2,818 matches
-
Cântece din fluier”, ȚA, 1935, 806; Octavian Șuluțiu, „Cântece din fluier”, F, 1935, 10; Ion B. Mureșianu, „Date și documente bănățene (1728-1887)”, VS, 1940, 2 369; Petru Sfetca, Eroul-căpitan Gr. Popiți, VS, 1942, 2 734; Grigore Popiți, în 11 poeți bănățeni, îngr. Ion Stoia Udrea, cu portrete de Catul Bogdan, Timișoara, 1942, 89; Perpessicius, Opere, IX, 467-468; Dumitru Micu, „Cântece din fluier”, GL, 1968, 1; Al. Jebeleanu, Poetul Grigore Popiți la 70 de ani, ST, 1970, 3; Țirioi, Premise, 68; Encicl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
profesoară, și al lui Ion Șerban Drincea, publicist. Va absolvi Liceul Industrial din Drobeta-Turnu Severin (1989) și Facultatea de Construcții a Universității Politehnice din Timișoara (1995). Între 1993 și 1995 este redactor la revista „Forum studențesc”, apoi la ziarul „Renașterea bănățeană” și la „Agenda zilei”, apoi redactor-șef adjunct (din 1999) și redactor-șef (din 2001) al săptămânalului „Focus Vest”, editorialist al cotidianului „Ziua de Vest” (din 2002). Din 1998 este și cadru didactic la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
că exagerez (Premiul Uniunii Scriitorilor). E prezent în „Orizont”, „Tribuna”, „Poesis”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Familia” și în „Agora” (Philadelphia), „Impuls” (Novi Sad), „Lumina” (Pancevo) ș.a. Volumul Piper pe limbă (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara) reunește interviuri luate unor personalități bănățene. I s-au decernat Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara (2000), Premiul „Tânărul jurnalist al anului 2002”, oferit de Fundația Freedom House ș.a. În pofida titlului, prima carte a lui Ș., Firește că exagerez, nu oferă o mostră de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
Moldovan, Timișoara în trei poeți, F, 1995, 5; Vasile Popovici, O lansare prin... fax, O, 1996, 7; Cornel Ungureanu, Avangardele, de la Adrian Derlea la Robert Șerban, O, 1996, 8; Adrian Țion, Mesaj din Lágoludia, TR, 1997, 20-21; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 158-159; Val. Teodor, Scurtă odisee intimă, CRC, 1997, 4; Nicolae Oprea, O „epopee erotică”, VTRA, 1998, 3; Dan C. Mihăilescu, Timișoara literară, „Ziarul de duminică”, 2000, 427; Dan Stanca, Ca sarea-n bucate, JL, 2000, 15-18; Ioana Cistelecan, Medicul intervievator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
fază, proza sa descinde din tradiția narativă a Ardealului (în special din Slavici), dar ulterior simplitatea construcției cedează locul unor amplificări care angrenează atât personajele, cât și situațiile. Proza scurtă și primele romane au ca punct de plecare viața provinciei bănățene și ardelene, cu precădere ceea ce ține de contemporaneitatea autorului. Uzând mai cu seamă de descripții și de notații rapide, prozatorul pare a prelua mijloacele artistice ale reportajului literar, accentuând însă asupra componentei psihologice a personajelor și lăsând în plan secund
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
de informație și divertisment „Agenda” din Timișoara, ca redactor-șef de secție (social-economic). Este inițiatorul și totodată coordonatorul principal al revistei „Banat-Media”. Colaborează la mai multe publicații din țară și străinătate: „Orizont”, „Paradox”, „Helikon”, „Knjizevni zivot”, „Știință și tehnică”, „Renașterea bănățeană”, „Realitatea bănățeană”, „Banatske novine”, „Forum studențesc”, „Tribuna tineretului” (Iugoslavia), „Stremljenja” (Iugoslavia) ș.a. A debutat în presă cu proză SF în „Forum studențesc” (Timișoara, 1977). Debutul editorial îl reprezintă volumul Averse izolate (1984). Diversitatea preocupărilor lui B. se manifestă și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
și divertisment „Agenda” din Timișoara, ca redactor-șef de secție (social-economic). Este inițiatorul și totodată coordonatorul principal al revistei „Banat-Media”. Colaborează la mai multe publicații din țară și străinătate: „Orizont”, „Paradox”, „Helikon”, „Knjizevni zivot”, „Știință și tehnică”, „Renașterea bănățeană”, „Realitatea bănățeană”, „Banatske novine”, „Forum studențesc”, „Tribuna tineretului” (Iugoslavia), „Stremljenja” (Iugoslavia) ș.a. A debutat în presă cu proză SF în „Forum studențesc” (Timișoara, 1977). Debutul editorial îl reprezintă volumul Averse izolate (1984). Diversitatea preocupărilor lui B. se manifestă și în domeniul propriu-zis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
Nasa reći”, 1991, 59; Paul Eugen Banciu, Pariul autorului cu sine, „Orient latin”, 1994, 3; Maria Genescu, Drumul spre Enad, RL, 1994, 9; Octavian Soviany, Istorii insolite, CNT, 1994, 41; I. J. Rovina, Scriitorul Dușan Baiski în trei ipostaze, „Renașterea bănățeană”, 1994, 1 358. L.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
