3,081 matches
-
Marea Roșie cum îi spun păstorii de pe malul răsăritean. Sunt acolo două orașe, Sodoma și Gomorra, în care stau aproape numai oamenii puternici de neam și cei foarte bogați. Săracii trăiesc în bordeie și corturi pe câmpul dimprejur. Orașele sunt ale bogaților din toate aceste țări, și din Ta Kemet, și din Assur, din Akkad, din Sumer, din Haru și din altele. Toți oamenii de neam din țările astea își fac acolo palate, fiindcă acolo este îngăduit orice, dacă se numește plăcere
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Castellani din Bellosguardo, cu priveliștile ei minunate și balcoanele amețitoare, unde un grup de expatriați americani flirtau și tânjeau, fiecare În felul său. Dorothy, o tânără americancă atrăgătoare, cu aer de Daisy Miller, surprindea pe toată lumea căsătorindu-se cu Mackenzie, bogat dar Între două vârste. Când el murea brusc, nu mult după aceea, se presupuse că ea avea să se recăsătorească, mai bine și mai romantic, dar În cele din urmă murea și ea, aparent de durere. Pentru Alice, probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Ea voia să SIMTĂ presiunea aplicată asupra pielii, presiunea aceea care-o descotorosea, prin masaj, de micile probleme ale vieții. Nimeni nu putea spune însă care erau micile probleme din viața Juliei. Fiind măritată cu James, un bancher putred de bogat, Julia nu-și strica programul zilnic cu acel detaliu jalnic pe care îl reprezenta munca. De orice fel ar fi fost ea. Moto-ul de viață al Juliei era: „Vreau totul și vreau să-mi fie adus“. Menajera conducea casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
scăpat. În fața ei, la capătul unei alei private foarte lungi, se ridica un conac alb, în stil georgian, cu o buclă pietruită aranjată în jurul unei fântâni ornamentale. — Știam că nu sunt săraci, dar habar n-aveam că sunt așa de bogați. Nick a continuat să privească înainte, fiind concentrat să evite un strat de flori, deosebit de bine îngrijit, care se întindea lângă ușa de la intrare. După ce a parcat mașina alături, bărbatul a oprit motorul. Da, dar nu uita că locuiesc aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o oră, dar în timpul ăsta am și aflat că nevasta cu numărul doi și-o trage cu instructorul de tenis, că omul are cinci copii din cele două căsnicii și că nu mai vrea și alții, că e putred de bogat și are nevoie disperată de o femeie cu care să călătorească prin lume, o femeie care să testeze fantasticele servicii ale lanțului de spa-uri de lux. Julia și-a strâns degetele ca în jurul unui stilou imaginar. — Deci unde mama mă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
palmieri, ca un spirit vestitor de moarte plutind peste vilele cufundate În Întuneric. Crime neștiute scuturau somnul Estrellei de Mar. Mi-a zburat gîndul la favelele din Rio, violentele comunități Înghesuite În barăci pe dealurile din jurul orașului. Acestea le aminteau bogaților adormiți În apartamentele lor de lux de o lume mult mai apropiată de esență decît banii. Și totuși, În Rio avusesem parte de somnul cel mai profund din toate nopțile mele. Ușile discotecii se deschiseră și muzica house se revărsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
femeie iubită, la Londra. Trebuind să subziste, deci să câștige bani, Încep amândoi să se consacre artei. Lady Blessington se apucă de literatură, iar d’Orsay de sculptură și desen. Vechii prieteni, Disraëli și Bulwer, le sunt mereu aproape. Pe bogatul evreu contele d’Orsay Îl introduce În cele mai selecte medii, căci figura sa bonomă, trupul de uriaș, purtat Însă cu atâta grație și eleganță sunt primite pretutindeni cu venerație. Ținuta impunătoare, celebrele mănuși albe, de cele mai multe ori parfumate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În măsură să lămurească chestiunea În ochii celor care sunt oarecum obișnuiți să reflecteze asupra legislației constituționale și, cum nu ne adresăm decât acestora, putem continua. De când există societățile, o guvernare a reprezentat un contract de asigurare Încheiat Între cei bogați Împotriva celor săraci. Lupta intestină produsă de această pretinsă Împărțire à la Montgomery aprinde În rândul persoanelor civilizate o pasiune generalizată pentru avere, expresie Înțeleasă ca prototip al tuturor ambițiilor individuale; deoarece, din dorința de a nu aparține clasei obidite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
