3,263 matches
-
cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în cadrul unui proces. Potrivit aceleiași jurisprudențe, imparțialitatea se analizează și se apreciază atât sub aspect subiectiv (fiind prezumată până la proba contrarie), cât și sub aspect obiectiv (dacă judecătorul oferă garanții suficiente pentru a exclude orice bănuială legitimă în privința sa), stabilindu-se, de principiu, că un judecător care a pronunțat hotărâri și într-o fază premergătoare judecării fondului cauzei nu conduce, în sine, la o bănuială de imparțialitate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că un
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
aspect obiectiv (dacă judecătorul oferă garanții suficiente pentru a exclude orice bănuială legitimă în privința sa), stabilindu-se, de principiu, că un judecător care a pronunțat hotărâri și într-o fază premergătoare judecării fondului cauzei nu conduce, în sine, la o bănuială de imparțialitate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că un complet de judecată care judecă în fond sau apel este format din judecători care anterior s-au pronunțat asupra măsurii arestării preventive și nu constituie, în sine, o încălcare
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
din 24 mai 1989 paragraful 48) a statuat că atunci când un judecător s-a pronunțat cu privire la necesitatea luării măsurii arestării preventive, înainte de judecarea pe fond a cauzei, această împrejurare nu duce la încălcarea obligației de imparțialitate, decât în măsura în care ar exista bănuieli deosebit de puternice că persoana în cauză a săvârșit fapta de care este acuzată. În consecință, din perspectiva garanțiilor furnizate de Convenția europeană a drepturilor omului în materia imparțialității obiective funcționează principiul potrivit căruia simplul fapt de a fi pronunțat, anterior
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
a fost pronunțată de judecătorul A.M., colegul de muncă al părții civile C.C. Reclamanta invocă obligația judecătorului A.M. de a nu face parte din completul de judecată care a condamnat-o pentru calomnie. 48. Guvernul afirmă că, în caz de bănuieli privind lipsa de imparțialitate a instanței, reclamanta ar fi putut solicita strămutarea cauzei la o altă instanță, printr-o cerere de recuzare. Însă în speță o astfel de cerere a fost formulată exclusiv de partea responsabilă civilmente, cauza fiind transferată
HOTĂRÂRE din 29 martie 2011 în Cauza Cornelia Popa împotriva României - definitivă la 29 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237969_a_239298]
-
nu poate fi utilizată această instituție juridică. Astfel, în cazul relației de rudenie sau afinitate dintre judecător și avocatul uneia dintre părți strămutarea ar putea fi solicitată fie în condițiile art. 37-39 din Codul de procedură civilă pe motiv de bănuială legitimă, fie potrivit art. 55 alin. (1) din Codul de procedură penală "în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei". În ceea ce privește instanța supremă, însă, strămutarea nu este posibilă, având în vedere caracterul singular al acestei
DECIZIE nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238448_a_239777]
-
de proprietate, prin restrângerea atributelor sale și cu consecința reducerii drastice a posibilităților de întreținere ale acestora. Se mai arată că în cauza supusă controlului au fost sechestrate bunuri de o valoare foarte mare în lipsa unui indiciu care să justifice bănuiala că ar proveni din săvârșirea unei fapte penale. Tribunalul pentru minori și familie Brașov opinează că excepția de neconstituționalitate este nefondată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 848 din 24 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 din Codul de procedură penală, art. 118 din Codul penal şi art. 19 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224291_a_225620]
-
1) Când una dintre părți are două rude sau afini până la gradul al III-lea inclusiv printre membrii comisiei de disciplină, cealaltă parte poate să ceară strămutarea sesizării disciplinare. (2) Strămutarea pricinii se mai poate cere și pentru motive de bănuială legitimă. Bănuiala se socotește legitimă ori de câte ori se poate presupune că nepărtinirea membrilor comisiei de disciplină ar putea fi știrbită din cauza conflictului de interese, împrejurărilor pricinii, calității părților sau conflictelor locale. ... (3) Strămutarea se poate dispune și pentru imposibilitatea constituirii completului
HOTĂRÂRE nr. 3 din 12 iunie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213790_a_215119]
-
una dintre părți are două rude sau afini până la gradul al III-lea inclusiv printre membrii comisiei de disciplină, cealaltă parte poate să ceară strămutarea sesizării disciplinare. (2) Strămutarea pricinii se mai poate cere și pentru motive de bănuială legitimă. Bănuiala se socotește legitimă ori de câte ori se poate presupune că nepărtinirea membrilor comisiei de disciplină ar putea fi știrbită din cauza conflictului de interese, împrejurărilor pricinii, calității părților sau conflictelor locale. ... (3) Strămutarea se poate dispune și pentru imposibilitatea constituirii completului de analizare