care melancolia trecerii insidioase a timpului, interiorizarea prin contemplare, pătrunderea tainelor și căutarea lor definesc o voce lirică aparte, în care discursul e mereu bine controlat. Traducerile, cu precădere din limba sârbă și germană, îi vizează mai ales pe scriitorii bănățeni contemporani. SCRIERI: Ideografii lirice contemporane, Timișoara, 1977; Ecorșeu, Timișoara, 1997; Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, Timișoara, 1997; Istoria naturală și alte poeme, Timișoara, 1997; Grup nominal (7 formule de exorcizare a verbului), Timișoara, 1997; Cornetul cu înghețată al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
de sopon / Numai cu lacrimi de om. / Și după ce i-oi spăla-o / Frumușel că i-oi usca-o; (...) / Și după ce mi-oi usca-o / Îndărăpt i-oi înturna-o / Pe șuierul vântului, / Pe fundul pământului..."85 Într-un bocet bănățean, numit "petrecerea mortului", cosmicul mijlocește trecerea dintre cele două lumi, lumea de aici și lumea de dincolo: "Brade, brade! Să-mi fi frate, / Întinde-ți, întinde / Eu să le pot prinde / Vârfurile tele / Să trec peste ele / Marea în cea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Roma până în secolul al XIII-lea, în Franța până la sfârșitul secolului al XVI-LEA (1565), în Rusia până în timpul țarului Petru cel Mare, iar în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Tocmai din acest motiv, în unele sate bănățene și transilvănene, Anul Nou se mai numește "Crăciunul Mic".95 Anul Nou se sărbătorea și la alte popoare ale lumii la date diferite: de exemplu, armenii, etiopienii și egiptenii sărbătoreau Anul Nou vara, în august, grecii în iulie, evreii în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editorialiști români, Editura Augusta, Timișoara, 1996. 3 Idem, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995. 4 Ibidem, p. 66 (citatul respectiv este din lucrarea indicată la nota 3). 5 Nicolae Pârvu, Ilie Chelaru, File din istoria radiofoniei bănățene, Editura Augusta, Timișoara, 1998. 6 I. Funeriu, op. cit., p. 98 (op. cit. se referă la lucrarea imediat anterioară, deci la Principii și norme de tehnoredactare computerizată. Dacă am fi citat din lucrarea de la nota 2 - Editorialiști români -, ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
întîmplător aceste activități au fost inițiate de unele dintre cele mai strălucite personalități. Începutul a fost făcut de Gheorghe Lazăr, care, după 1818, a predat filozofia lui Kant la Colegiul "Sfîntul Sava", din București, iar, după 1830, profesorii ardeleni și bănățeni au făcut cunoscută gîndirea și terminologia gînditorului german la școlile înalte din Blaj, București și Iași. Prima întreprindere serioasă de a traduce lucrarea principală a lui Kant în românește este însă a lui Mihai E m i n e s
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de stagii de specializare în Franța (1937-1938), ulterior fiind elev la Școala de Ofițeri de Rezervă din Ploiești (1939-1940). Își susține, sub îndrumarea lui G. Călinescu, doctoratul în 1948, la Universitatea din București, cu o teză despre literatura în grai bănățean, titlul fiindu-i recunoscut abia în 1968. Deși numit în 1939 preparator și asistent la Universitatea din Cluj, va funcționa efectiv ca profesor de liceu la București (1945-1949). Membru al Partidului Național Țărănesc din 1933, a desfășurat o intensă activitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
colegii săi de liceu Ion Frunzetti și Vasile Netea. De-a lungul vieții va colabora la gazetele „România nouă”, „Patria”, „Națiunea română”, „Vestul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Dreptatea”, precum și la publicațiile literare „Gând românesc”, „Universul literar”, „Familia”, „Vatra”, „Astra”, „Tomis”, „Argeș”, „Scrisul bănățean” („Orizont”), „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. A folosit și pseudonimele G. T. Pop, P. Dragomir, A. Daescu, G. Tega. Ț. s-a făcut cunoscut cu volumul de epigrame Instantanee (1937), care marchează totodată debutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan), Arad, 1999; Secvențe din purgatoriu, București, 1999; Itinerar în vremi de cumpănă, îngr. Viola Vancea și Mihaela Proca, București, 2000. Antologii: Plugarii condeieri din Banat, București, 1943; Ano, Ano, Logojano. Versuri în grai bănățean, introd. edit., Timișoara, 1974. Repere bibliografice: G. Călinescu, Alți poeți tineri, ALA, 1938, 893; Ion Simionescu, Minuni etnice, TIL, 1943, 2 222; Perpessicius, Opere, X, 262-267; Florian Nicolau, Două cărți ale d-lui Gabriel Țepelea, RFR, 1944,10; Dumitru Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
ca leac în bolile de stomac, ficat și rinichi încă din secolul al XVI-lea, de la urzica întrebuințată de munteni ca remediu antireumatic și până la rădăcinile de toporași sau cojile și fructele de stejar pe care locuitorii plaiurilor moldovene sau bănățene le utilizau în tratamentul afecțiunilor bucale sau la florile de mușețel întrebuințate de locuitorii dobrogeni, istoria medicinii populare consemnează o suită întreagă de momente și exemple concludente, care atestă rolul terapeutic al plantelor medicinale și aromatice. În terapeutica modernă, plantele
