncilor și ale marilor corporații, pe fondul hiperconcurenței care le avantajează. Măsura anunțată este una disperată, discreționară și fără nici o legătură cu știința economică. Milton Friedman se răsucește în mormînt. Situația a scăpat oricărui cotrol democratic, bîntuie anarhia și haosul. Deci întreg Occidentul a ales această cale în mod neoficial, în timp ce politicienii săi vorbesc despre austeritate, despre sacrificiile stagnării etc. Suntem în mîinile unor plutocrați fără scrupule, zăpăciți cu ajutorul mass-mediei și lipsiți de orice perspectivă mai bună
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
se vor strădui de acum să o scrie. Note CAPITOLUL 2 Fabricarea istoriei de suferință Israel a fost, în toată istoria sa de până în prezent, un popor al suferinței. Suferința a devenit energia sa vitală.ccc Amintirea primei Cruciade (1096) bântuie imaginarul evreilor medievali și-l va bântui mai târziu pe cel al evreilor din secolele al XIX-lea și al XX-lea, și nu fără îndreptățire. Ea va cristaliza în sine schemele tradiționale de justificare a suferinței, erijându-se totodată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
scrie. Note CAPITOLUL 2 Fabricarea istoriei de suferință Israel a fost, în toată istoria sa de până în prezent, un popor al suferinței. Suferința a devenit energia sa vitală.ccc Amintirea primei Cruciade (1096) bântuie imaginarul evreilor medievali și-l va bântui mai târziu pe cel al evreilor din secolele al XIX-lea și al XX-lea, și nu fără îndreptățire. Ea va cristaliza în sine schemele tradiționale de justificare a suferinței, erijându-se totodată, la rândul ei, în model explicativ pentru
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
rețin adesea decât discursul despre suferință, din cauză că memoria trăită sau imaginată a suferinței a ținut loc de istorie mult timp și continuă s-o facă în zilele noastre. Cum s-a fabricat deci această memorie cu rădăcini medievale, care ne bântuie mai mult ca niciodată după genocid și care tinde să impună o lectură a trecutului exclusiv prin prisma suferinței, interzicând prezentului și viitorului o speranță hrănită altădată de credință, întotdeauna fragilă, desigur, dar omniprezentă în viața evreilor de ieri? Viața
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de oțel. În replică, vündünii au afișat lozinci cu Julius Zimberlan Martirul. Noroc doar că în luptele de stradă care au urmat, a fost ucis doar arbitrul meciului, învinuit de ambele părți că ar fi ținut cu adversarii. Chiar dacă neoantivündünismul bântuie în floare, deocamdată alte victime fizice nu s-au semnalat. 63. Suferințele închipuite ale lui Julius Zimberlan De multe ori, celebrele bancuri cu vündüni sunt de-a dreptul jignitoare. Și, totuși, ele continuă să circule... De pildă, istorioara care a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
agricultura rămîne în zona cu venele deschise. O vedem cum i se scurge sîngele și nu intervenim energic pentru a-i opri hemoragia. Niciuna din mărimile politice de după decembrie 1989 nu a arătat măcar o dată, în vreun an, a fi bîntuită de neliniști, de insomnii, de grijă față de soarta agriculturii asupra căreia aripa năpastei bate nestingherit". Felicitări, domnule Profesor, și la mai multe astfel de împliniri! 3.13. Bitcoin și vremea Fericitului Augustin Alegeri noi. Lucrurile se schimbă cu o viteză
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
limitată în mod controlat, iar dobînzile atît de ridicate. Parafrazînd pe Thomas Mann și pe comentatorul său Paul Cantor (descoperit de colega Mihaela Ifrim), dacă hiperinflația produce o așa-zisă hiperrealitate, atunci hipoinflația actuală produce o "hiporealitate", în care ne bîntuie același nihilism, trăim sub posibilități, ca o colectivă moluscă, într-o angoasă existențială și ne risipim sau dăm înapoi ca racul și ne ascundem ca struțul. Dacă hiperinflația din Germania Republicii de la Weimar a condus la aberanta idee a supraomului
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
măsură și asta pretutindeni. Asta duce la concentrări de avuție și putere, dar și la conflicte feroce. De asemenea, părăsirea unei astfel de caste poate să atragă mari neplăceri. Uneori, instrumentele financiare în sine creează structura de castă și aici bîntuie pericolul cel mare; alteori acestea sunt simple mijloace. Siller ne informează că sistemul financiar capitalist este încă o operă în lucru, că se îmbunătățește treptat, pînă n-o mai rămîne piatră pe piatră, adaug eu. Se definește ca o lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Revelație. Nu suntem singuri și va exista întotdeauna un nou început, un nou Avatar. 5.13. De Crăciun, fii mai bun File de poveste Copacul meu trăia undeva la o margine de deșert supărat, sau de mare învolburată, pe unde bîntuie pescărușii. Bătut de ploi, curbat de vînt, aproape că se uscase; se hrănea greu din nisipul mîlos de la poale. Semăna bine cu un corn de ren vertical. Adică mai avea trei crengi cenușii și plate ca platitudinile comune. Cea din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