HOTĂRÂRE nr. 3 din 12 iunie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213790_a_215119]
-
sunt contradictorii (a se vedea Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, pct. 78, Culegere 1996-II), Curtea nu este convinsă de raționamentul sumar al curții de apel pentru a justifica prioritatea acordată declarațiilor obținute de procuror. Curtea observă, în special, că bănuielile nutrite de curtea de apel privind lipsa de onestitate a martorilor nu erau justificate de constatările anchetatorilor în această privință. Faptul că reclamanții au fost audiați de tribunal și au avut posibilitatea de a supune martorii unei confruntări la acel
HOTĂRÂRE din 29 septembrie 2009 privind cauza Constantin şi Stoian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220779_a_222108]
-
două rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv printre magistrații sau asistenții judiciari ai instanței, cealaltă parte poate să ceară strămutarea pricinii la o altă instanță de același grad. ... (2) Strămutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică. Bănuiala se socotește legitimă de câte ori se poate presupune că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurării pricinii, calității părților ori vrăjmășiilor locale. Constituie motive de siguranță publică acele împrejurări care creează presupunerea că judecata
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
al patrulea inclusiv printre magistrații sau asistenții judiciari ai instanței, cealaltă parte poate să ceară strămutarea pricinii la o altă instanță de același grad. ... (2) Strămutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică. Bănuiala se socotește legitimă de câte ori se poate presupune că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurării pricinii, calității părților ori vrăjmășiilor locale. Constituie motive de siguranță publică acele împrejurări care creează presupunerea că judecata procesului la instanța competentă ar putea
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. Articolul 38 (1) Strămutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie cerută mai înainte de începerea oricărei dezbateri; cea întemeiată pe bănuiala legitimă sau pe siguranța publică se poate cere în orice stare a pricinii. ... (2) Strămutarea pentru siguranța public�� se poate cere numai de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... ----------- *) Alin. (2) al art. 38 a fost
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. Articolul 39 (1) Cererea de strămutare întemeiată pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanța imediat superioară. ... (2) Cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție. ... ------------ Alin. (2) al art. 39 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
încuviințate și semnate de judecător, de grefier și martor, sub pedeapsa de a nu fi ținute în seamă. ... (3) Locurile nescrise din declarație trebuie împlinite cu linii, astfel încât să nu se poată adauga nimic. Articolul 199 Dacă din cercetare reies bănuieli puternice de mărturie mincinoasă sau de mituire de martor, instanța va încheia proces-verbal și va trimite pe martor în fața autorităților penale. Articolul 200 (1) Martorul poate cere să i se plătească cheltuielile de drum și să fie despăgubit după starea
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
prezumției de nevinovăție, asupra regulii respectării libertății individuale [Smirnova împotriva Rusiei, nr. 46.133/99 și 48.183/99, pct. 61, CEDO 2003-IX (fragmente)]. 85. În speță, reclamantul a fost arestat preventiv la 2 iulie 2001 pe motiv că existau bănuieli plauzibile conform cărora acesta săvârșise infracțiunea de luare de mită. La prelungirea arestării sale preventive, la 27 iulie și 21 august 2001, instanțele naționale și-au motivat hotărârile prin statutul de polițist al persoanei în cauză și prin posibilitatea ca
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
care ar putea fi exercitate asupra magistraților (supra, pct. 63). 106. Mai mult, procedura urmată de aceste instanțe era cea prevăzută de C. proc. pen. și prevedea dreptul acuzatului de a recuza orice membru din cadrul instanței militare, precum și confidențialitatea deliberărilor. Bănuielile reclamantului privind o eventuală participare a procurorului la deliberări în primă instanță nu sunt susținute și acesta nu a invocat acest aspect în fața instanțelor naționale. 107. În fine, Curtea observă că, în urma modificării legislative survenite în decursul procedurii, competența pentru
HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241059_a_242388]
-