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
bună a balconului, Timișoara, 1995; Pânda, Timișoara, 1998; Ana, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Marcel Corniș-Pop, „Drumul”, O, 1980, 1; Paul Dugneanu, Un spațiu al tragicului, LCF, 1980, 7; Laurențiu Ulici, Realismul privirii, RL, 1980, 16; Adrian Dinu Rachieru, Literatura spațiului bănățean, LCF, 1984, 14; Dorin Morariu, Ieșirea din ceață, O, 1985, 12; Tudorel Urian, Gastropsihologie, O, 1987, 7; Sultana Craia, Pe fundalul șantierului, LCF, 1987, 11; Brândușa Armanca, Dreptul de-a povesti, O, 1987, 19; Adrian Dinu Rachieru, „Pragul”, AST, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
Craia, Pe fundalul șantierului, LCF, 1987, 11; Brândușa Armanca, Dreptul de-a povesti, O, 1987, 19; Adrian Dinu Rachieru, „Pragul”, AST, 1987, 9; Cornel Ungureanu, Saltimbancii și eroii, O, 1990, 44; Ruja, Parte, I, 126-131, II, 34-36; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 147-149; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, 2000, 208-209. L. P. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
învățător. Cantor la biserica ortodoxă din Buda, introduce serviciul religios în limba română. Din 1812, timp de optsprezece ani, a fost profesor la Școala Normală din Arad, director, din 1830, al școlilor românești și sârbești de pe teritoriul regimentelor de graniță bănățene și unul dintre organizatorii învățământului în limba română din Banat. Activitatea sa de cărturar iluminist rămâne legată de răspândirea culturii în limba română. D.-L. este alcătuitor și traducător de manuale și cărți de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821; Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822; ed. îngr. și pref. Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Timișoara, 1973. Repere bibliografice: Densusianu, Lit. rom., I, 84; Primii gramatici români bănățeni; Gramatica lui Constantin Diaconovici Loga, Buda, 1822, și Fragmente din viața și faptele lui, Caransebeș, 1923; Vincențiu Bugariu, Figuri bănățene, Timișoara, 1942, 65-74; Popovici, Studii, I, 271-272; Ist. lit., II, 106-109; Constantin Diaconovici-Loga. Studii, Timișoara, 1971; Aurel Cosma, Prin Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
îngr. și pref. Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Timișoara, 1973. Repere bibliografice: Densusianu, Lit. rom., I, 84; Primii gramatici români bănățeni; Gramatica lui Constantin Diaconovici Loga, Buda, 1822, și Fragmente din viața și faptele lui, Caransebeș, 1923; Vincențiu Bugariu, Figuri bănățene, Timișoara, 1942, 65-74; Popovici, Studii, I, 271-272; Ist. lit., II, 106-109; Constantin Diaconovici-Loga. Studii, Timișoara, 1971; Aurel Cosma, Prin Timișoara de altădată, Timișoara, 1977, 20-29; Dicț. lit. 1900, 277-278. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
acțiunea de propagare a ideilor comuniste. Primește unele responsabilități în cadrul Uniunii Scriitorilor, face parte din redacția „Gazetei literare” (în care publică mult), este consilier literar al Editurii de Stat, colaborează intens la reviste importante („Viața românească”, „Contemporanul”, „Iașul literar”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna” ș.a.), tipărește numeroase cărți. Ține conferințe la Radio și în provincie, devine membru corespondent al Academiei Române, călătorește în țară și peste hotare, ajungând o personalitate literară oficială, prezentă și în manuale. În versurile volumului de debut, Chemarea cumpenelor (1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Ladislau Gyémánt, School as a Link between the Intelligentsia and the People Regarding the Romanians of the First Half of the 19th Century, Comitetul Național al Istoricilor din România, București, 1985; Mihai Pârvulescu, Rolul școlii bănățene în procesul de formare al intelectualității românești în secolul XIX, s.n., Cluj-Napoca, 1998; Idem, Școală și societate. Contribuție la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2003; Iacob Mârza, Școlile superioare de la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
strânse într-o colecție, pe care C. o încredințează lui Barițiu. Colecția a rămas multă vreme în manuscris, numai unele texte fiind reproduse de N. Filimon în 1858 (din păcate cu precizarea greșită că ar fi vorba de o colecție bănățeană) și, mult mai târziu, în 1934, de G. Bogdan-Duică, care i-a fost elev. În 1859 G. Barițiu corectează eroarea de informație a lui N. Filimon, arătând că poeziile au fost descoperite în satul natal al lui C. și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]