2,820 matches
-
literare" (București), "Timișana" (Lugoj), "Banatul" (Timișoara), "Semenicul" (Lugoj) și în "Calendarul Poporului Român" (Budapesta). Primul volum i-a apărut în 1908 la Budapesta, editia II-a în București (în 1921) cu titlul "Bănatu-i fruncea", cuprinzând 28 de poezii în grai bănățean. Poeziile lui au un caracter mai pregnant bănățean decât ale lui Victor Vlad Delamarina; ele redau vorbirea vie a țăranilor din jurul Făgetului și mentalitatea „paorilor” față de modernizarea vieții, fiind foarte populare în Banat. În 1918 a coordonat Gărzile Naționale Române
Gheorghe Gârda () [Corola-website/Science/317273_a_318602]
-
Nicolae Lungu și a Dorinei, și-a petrecut copilăria în Banat, la Domașnea, Caraș-Severin zona de proveniență a tatălui său. În “Interviu neconvențional cu Lia Lungu” din 2009, mediat de jurnalistul australian George Rocă, vorbete despre lumea mirifica a satului bănățean. Studiile liceale și tehnice le-a făcut după cum urmează: Liceul 2 Pedagogic din Caransebeș, Școala de Artă din Timișoara, Facultatea de Jurnalism și Relații Publice Universitatea Spiru Haret din București. Prin concurs, devine solista vocală la ansamblul profesionist de cântece
Lia Lungu () [Corola-website/Science/317994_a_319323]
-
Hyperion]], [[Independentul]], Informația zilei, [[Jurnalul de Botoșani]], [[Literatorul]], Literatur Aktuell, [[Luceafărul]], Mesager, Mesagerul Transilvan, [[Minerva]], [[Monitor]], Noua Gazetă de Vest, [[Observator cultural]], [[Opinia]]/[[Iași]], Ora 24, Origini, Romanian Roots "The International Association of Romanian Writers and Artists", Poesis, Poezia, [[Renașterea bănățeană]], [[Revista V]], [[România Liberă]], [[România literară]], Romanian Business Journal - Romanian Review, Rostirea Românească, Sălajul Orizont, Sinteze, [[Steaua]], Symposion, [[Timpul]], Transilvania Express, [[Tribuna]], Unitatea națională, Universul cărții, [[unu]], [[Vatra]], [[Viața românească]], Viața Armatei, Viața medicală, [[Sburătorul]], Viața, [[TVR 1]], [[TVR Cultural
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
de paulicieni, convertiți la romano-catolicism, s-au refugiat în anul 1688 la nord de Dunăre, în Banat, în jurul Timișoarei și în oraș, precum și în Arad, pentru a scăpa de prigoana otomană. Aceștia au fost cunoscuți apoi sub numele de bulgari bănățeni.
Paulicianism () [Corola-website/Science/320195_a_321524]
-
republicanilor din Ungaria de Sus, după care a fost trecut în rezervă de guvernul Károlyi. Deoarece se simțea legat de Banat, după Unirea Transilvaniei cu România a decis să rămână la Timișoara, unde s-a alăturat mișcării populare Mișcarea Germanității Bănățene ("Bewegung des Banater Deutschtums") pe care a sprijinit-o în lupta sa de autoafirmare. A început să practice jurnalismul, s-a angajat în domeniul cultural și a început să ducă o activitate politică activă. Timp de mai mulți ani a
Karl von Möller () [Corola-website/Science/320235_a_321564]
-
o activitate politică activă. Timp de mai mulți ani a fost redactor șef al publicației Schwäbische Volkspresse (transformată în 1925 în Banater Deutsche Zeitung), devenită portavocea organizației Comunitatea etnică germană-șvăbească ("Deutsch-Schwäbische Volksgemeinschaft"), înființată în 1921. În septembrie 1923, Mișcarea Germanității Bănățene a organizat la Timișoara o serie de activități grandioase, pentru a sărbători 200 de ani de la imigrarea șvabilor, la care Karl von Möller a participat activ. În toamna anului 1919 a fost pentru scurtă vreme viceprimar al Timișoarei, după care
Karl von Möller () [Corola-website/Science/320235_a_321564]
-
DN 68A pe un drum de pământ. Din 1999 a rămas fără locuitori. Biserica din fosta localitate Baștea a fost cumpărată în anul 1913 de către credincioși din satul Holdea. Frumoasa bisericuță este edificată în același stil arhitectonic ca și bisericile bănățene din jurul Făgetului timișan aflat la mică distanță. Construită din bârne masive de stejar după sistemul „blockbau”. Elementele spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
de episcopul ortodox Dionisie Novacovici în anul 1762 semnalează, mai degrabă, o amplă renovare, iar nu ctitorirea propriu-zisă. Înscris, planimetric, în categoria edificiilor de plan dreptunghiular, biserica prezintă, în cazul absidei, particularitatea terminației heptagonale nedecroșate, caracteristică vechilor ctitorii de lemn bănățene. Deasupra pronaosului tăvănit, precedat de un pridvor îngust, se înalță o clopotniță scundă, cu un foișor deschis și un coif conic. Căptușeala interioară de scânduri a fost împodobită, în vechime, cu valoroase xilogravuri, biserica constituind, din acest punct de vedere
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