bani de hârtie, abătând asupra națiunii una dintre cele mai mari nenorociri care se pot Închipui. Oamenii ocupați se săturară să muncească numai ei; le intrase În cap ideea să Împartă osteneala și câștigul, În părți egale, cu nefericiții de bogați care nu știau să facă nimic, doar să se desfete În trândăvia lor!... Și lumea Întreagă, spectatoare a acestei bătălii, a văzut cum tocmai cei mai vajnici apărători ai acestui sistem au Început să Îl proscrie, să Îl declare subversiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
XVIII-lea a fost o luptă Între starea a treia și celelalte clase. Iar În toate acestea, poporul nu a fost decât auxiliarul celor mai abili. Așa se face că, În octombrie 1830, continuă să existe două feluri de oameni: bogații și săracii, oamenii În trăsură și oamenii pe jos, cei care și-au plătit dreptul de a trândăvi și cei care se străduiesc să Îl dobândească. Limbajul societății este dublu, Însă propunerea rămâne aceeași. Întotdeauna oamenii Își datorează plăcerile vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
o șansă datorată nașterii. Cel care trândăvește Își va cârmui mereu semenii: după ce a examinat, după ce a epuizat lucrurile, el simte nevoia SĂ SE JOACE CU OAMENII. De altminteri, cum numai cel ce are existența asigurată poate studia, observa, compara, bogatul Își va folosi spiritul acaparator inerent sufletului omenesc În beneficiul inteligenței sale: și atunci, tripla putere a timpului, banului și talentului Îi va asigura monopolul imperiului; căci omul Înarmat cu gândire a luat locul seniorului cu spadă. Extinzându-se, răul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nu rostesc nici o vorbă bună, nici o prostie. Dar „iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!”. Dacă aceștia ar trebui convertiți Într-o bună zi la eleganță, oare ar putea Înțelege axiomele fundamentale rezultate din ansamblul cunoștințelor noastre? XLII Bruta se acoperă, bogatul sau prostul se Împopoțonează, elegantul se Îmbracă. XLIII Toaleta este deopotrivă o știință, o artă, o deprindere, un sentiment. Într-adevăr, care femeie la patruzeci de ani nu va fi convinsă că toaleta reprezintă o știință profundă? Și nu veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
într-o altă lume. Amfiteatrul, construit pe la 1880 și restaurat de minune cu bani din loterie, era ca o cutiuță de pluș pentru bijuterii, vopsit într-un roșu intens și un roz-portocaliu închis, cu accesorii de un auriu șters, decorat bogat cu ghirlande și rozete complicate din gips pe tavanul boltit și pe fețele boxelor. În total contrast, în spatele scenei, coridoarele erau din cărămidă goală: țevile și cablurile la vedere, cu becuri de neon pe mijlocul tavanului jos. Era cam frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
sezon, lucru pe care un medic nu l-ar câștiga nici în treizeci de ani. În plus, mai avea, chiar pe colina Alhambrei, o imensă vilă, superb carmen 1 pierdut în viță de vie. Când Astaghfirullah îi făcea pe cei bogați de rușine, mai ales la Abu-Khamr se referea, iar celor umili le venea atunci în minte imaginea medicului cu burtică și acoperit de mătăsuri. Căci până și cei care beneficiau de leacurile sale fără să scoată un ban din pungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
oameni de știință și de lipsă de conștiință, reamintea taică-meu; când nu se îndeletniceau cu băutura, spuneau adesea lucruri de bun-simț, dar într-un mod care, prin nelegiuirea și ermetismul lor, îi exasperau pe oamenii de rând. Atunci când ești bogat, în aur sau în știință, trebuie să știi să menajezi sărăcia celorlalți. Apoi, pe un ton de confidență: — Bunicul tău din partea mamei, Suleyman librarul, Domnul să aibă milă de sufletul lui, a fost uneori în compania acelor oameni. Nu pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de puțină zarvă, au început să se roage și să recite versete pe un ton monoton, cu ochii împăienjeniți de lacrimi și genunchii înmuiați. Pe măsură ce vestea se răspândea, locuitorii ieșeau din case, bărbați și femei la grămadă, musulmani și evrei, bogați și săraci, învârtindu-se năuci pe străzi și, tresărind la cel mai mărunt zgomot. Mama m-a tras după ea dintr-o ulicioară într-alta până la Sabika, de unde nu s-a postat ore întregi, urmărind tot ce mișca în jurul Alhambrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nou musulman, Râs-es-Sana, era îndeosebi rezervată prezentărilor oficiale de urări la Alhambra, prima zi din anul creștin dădea ocazia unor festivități pe care copiii le așteptau cu mare nerăbdare: își puneau atunci măști și mergeau să bată la ușile celor bogați cântând cântece vesele, ceea ce le aducea grămăjoare de fructe uscate, mai