4,389 matches
-
tavanul vagonului. Clicul microfonului care se Închide. Priviri speriate. Metroul nu oprește, Într-adevăr, dar Încetinește suficient pentru a zări pe peron cel puțin o duzină de indivizi Îmbrăcați În uniforme de camuflaj, cu șepci și bocanci Înalți, legănînd alene bastoane albe. Au aerul soldaților americani din trupele speciale de intervenție peste tot. Și e firesc să poarte uniforme de camuflaj, În stația de metrou de la Universitate sînt foarte mulți copaci. Timp de patru, cinci secunde cît mă uit pe geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Poliției și Ministerului de Interne. Fumul plutește deasupra unui oraș ce continuă să uimească mapamondul lipit pe televizor. 14 iunie. Riposta oficială. Se anunță patru morți și o sută patru răniți. Răsar ca din senin patrulele de mineri. Dotați cu bastoane de lemn sau de cauciuc, sape, toporiști. SÎnt mii. Salopetele pătate cenușiu se Împrăștie peste tot. Patrulează În grupuri de cîte patru, cinci. Prind un bișnițar. Îl bat de-l sting, În chiotele de bucurie ale spectatorilor, apoi Îl predau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rupte-n bucăți, truse strivite pe podea, cioburi, cărți arse, Fahrenheit 451. Ateneul scapă. LÎngă galeriile Orizont, o altă femeie terifiată, stîlcită În bătaie. Ora 14:30. Pe Magheru trec continuu basculante cu mineri care cîntă și-și agită voios bastoanele. LÎngă Leonida, un camion frînează brusc, patru, cinci ortaci sar din el și-ncep să alerge cu toată viteza Înapoi, spre Nottara, cu bastoanele ridicate. Se reped spre un tînăr care se pare că la trecerea mașinilor ar fi strigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Ora 14:30. Pe Magheru trec continuu basculante cu mineri care cîntă și-și agită voios bastoanele. LÎngă Leonida, un camion frînează brusc, patru, cinci ortaci sar din el și-ncep să alerge cu toată viteza Înapoi, spre Nottara, cu bastoanele ridicate. Se reped spre un tînăr care se pare că la trecerea mașinilor ar fi strigat huo, Îl Încercuiesc și-n cîteva secunde Îl doboară. Coboară alți cinci. Apoi Încă vreo zece. Acum s-au strîns În jur de douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ecranul, celelalte personaje, pe noi Înșine, cu privirea candidă a unui tumultuos zbucium interior din care iese Împușcîndu-și rivalii În timp ce se roagă-n biserică pentru că era catolic. În Parfumul lui Brest nu se mai roagă, nu mai e candid, are baston alb și n-are pic de umor, oferindu-ne un recital datorită căruia-ți poți revizui părerea despre el, poate nu este, la urma urmei, actorul idolatrizat În liceu, unde nu-l puteai idolatriza pe director. Așa se deformează idolii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
compatrioți la un sistem energetic cosmic.” E limpede, sîntem În legătură directă cu Dumnezeu, precum cosmonauții, avem energie În mod sistematic, aproape zilnic, am votat FDSN, de-acum Încolo ne vor năpădi bioundele, fiind racordați la intersecție, unde-apare polițistul cu bastonul ridicat dar noi Îl imaterializăm printr-o simplă concentrare din minte, oprim sateliții cu degetul și abia, abia de-l mai vedem pe Grigore Ureche care vine și spune: „Nu mai beți, copii, atît de cosmic, că vă electrocutați”. 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
SÎntem o țară cu un nivel intelectual și profesional dintre cele mai ridicate din lume”. Din lumea celor care nu cuvîntă. La televiziune ni s-a arătat, mustrător, din cauză că nu prea venise lumea la vot, o bătrînică sprijindu-se În două bastoane ce Înainta vertiginos spre urnă. Presupun că era domnul Bârlădeanu. Apoi ni s-a spus că „au votat chiar și cei spitalizați”. La Spitalul nr. 9, e foarte probabil ca bolnavii să fi Înghițit din pură plăcere electorală și ștampilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și Înjurăturile, ăia doi dispăruseră după un colț. Numai că din capătul opus se apropia un polițist, uite că gara nu era deloc pustie, un tip de vreo doi metri Într-o uniformă neagră strălucitoare, cu fireturi, curelușe, pistoale, un baston lung și-un cîine uriaș, l-am abordat, i-am expus pățania simultan Mașa-n engleză și eu În franceză, el n-a mai ascultat pînă la capăt și a dat drumul cățelușului care s-a evaporat pe loc Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Bud dădu buzna Înăuntru. Încasă niște coate În plin. Oamenii văzură Însă cine este și Îi tăiară pîrtie. Stens intrase În celula 