Economice, la Universitatea de Vest din Timișoara, în condițiile unei concurente acerbe. În următorii ani de studiu a științelor economice păstrează legătură cu muzica, fiind angajată a Filarmonicii "Banatul" din Timișoara ca membră a corului condus de marea personalitate artistică bănățeana, maestrul Diodor Nicoară. Odată cu înființarea Facultății de Muzică din Timișoara reia studiul cantului, ca studentă a acestui institut. Urmează masteratul la Universitatea de Muzică din București, unde obține diplomă de studii aprofundate - opera, la clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu. După
Aura Twarowska () [Corola-website/Science/321793_a_323122]
-
trimiși la tarul Samuil care la vederea unei asemenea grozavii face un atac de cord și moare. Pe drumul de întoarcere Vasile ÎI îi supune și pe sârbi și îi readuce sub ascultarea imperiului; atrage sub controlul său și voievodatul bănățean al lui Ahtum (amenințat de ungurii care nu aveau nici un drept) și apoi se abate la Atena unde aduce mulțumiri pentru victorie Sfintei Născătoare de Dumnezeu în biserică de pe Acropole în care fusese transformat Parthenonul. Vasile al II-lea Bulgaroctonul
Vasile al II-lea () [Corola-website/Science/316333_a_317662]
-
de altădată. Pe lângă lucrările cu caracter istoric , orizontul prozei lui Enea Hodoș cuprinde schițe cu o bogată tematică, printre care: "Un pas hotărât", "La masă", "Nepoțica", "Bătrâna". Cea mai bună dintre schițele amintite este "Bătrâna". Personajul vine din rândul meseriașilor bănățeni. Singura ei mângâiere este fiul său zidar care lucra ca simbriaș. Bătrâna îl astepta zilnic să se întoarcă de la lucru și era fericită văzându-l că vine, chiar dacă era beat. Când este bolnavă, în agonie, feciorul mustrat de conștiință se
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
a "Tribunei", iar "Ceasul" apare în nr. 47 al "Bibliotecii noastre". Ca publicist a colaborat la o serie de publicații: "Almanahul învățătorilor" (Lugoj), "Controla" (Timișoara), "Convorbiri literare" (Iași), "Dacia Traiană" (Sibiu), "Familia" (Oradea), "Foaia Diecezană" (Caransebeș), "Foia ilustrată" (Sibiu), "Învățătorul bănățean" (Lugoj), "Luceafărul" (Sibiu), "Tribuna" (Sibiu și Oradea) În programul publicat în întâiul număr al "Tribunei", se spune: Pentru aceasta "Tribuna" a editat publicații de popularizare a literaturii ca foița "Biblioteca poporală a Tribunei" și "Calendarul poporului". E. Hodoș a colaborat
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
E. Hodoș observă, pe lângă meritul acestuia, că autorul n-a cunoscut și baladele din Banat "„care în unele privințe sunt cele mai bogate și mai închegate între tot ce a produs fantezia poporului nostru”". O dovadă de superioritate a baladei bănățene este și varianta "Mioriței", singura completă aflată în Banat și apărută mai întâi în "Luceafărul" în 1905. Faptul că această baladă, descoperită de Alecu Russo la Soveja, a fost cunoscută și în capătul opus al țării, Banatul, dovedește caracterul colectiv
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
importante. Cântecele de dragoste, leagăn, de cătănie, bocetele, colindele, descântecele, cât și baladele, basmele din aceste culegeri, oglindesc o gamă amplă a sentimentelor omului din popor. În a doua parte a prefeței, arată însușirile gramaticale, mai ales fonetice, ale graiului bănățean, dând exemple. Hodoș arată că: Alte însușiri ale graiului bănățean pe care Enea Hodoș le menționează sunt: E. Hodoș grupează cântecele populare astfel: Această grupare demonstreză prezența în primul rând a sentimentului de dragoste în creația populară, apoi a sentimentului
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
cât și baladele, basmele din aceste culegeri, oglindesc o gamă amplă a sentimentelor omului din popor. În a doua parte a prefeței, arată însușirile gramaticale, mai ales fonetice, ale graiului bănățean, dând exemple. Hodoș arată că: Alte însușiri ale graiului bănățean pe care Enea Hodoș le menționează sunt: E. Hodoș grupează cântecele populare astfel: Această grupare demonstreză prezența în primul rând a sentimentului de dragoste în creația populară, apoi a sentimentului de jale. În unele versuri, dragostea și dorul nu se
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
va căsători până ce cel drag nu se va întoarce de la armată: Din unele cântece cătănești se desprind condițiile sociale caracteristice vremii în care a trăit E. Hodoș: Alte cântece reflectă traiul greu din armata austro-ungară și sentimentul înstrăinării: Volumul "Cântece bănățene" se încheie cu capitolul "Diverse" care cuprinde un bocet, colinde, jocuri de copii. Bocetul "Zorile" constă într-un dialog al omului din popor cu zorile. Dialogul dă la iveală dorința omului ca zorile să întârzie până se desparte sufletul de
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