în materie de libertate, recurgerea la acte arbitrare și existența unor zone de non-drept acolo unde există o lipsire de libertate. 109. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că, cel puțin începând cu ora 12, procurorul avea bănuieli suficient de solide, susceptibile să justifice lipsirea de libertate a reclamantului în legătură cu ancheta, și că dreptul român prevedea măsurile necesare în acest sens, și anume reținerea sau arestarea preventivă. Însă procurorul nu a luat cea de-a doua măsură în privința
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2012 în Cauza Creangă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244428_a_245757]
-
de arestare preventivă emisă pe numele acestuia la 16 iulie 2003 nu a fost motivată prin elemente concrete, în special cu privire la pericolul pe care punerea sa în libertate ar fi constituit-o pentru ordinea publică. Acesta considera că nu existau bănuieli întemeiate că ar fi comis faptele imputate, care să justifice măsura arestării preventive. Acesta a invocat art. 5 § 1 din convenție. A. Hotărârea Camerei 112. În Hotărârea din 15 iunie 2010, Camera a considerat că, în ceea ce privește arestarea preventivă a reclamantului
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2012 în Cauza Creangă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244428_a_245757]
-
imputate, care să justifice măsura arestării preventive. Acesta a invocat art. 5 § 1 din convenție. A. Hotărârea Camerei 112. În Hotărârea din 15 iunie 2010, Camera a considerat că, în ceea ce privește arestarea preventivă a reclamantului la 16 iulie 2003, ora 22, bănuielile care îl vizau se bazau pe o serie de fapte concrete și probe depuse la dosar și comunicate persoanei în cauză, sugerând că acesta din urmă ar fi putut săvârși infracțiunile și atinseseră, prin urmare, nivelul de credibilitate impus. În ceea ce privește
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2012 în Cauza Creangă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244428_a_245757]
-
libertate era justificată în raport cu art. 5 § 1 lit. c) din convenție și că nu a fost încălcată această dispoziție pe parcursul perioadei în litigiu. B. Argumentele părților 113. În observațiile sale scrise în fața Marii Camere, reclamantul a reafirmat că nu existau bănuieli întemeiate că ar fi săvârșit infracțiunile, care să justifice arestarea preventivă, pe care o consideră lipsită de temei legal. Deși recunoaște că procurorul i-a prezentat declarațiile colegilor s��i din care ar fi reieșit participarea sa la faptele de
HOTĂRÂRE din 23 februarie 2012 în Cauza Creangă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244428_a_245757]
-
două rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv printre magistrații sau asistenții judiciari ai instanței, cealaltă parte poate să ceară strămutarea pricinii la o altă instanță de același grad. ... (2) Strămutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică. Bănuiala se socotește legitimă de câte ori se poate presupune că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită datorita împrejurării pricinii, calității părților ori vrăjmășiilor locale. Constituie motive de siguranță publică acele împrejurări care creează presupunerea că judecata
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
al patrulea inclusiv printre magistrații sau asistenții judiciari ai instanței, cealaltă parte poate să ceară strămutarea pricinii la o altă instanță de același grad. ... (2) Strămutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică. Bănuiala se socotește legitimă de câte ori se poate presupune că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită datorita împrejurării pricinii, calității părților ori vrăjmășiilor locale. Constituie motive de siguranță publică acele împrejurări care creează presupunerea că judecata procesului la instanța competentă ar putea
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. Articolul 38 (1) Strămutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie cerută mai înainte de începerea oricărei dezbateri; cea întemeiată pe bănuiala legitimă sau pe siguranța publică se poate cere în orice stare a pricinii. ... (2) Strămutarea pentru siguranță publică se poate cere numai de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... ----------- *) Alin. (2) al art. 38 a fost
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. Articolul 39 (1) Cererea de strămutare întemeiată pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanța imediat superioară. ... (2) Cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție. ... ------------ Alin. (2) al art. 39 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
încuviințate și semnate de judecător, de grefier și martor, sub pedeapsa de a nu fi ținute în seama. ... (3) Locurile nescrise din declarație trebuie împlinite cu linii, astfel încât să nu se poată adauga nimic. Articolul 199 Dacă din cercetare reies bănuieli puternice de mărturie mincinoasă sau de mituire de martor, instanța va încheia proces-verbal și va trimite pe martor în fața autorităților penale. Articolul 200 (1) Martorul poate cere să i se plătească cheltuielile de drum și să fie despăgubit după starea
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]