puțin pentru a le mulțumi cât mai degrabă pentru a-i face să plece cu zarva lor cu tot; pe deasupra, era întâmpinat cu pompă începutul anului persan, Nayruz: în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lucrurile, odată descoperită comoara asta, în loc s-o risipească imediat așa cum fac ades cei peste care dă norocul, el ticluise îndelung o stratagemă. După ce vânduse în doze mici o parte din comoară, iată că se dusese într-una din zile, bogat împodobit, în audiență publică la sultanul din Fès. — Câți dinari de aur scoți din Beni Zerual în fiecare an? l-a întrebat el pe monarh. — Trei mii, a răspuns suveranul. — Eu îți voi da șase mii, cu plata înainte, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de ce e mai rău. Răspunsul mi s-a părut prea general și vag. — Vobește-mi despre Zeruali ăsta! Era o poruncă bărbătească. Făcu o strâmbătură destul de batjocoritoare, dar răspunse: — Nu se bucură de o bună reputație. Viclean, fără scrupule. Putred de bogat... — Se spune că a jecmănit ținutul Rif. — Principii au jecmănit mereu provinciile și nimeni nu le-a refuzat vreodată din pricina asta mâna fiicei sau surorii. — Și cu femeile, cum stă? M-a privit din cap până-n picioare, stăruind asupra pufului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
apoi rochia. În jurul gâtului dezgolit se arăta privirii un șirag de rubine, piatra din centru legănându-se mândră între sâni; în jurul taliei goale, o cingătoare fină din fir de aur împletit. Nicicând ochii mei nu contemplaseră o femeie atât de bogat dezgolită. Veni să-mi șoptească la ureche: — Alte femei ar fi vândut pe preț de nimic giuvaerurile intime. Eu le păstrez. Casa și mobilele se pot vinde; dar trupul nu, și nici podoabele lui. Am strâns-o la piept. — M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vechi din biblioteci au alimentat imense focuri de bucurie în jurul cărora țopăiau soldați beți, că nici un sanctuar, nici un palat, nici o casă n-a scăpat de jaf, că au pierit opt mii de orășeni, mai cu seamă dintre cei săraci, în vreme ce bogații erau ținuți ostateci până la plata unei răscumpărări? Privind de pe zidul castelului coloanele de fum dens care se înălțau din oraș, tot mai numeroase, nu-mi puteam alunga din minte chipul papei Leon care, la prima noastră întâlnire, mi-a prezis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
când sfinția sa cam Încurcă borcanele cu niscai slujbe plătite - ocupație În care dezvoltă un exces de zel ce atrage atenția și dreapta mânie a mai-marilor săi pe linie profesională. Vreau să spun ecleziastică... Devenind, cam din senin, peste măsură de bogat, abatele Saunière trebuie, la un moment dat, să-și justifice veniturile și proprietățile - o casă parohială În formă de conac aristocrat, grădini Întinse și amenajate cu tot dichisul, ospețe În măsură să stârnească admirația invidioasă a unui Lucullus sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe lumea cealaltă, hotelierul Începe să dea pe goarnă În dreapta și-n stânga tot felul de povești aiuritoare despre viața secretă a abatelui, despre comoara pe care o găsise fericitul restaurator al bisericii, făcând din el un om putred de bogat, și despre pergamentele misterioase care Îl transformaseră Într-un personaj extrem de puternic și de temut, de la Rennes-le-Château la Roma și retur. Într-o comunitate rurală restrânsă, nu există loc mai potrivit pentru vânturarea aprigă și cu folos a vorbelor decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
asta. Nu ne plătește nimeni. Și nu neapărat pentru că am fi incoruptibili. Pur și simplu, n-avem nevoie. Centrul este la fel de bogat pe cât este de puternic. La nevoie, Îi plătim noi pe alții, iar acești alții sunt uneori atât de bogați ei Înșiși, Încât nimeni nu le-ar putea bănui slăbiciunea de a se lăsa cumpărați. Din fericire, tăria oamenilor nu depinde de caracter, ci de sumă. Știi cum se spune: fiecare are un preț. - Eu eram convins că singura voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bine, În rău - nu contează, nu asta e acum discuția), comunismul a evitat să-și ia drept aliat religia creștină? Au atâtea În comun - ideea de egalitate Între oameni, de justiție, propensiunea către binele celor mulți și simpli, ostilitatea față de bogați... Mai curând se va strecura cămila prin urechile acului decât bogatul În Împărăția lui Dumnezeu, parcă așa spune la un moment dat Isus, nu? Cum se face că două forțe uriașe (ca potențial, cel puțin), fundamental convergente, nu și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]