din măiestria lui Coșbuc. În altele, felul de exprimare al personajelor, prin unele expresii și proverbe, înveselește lectura ca, de exemplu, în povestea „Vulpea și mos Corbișor”: După cum mărturisește E. Hodoș, "„Subiectele acestor povești au fost auzite din gura poporului bănățean, altele de la bunica mea Carolina Balint din Roșia Abrudului.”" În aceste volume de culegeri, se întrevede grija autorului de a scoate în evidență interdependența dintre viața, creațiile și limba poporului, fie prin intermediul prefețelor, fie prin unele explicații lapidare. Frumusețea limbii
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
turci, aceștia din urmă redeschid minele abandonate, aducând mâna de lucru din vechile zone miniere ale Olteniei, cum sunt: Baia de Arama, Baia de Fier, Baia Sie și specialiști în minierit din Europa Centrală. Francesco Griselini ne informează și el că minele bănățene de aur și arama, folosite încă de români, au fost exploatate și de turci. Ipoteza venirii oltenilor în Banat, în această perioadă, este susținută de cronicarul Niculae Tincu Velia (1816-1867) și de scriitorul Damian Izverniceanu (1883-1935), ultimul afirmând că: "Oltenii
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
care-i cunoaște, d. Damian Izverniceanu, spunea la 1911, ca "au întemeiat sate, care, astăzi, prin frumuseță, buna rînbuială și curățenie, au întrecut satele locuitorilor băștinași, pe care ii" - căci așa li se zice - "i-au poreclit frătuți". Vestitele coruri bănățene sînt ale lor mai ales, ale ilor, câri au cele mai frumoase doine, cum au și case mai ospitaliere decît ale oricării alte categorii de populație în provincie." În secolul XX migrația din Oltenia spre Banat a fost determinată în
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
clasamentului Forbes România din anul 2010, are o avere estimată la circa 900 de milioane de euro. Deține Grupul Dragan, care include ButanGas, Fundația Dragan, tipografia Fed Prinț, Fundația General Ștefan Gușa, editura Nagard, radioul Nova FM, cotidienele locale Renașterea Bănățeana și Redeșteptarea, televiziunea Ten TV, Universitatea Europeană Dragan, clinică medicală Veroniki Life și galeria de artă Veroniki Art. La un an de la decesul soțului, ea a decis să mute tot businessul de familie într-o nouă structură, denumită Veroniki Holding
Veronica Drăgan () [Corola-website/Science/322455_a_323784]
-
anul 1858. Turnul clopotniță de deasupra pronaosului are două ferestruici pe fiecare latură și este împodobit cu un bulb de inspirație barocă. Pictura veche se mai păstrează doar în altar și pe bolta naosului. Ea a fost realizată de pictorul bănățean Gheorghe Diaconovici, după cum arată pisania din naos, scrisă în alfabet chirilic: „Zugrăvitu-sa aciastă Biserică în zilele împăratului Iosif alu ... cu blagoslovenia .. . Sfinției Sale Sofronie a Timișorii fiind protopreviter Petru Petrovici a lu Sarazului și a împodobit cu cheltuiala dumnealui Mihai
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
Măruia (n. 13 iulie 1977 - d. 26 martie 2013) a fost lector universitar doctor la Catedra de Istorie a Universității de Vest din Timișoara, putând fi considerat unul dintre cei mai buni arheologi ai Banatului, publicând lucrări fundamentale pentru arheologia bănățeană, stabilind un standard de cercetare extrem de înalt S-a născut în anul 1977, la data de 13 iulie, la Reșița, fiind fiul lui Ioan și Ana Măruia. Școala generală a urmat-o în comuna Vermeș, unde mama sa a fost
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
frasin ("Fraxinus"); specii de arbusti: vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), alun turcesc ("Corylus colurna"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), tămâioară ("Viola jooi Janka"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), brândușă galbenă ("Crocus moesiacus"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), iris de munte ("Iris graminea"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius carpathicus"), balaur ("Coluber jugularis"), broască-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), broască verde de pădure. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmă, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei. Deși a format pentru lungă vreme o minoritate puternică și importantă, datorită transformărilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a șvabilor bănățeni s-a întors în Germania. Un scurt istoric al celor două localități care punctează cronologic următoarele momente: - 1801 - teritoriul Șandrei de azi era menționat în documentele austriece ca sat părăsit, prediu, aflat în stăpânirea Episcopiei romano-catolice din Zagreb; - 1833 - începe
Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/324506_a_325835]