3,270 matches
-
Istoriografia, 451-462; Crohmălniceanu, Literatura, III, 258-363; Munteanu, Aristarc, 119-126; Mihăilescu, Conceptul, I, 428-433; Bârlea, Efigii, 50-90; Titu Popescu, D. Caracostea - un critic modern, București, 1987; Anghelescu, Textul, 189-195; Ovidiu Papadima, Evocări, Iași, 1997, 111-121; Datcu, Dicț. etnolog., I, 136-138; Ioana Bot, D. Caracostea, teoretician și critic literar, București, 1999; Dicț. esențial, 133-134; Lucian Chișu, Prejudecata Caracostea, București, 2002. D.Mc.
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
descoperă chiar și în creația marcată de realismul socialist a lui Mihu Dragomir oaze de poezie autentică, poezii patriotice sincere, neafectate de poncifele epocii. A doua carte, Prejudecata Caracostea (2002), abordează prioritar, spre deosebire de studiile semnate de Titu Popescu și Ioana Bot, gândirea lingvistică a lui Caracostea, teoria limbajului, prezentă în întreaga sa operă. Convins că în ceea ce s-a scris despre autorul Expresivității limbii române componenta lingvistică „se află în continuare într-un con de umbră”, C. caută explicațiile acestei situații
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
cu Ion H. Ciubotaru), Iași, 1988; Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000. Ediții: Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983. Repere bibliografice: Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Datcu, Dicț. etnolog. I, 174-175; Ion Șeuleanu, „Nunta în Moldova”, ST, 2000, 4. I.D.
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
în colaborare cu Lucia Berdan); Colinde din Moldova, introd. edit., Iași, 1984. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Radu Răutu, Lucia Cireș, Lucia Berdan, „Descântece din Moldova”, REF, 1983, 1; N. Bot, Caietele „Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei”, AAF, 1987, 435-437; Datcu, Dicț. etnolog., I, 170-171; Silvia Ciubotaru, Lucia Cireș, „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, 2003, 4. I.D.
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
40; Radu Călin Cristea, Cartea de debut, F, 1983, 12; Mariana Codruț, „Drumul”, CL, 1984, 1; Olimpia Berca, Iluzia maturității, O, 1984, 12; Radu Călin Cristea, Numărătoarea inversă, RL, 1988, 2; Olimpia Berca, Epic și alegoric, O, 1988, 5; Ioana Bot, O soluție imperfectă, TR, 1992, 23; Claudiu Constantinescu, Fascinația eleganței, RL, 1992, 38; Ioana Bot, Revenirea la normal, TR, 1993, 21; Victor Cubleșan, „Agonia”, ST, 1998, 4-5; Călin Teutișan, Fețele discursului, APF, 1998, 5; Liviu Grăsoiu, Un roman remarcabil, LCF
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
1; Olimpia Berca, Iluzia maturității, O, 1984, 12; Radu Călin Cristea, Numărătoarea inversă, RL, 1988, 2; Olimpia Berca, Epic și alegoric, O, 1988, 5; Ioana Bot, O soluție imperfectă, TR, 1992, 23; Claudiu Constantinescu, Fascinația eleganței, RL, 1992, 38; Ioana Bot, Revenirea la normal, TR, 1993, 21; Victor Cubleșan, „Agonia”, ST, 1998, 4-5; Călin Teutișan, Fețele discursului, APF, 1998, 5; Liviu Grăsoiu, Un roman remarcabil, LCF, 1998, 26; Dicț. scriit. rom., II, 385-386; Popa, Ist. lit., II, 882-886. D.Gr.