existau numeroase lacuri (Balta Albă, Jirlău etc.). Izbânda ghiaură De cum a dat buzna în țara ghiaurilor, pașa se gândea că nici nu trebuia să ducă vreun răzbel. Numai văzându-l, necredincioșii se vor înspăimânta de el. Până și vârcolacii care bântuiau ținuturile se vor teme de puterea semilunii. Vor încerca să fugă cu toții din calea turcului. Dar pentru că nu aveau unde să se ascundă, i se vor înfățișa plini de umilință. I se vor ploconi de îndată, cerșind milosârdie și punându
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se încuiba în sufletul său din care numai voia să-și ia sborul până în zori. Nu-i rămânea decât să se apere toată noaptea cu rugăciuni. Numai așa putea să alunge strigoii. I se părea că vede cum, prin odaie, bântuie stafii și aude râsete de vrăjitoare. Dimineața, străinul își continua drumul, trecând prin sate unde pe moșii se ridica un fum gros și înăbușitor. Era ca o perdea de sub care răzbăteau icnete și cârteli. Pentru vini închipuite și reale, țăranii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se pune pe confiscat conștiința neamului. În laboratoare pretins academice, funcționari sadici au supus istoria, cultura și limba română unor experimente groaznice din care au extras o așa zisă identitate moldovenească. Concepută în eprubetă la Moscova, această identitate continuă să bântuie prin Basarabia ca o iazmă. 2. SÂNGELE STRĂBUNILOR a. Formarea moștenirii genetice Timp de milenii, viața a izvorât și izvorăște din trupurile și sufletele noastre, umplând de existență aceste ținuturi dintr-un colț de lume. Apariția și formarea noastră ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și galben, aprindeau pe fundaluri negre și albe bundițe, ii, catrințe, bârnețe și năframe. Țăranii așteptau cu nerăbdare ca magia acestei nopți sfinte să izbăvească satul de spiritele rele și hâde. Și nimic nu era mai înspăimântător ca moroii care bântuiau prin case și ulițe. În cântec de bucium, au fost aprinse, pe tăpșan, focurile sacre încă de cu seară. Odată cu văpăile care se înălțau, străpungând întunericul, oamenii se puneau a certa duhurile necurate. Le sfădeau cu putere și aruncau în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
doi economiști, la cît sunt de prestigioși, ar trebui să găsească relații mai subtile. Dar să vedem ce spune domnul Dăianu... De la bun început, el spune că întoarcerea la rațiune este necesară. Iar la zeița rațiune? Păi nu ne-a bîntuit ea destul epoca modernă? Apoi, des-pre ce rațiune e vorba? După ce dă dreptate unor liberali precum Ludwig von Mises, Friedrich von Hayek și Joseph Schumpeter, în ce privește virtuțile piețelor libere, autorul ne previne să nu confundăm piețele libere cu piețele nereglementate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
simte parcă o silă disperată față de valorile liberale și umanis-te, aparent atît de sigure și de stabile; ei descriu spectacolul desperant al dezagregării unei lumi și al falimentului unei societăți, al panicii și coșmarului în fața zilei de mîine, al spectrului bîntuind al sărăciei. Kant, Marx și Freud par să le fie principalii mentori spirituali. La adepții școlii amintiți pînă acum ar trebui să mai adăugăm pe Leo Lowenthal, Walter Benjamin, Ernst Bloch, Otto Kircheimer, Franz Neumann, Henry Grossman, Friedrich Pollock, care
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
se face că nu vede ce se întîmplă. Iar mîine vom auzi probabil noi povești, în continuare, despre alte teribile amenințări la adresa securității lumii, care trebuie nu-i așa? stîrpite din fașă... 3.3. MCCAIN VERSUS MCABEL O idee nouă bîntuie în ultima vreme înaltele cancelarii occidentale, în special pe cele de peste ocean. Ea a fost lansată de către candidatul republican John McCain și privește înființarea unei "Ligi a Democrațiilor", care să reunească toate țările democrate și, eventual, să înlocuiască instituții vetuste
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
marile puteri, mai puțin China, care pare să rămînă eternul rival, deși pare că lumea le încape pe amîndouă, chiar în calitate de super-puteri. În ultimii 15 ani, India a cunoscut momente cumplite: doi lideri politici asasinați, spectrul falimentului și al foametei bîntuind, riscul unui război nuclear, numeroase tulburări in-terne. Și totuși, ce-a fost greu pare să fi trecut, iar acum viitorul sună plin de încredere și de optimism. Țara a devenit o democrație matură, cea mai mare din lume. Oamenii au
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]