3. Bud Își făcu loc ca să ajungă acolo. Dick tocmai se ocupa de un pachuco slăbănog, aplicîndu-i niște bastoane În cap. Puștiul era În genunchi și-și ținea dinții cu mîna. Bud Îl Înșfăcă pe Stensland. Pachuco scuipa sînge. — Hei, domnu’ White, te șșștiiiuuu eu, pui de curvă! L-ai caftit pe pretenu’ meu Caldo pen’ c-o ciomăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Unde e Loew? Vreau să vadă ce cumpără. Smith rîse. Jack aruncă o privire la croiala costumului lui: lăbărțat, bun de camuflaj, face din mine un irlandez de vodevil și Îmi acoperă de minune pistolul automat calibrul 45, boxul și bastonul. — Ce-are de gînd Loew? Dudley Își cercetă ceasul. — Da, aproximativ treizeci de minute de politețuri ar trebui să fie un preludiu suficient de lung pentru afaceri În ziua de naștere a marelui nostru MÎntuitor. Flăcău, Ellis vrea să devină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
le lua de-acolo: Noua lui insignă, cu numele „Sergent Wendell White“ și o fotografie a lui Lynn brunetă - adio Veronica Lake! O poză cu Brigada Anti-Mafia: el și Dud la motelul Victory. Diverse „specialități“ de la Anti-Mafia - boxul de alamă, bastonul cu bile de rulment... de ele se putea lipsi. Chestii de ținut sub cheie: Diplomele luate la cursurile de la FBI și de la Criminalistică. Moștenirea de la Dick Stensland - șase miare, partea lui din jaf. Ultimele cuvinte ale lui Dick, pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Dudley izbucni În hohote. Nu mai tremura. Îl stîrnea ideea redeschiderii cazului. Poate că Hinton Îi oferă ceva nou. Dacă știa de probele pe care le-am ascuns, nu aș fi aici. Dot Începu să-l altoiască pe Hinton cu bastonul: peste brațe, peste genunchi. Musculosul suporta stoic - nici un scheunat, nici un smiorcăit. Dudley rîse: — Flăcău, ai un prag al durerii ridicat. Te rog să comentezi următoarele: Pierce Patchett, Duke Cathcart și pornografia. Fii concis, altfel sergentul White Îți va pune la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mai bîlbîie: — Să ți-o trag, muist irlandez ce ești! Ho, ho, ho! — Flăcău, ești un adevărat Jack Benny. Wendell, te rog să-i arăți acestui membru al crimei organizate ce părere avem noi despre numerele comice nesolicitate. Bud luă bastonul de la Dot. — Ce vrei să obții, șefu’? — Cooperare deplină și docilă. E vorba de Nite Owl? Ai zis Duke Cathcart. — Vreau o cooperare completă și docilă În toate privințele. Ai vreo obiecție? Dot interveni: — White, fă-o și gata. Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să puteți, pentru că numai din depoziția Paulei Brown rezultă că sînteți complice la unsprezece infracțiuni. Nu vă e teamă de lesbienele din Închisoare? Nici un răspuns. — Ar cam trebui. Dar gardiencele sînt și mai rele. SÎnt niște matahale bărbătoase, Înarmate cu bastoane. Știți ce le fac celor care... — Bine, bine, bine! Bine, vă spun! Ed luă un blocnotes și scrise „Crono“. Lorraine: — Nu e vina lui Pierce. Omul ăsta l-a obligat. — Ce om? — Nu știu. Zău, pe bune că nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a clubului ca să văd știrile de la ora nouă și am văzut scene extraordinare din câteva mine. O bandă întreagă de mineri care arătau ca niște brute lansaseră un atac criminal neprovocat - unii aruncau cu pietre - asupra polițiștilor înarmați doar cu bastoane de cauciuc și dispozitive pentru dezordini publice. Când polițiștii au încercat să pătrundă călare printre ei, câțiva dintre huligani i-au împiedicat, punându-se efectiv în calea cailor. Mă întreb ce va avea de spus Kinnock în privința asta? 29 octombrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
străduit să le atrag atenția, dar în seara aceea eram preocupat să-mi evaluez noua cunoștință. Era un bărbat scund, cu umerii încovoiați și trupul împuținat de cei nouăzeci de ani bătuți pe muchie; dar elanul cu care-și mișca bastonul cu mâner de aur și spectaculosul cap sculptat acoperit cu păr alb reușea să-i ascundă vârsta. Era de asemenea imposibil să nu observi de la început pătunzătorul parfum de iasomie pe care (după cum mi-a explicat mai târziu) și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