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
Paradoxul olandez, „22”, 2000, 3; Nicolae Rotund, Un filosof al istoriei și culturii române, TMS, 2000, 3; C. Rogozanu, Identitate și ruptură, RL, 2001, 26; Manolescu, Lista, III, 215-217; Carmen Mușat, Pe muchia dintre două identități, OC, 2001, 70; Ioana Bot, Paradoxurile istoriei, între politică și literatură, ST, 2001, 10-11; Cornel Moraru, Lărgirea canonului estetic, VTRA, 2002, 1-2; Ileana Marin, Planurile glisante ale discursului istoric la Sorin Alexandrescu, CL, 2002, 8; Solomon Marcus, Sorin Alexandrescu în oglinda Occidentului, OC, 2002, 126
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
vitejia unui armăsar, care nu se teme și amenință să-i sfarme capul. Cum armele fizice (colții, ghearele) nu-i slujesc, prădătorul recurge la un șiretlic: îngurgitează pământ și se preface mort, iar când armăsarul îl adulmecă, se prinde de botul acestuia și îl ține captiv, până când îl sufocă, bizuindu-se și pe faptul că greutatea sa îmbunătățită simțitor îl va apăra de smuciturile calului. În acest mod, victoria este deplină: Lupul nu doar că-și ucide vrăjmașul, dar are acces
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sânge; apoi se întinde acolo cu labele în sus, ca și moartă; și, ținându-și răsuflarea, se umflă astfel încât aproape că nu mai respiră. Păsările, văzând-o că zace așa umflată și părând însângerată, cu limba atârnându-i afară din botul deschis, cred că este moartă; atunci coboară și se așază pe ea: vulpea le prinde și le înghite"40. Datorită gabaritului victimei sale, Lupul este nevoit să dubleze această înșelăciune printr-o alta, specifică doar sieși. Amestecă însă două soluții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înghite, de cele mai multe ori, un biet om. Proporțiile sunt mereu în favoarea sa, după cum și înfățișarea pare a împrumuta, adesea, aspecte ale marilor fiare terestre: într-un rând, reptila pare un fel de urs cu țepi pe spinare și cu un bot imens, în care își cară, firește, victima 4. El reprezintă, prin excelență, pericolul ori, din perspectivă creștină, diavolul. De altfel, adesea, în iconografia creștină 5, iadul este reprezentat ca o imensă gură căscată, care îi înghite pe păcătoși (ipostază frecventă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al ideilor literare (Premiul de debut al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, 2006) și a numeroase studii în publicații științifice din țară și străinătate. A coordonat volumele colective Identitatea națională: realitate, istorie, literatură (în colaborare cu Ioana Bot, 2008) și Dus-întors: rute ale teoriei literare în postmodernitate (în colaborare cu Oana Fotache și Magda Răduță, 2016). A îngrijit mai multe ediții din opera Ioanei Em. Petrescu: Studii de literatură română și comparată (2005), Studii eminesciene (2009), Studii despre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Theory, Strategic Interaction, and Symbolic Capital", Current Anthropology, vol. 46 (2005), nr. 2, pp. 221-247. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, Humanitas, București, 2015. Bot, Ioana (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Bot, Ioana, Eminescu explicat fratelui meu, București, Art, 2012. Bourdieu, Perre, Les Règles de l'art (1992), Seuil, Paris, 1998. Breazu, Ion, "Michelet și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, Humanitas, București, 2015. Bot, Ioana (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Bot, Ioana, Eminescu explicat fratelui meu, București, Art, 2012. Bourdieu, Perre, Les Règles de l'art (1992), Seuil, Paris, 1998. Breazu, Ion, "Michelet și folklorul românesc", Anuarul Arhivei de Folclor, vol. II (1933), pp. 181-193. Breazu, Ion, Michelet și românii. Studiu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
grecești, traducere de Dragan Stoianovici, Humanitas, București, 1993. Petersen, Julius, Generațiile literare, traducere de Sanda Ignat, Limes, Cluj-Napoca, 2013. Petrescu, Ioana Em., "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. Philippe, Gilles, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. Philippe, Gilles, Le français, dernière des langues. Histoire d'un procès littéraire, PUF, Paris, 2010. Pigman III
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
118, 153-155, 159, 162, 192, 202, 206, 208, 211-217, 225, 227 Bolliac, Cezar, 15, 61-62, 66, 69, 71, 84, 99, 104, 113-114, 118-120, 125, 138-139, 145-151, 154, 162-163, 165, 171, 174, 179-180, 194, 198, 225, 233 Boodberg, Peter A., 33 Bot, Ioana, 182, 207, 213, 228-229, 233 Bove, Arianna, 78, 235 Brătianu, Dumitru, 133 Breazu, Ion, 132-133, 229 Bucur, Marian, 202, 229 Bud, Crina, 229 Butler, Judith, 135 C Cage, John, 42 Călinescu, George, 39, 57, 201
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Le sunt recunoscător prietenilor mei, Oana Fotache, Antonio Patraș și Angelo Mitchievici, care au acceptat să citească manuscrisul și să îmi împărtășească reacțiile de lectură atât de repede pe cât îmi doream să le aflu. Mă simt îndatorat, de asemenea, Ioanei Bot și lui Alexander Baumgarten, coordonatorii programului prin care a fost finanțată documentarea acestei reflecții, pentru îngăduința cu care au sprijinit căutări și curiozități care uneori nu aveau legătură cu tema oficială de cercetare; și, mai ales, pentru răbdarea cu care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