scrisoare, dar tot nu consideram că era îndrituit să dicteze el condițiile. — Am adus-o, am spus. Încă nu m-am decis dacă să v-o arăt sau nu. — Hai, zău, Michael, spuse Findlay, bătându-mă mustrător pe picior cu bastonul. Suntem amândoi implicați în afacerea asta. Avem același obiectiv - găsirea adevărului; și-l vom găsi mai repede dacă vom colabora. Știu că metodele mele sunt cam ciudate. Așa au fost întotdeauna. Nu-ți poți schimba obiceiurile de o viață și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Citroenul 2 CV albastru. Ne-a luat ceva timp să ne instalăm în mașină. Bătrânele articulații ale lui Findlay gemură puternic când se lăsă pe locul șoferului, iar, apoi îm timp ce se chinuia să găsească un loc potrivit pentru baston, scăpă cheile mașinii, pe care a trebuit să le extrag eu, contorsionându-mă și aproape făcând o întindere de mușchi încercând să ajung cu mâna în spatele schimbătorului de viteze. După ce a pornit motorul, la cea de a patra încercare, Findlay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Minciunile pe care și le spun lor și restului lumii. Căcatului ăluia meschin îi plăcea la fel de mult ca mie. De unde știi? — Te rog, Michael, spuse el cu o privire indulgentă. Înseamnă că am strâns între dinți timp de zece minute bastonul lui de cauciuc. Acordă-mi credit pentru înțelegerea situației. Amendat, am așteptat o clipă înainte de a întreba: — Și pe urmă ce s-a întâmplat? — Am fost adus aici și acum se pare că mă vor ține închis o zi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sau lăsați să zacă pe pardoseala unei celule alături de cincizeci, șaizeci alții, ascultând răcnetele înregistrate ale victimelor torturii noaptea și urletele reale ziua. Știa și despre aceste torturi: știa cum bărbați și femei erau biciuiți, arși, bătuți și sodmizați cu bastoane de cauciuc și sticle; arși cu fierul, cum li se scoteau ochii, li se tăiau nasurile și sânii, li se aplicau șocuri electrice la degete, oragane genitale și nări; cum torționarii purtau măști de animale și puneau înregistrări cu urelete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cum copiii erau torturați în fața mamelor lor și băgați cu ochii legați în saci cu insecte și pisici înfometate; cum bărbați și femei erau întinși pe jos, cu labele picioarelor sprijinite de suporturi de lemn, apoi bătuți la tălpi cu bastoane de cauciuc și siliți să meargă sau să alerge pe pardosele îmbibate cu apă sărată fierbinte. Mark mai auzise toate astea și de aceea abia de se uită la pliant cu pleoapele pe jumătate închise, înainte de a i-l înapoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o varianta ceva mai acătării a protagoniștilor din Deliverance. Fratele domnului Tomlinson, foarte distins, cu părul lui grizonat, făcuse greșeala oribilă de a purta un frac alb - și asta În luna mai - cu o batistă În buzunarul de la piept și baston. Logodnica lui purta un coșmar din tafta, verde smarald. Rochia se strângea și se aduna și se Învârtejea Împrejurul corpului ei, Împingându‑i bustul enorm În sus și dând impresia că fata o să piară sufocată de proprii sâni de silicon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de buze... Viv se apropie mai mult de fereastră. Fraser observă și se aplecă să o vadă și el. — Ce-i? Întrebă el. Nu cumva ai văzut-o? La care dintre ele te uiți? Nu la tipa În costum, cu baston? — Stai! zise Viv, retrăgîndu-se și aplecîndu-se peste masă să-l tragă. O să-și dea seama. Păi, am crezut că asta vrei! Ce-i cu tine? N-ai de gînd să te duci la ea? Își pierduse curajul. Nu știu. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
niște mulgătoare care bat untul. El nu avea de făcut decît cîteva copii. PÎnă cînd Își numără foile și le lăsă să se usuce, el termină și-i ținu ușa cînd ieși. O făcuse destul de stîngaci, pentru că mergea cu ajutorul unui baston - fusese aviator, știa Viv, la Începutul războiului, și fusese schilodit În urma unei prăbușiri sau lovituri. Era tînăr, destul de drăguț, tipul de bărbat despre care fetele spun: „Are ochi frumoși“ sau „Are păr frumos“ - nu pentru că părul sau ochii erau frumoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
-și pierde echilibrul; sau poate că și exagera pentru a mai sta cîteva minute În plus cu ea... — Probabil că ai biroul pe undeva pe-aici, zise el cînd ajunseră la ultimul etaj. Îmi dau seama după zăngănit. Își mută bastonul din mîna dreaptă În mîna stîngă, ca să-i strîngă mîna. Ei bine, la revedere domnișoară...? — Domnișoara Pearce, spuse Viv. — La revedere, domnișoară Pearce. Poate că o să vă mai văd bătînd laptele, cîndva? Sau... dacă doriți o băutură mai tare...? Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]