raportului dintre Bălcescu și Fichte, mai exact între construcția vocației eroice și conceptul fichtean de "misie" se găsește la Ioana Em. Petrescu, "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. 42 J.G. Fichte, Cuvântări către națiunea germană, traducere de Const. Lăzărescu, Editura Casei Școalelor, București, 1928, pp. 159-160 (Cuvântarea opta. "Ce însemnează popor în înțelesul superior al cuvântului și ce este iubirea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rumânesc. Dintre lecturile recente trimit la analiza lui Iulian Costache (Eminescu. Negocierea unei imagini, Cartea Românească, București, 2008, pp. 252-267) despre constituirea unei genealogii poetice și despre efectul de memorie literară în Epigonii și la subtila interpretare deconstructivistă a Ioanei Bot (Eminescu explicat fratelui meu, Art, București, 2012, pp. 123-146), care subliniază prezența unei "anxietăți a influenței" în raportul cu poeții vechi, prin răstălmăcirea poeticii lor (pp. 137-138). 118 Gérard Dessons, L'art et la manière. Art, littérature, langage, Honoré Champion
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, pp. 153-173. 135 Mihai Zamfir, " Constituirea mitului eminescian: glose pentru un mit modern", în Din secolul romantic, Cartea Românească, București, 1989, p. 235. O critică substanțială a textului lui Mihai Zamfir face Ioana Bot ("Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 30-42), care subliniază ineficiența unei analize strict "morfologice", bazată pe componentele imaginare ale "tânărului geniu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
135 Mihai Zamfir, " Constituirea mitului eminescian: glose pentru un mit modern", în Din secolul romantic, Cartea Românească, București, 1989, p. 235. O critică substanțială a textului lui Mihai Zamfir face Ioana Bot ("Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 30-42), care subliniază ineficiența unei analize strict "morfologice", bazată pe componentele imaginare ale "tânărului geniu". Ioana Bot justifică emergența mitului eminescian printr-o dublă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 30-42), care subliniază ineficiența unei analize strict "morfologice", bazată pe componentele imaginare ale "tânărului geniu". Ioana Bot justifică emergența mitului eminescian printr-o dublă necesitate, culturală și istorică, de constituire a figurii identitare a "poetului național" (pp. 42sqq). 136 Lucian Boia, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, Humanitas, București, 2015, p. 30. 137 V.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
credeți, 5 cm mi-au lipsit, doar 5 cm dar n-am mai avut putere să trag pentru a mă prinde de rădăcina aia! C. I.: Și ce s-a întâmplat? S. Ț.: M-a furat apa, pentru că acolo, în "botul câinelui", curentul este foarte puternic. Și am fost împins în mijlocul Dunării. N-am mai avut putere. Aveam diploma, certificatul de naștere și nu m-am gândit, pentru că hotărârea de a părăsi țara a fost atât de rapidă, să fi luat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ajungă capitală a „Țării de Jos", iar noua curte domnească de la Vaslui capătă proporții, lucru dovedit astăzi de săpăturile arheologice. Ceramica și chirpicii folosiți, ornamentația locuințelor, culorile folosite, mărimea încăperilor, spun totul despre civilizația acelor ani. Curtea domnească de pe întreg botul dealului ce domina orașul, modul cum era asigurată apărarea ei, relațiile comerciale stabilite în acea vreme cu vecinii dar și cu târgurile din interior sunt dovezi ale progresului. Curtea de la Vaslui arăta și existența și îndemânarea meșterilor localipietrari, lemnari, zidari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apără acest loc geometric (țăruși, gard de mărăcini) al cărui aspect pătrat și militar se opune oricărei intimități de refugiu, de casă primitoare și care este populat cu un bestiar fantastic, dragoni la exterior care scuipă apa streșinilor 385 și boturi de fiare sălbatice în interior. O astfel de dualitate contradictorie este plasată emblematic pe pervazul ferestrelor: "la toate caturile, înfloreau în ghivece de lut vopsit tufe de busuioc sau de heliotrop"386* unul simbolizând Anticristul, celălalt religiozitatea. Întreaga forță a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ardea ca focul" a tatălui mort sau "ochii mai aprinși ca jarul" ai leprosului. Scenele de vânătoare sunt foarte interesante în această privință. Într-o zi, "în mijlocul lacului se afla o vietate cum nu mai văzuse încă, un castor cu botul negru. Cu toată depărtarea, săgeata lui îl nimeri; și Iulian fu necăjit că nu poate să-i ia pielea"392*. Aceasta înseamnă că distanța nu este un obstacol, că ea nu constituie o limită pentru puterea nelimitată de a ucide
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]