3,579 matches
-
nu-și va da obiceiul starostelui, să se globească cu 2 lei sau să se certe cu bătaie”. Breasla blănarilor. Documentul din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte de breaslă, prin care se reglementa munca, exercitarea meseriei și vânzarea cinstită a rodului muncii lor. Breslele erau obligate să plătească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte de breaslă, prin care se reglementa munca, exercitarea meseriei și vânzarea cinstită a rodului muncii lor. Breslele erau obligate să plătească anumite dări către stat, după așa-numitul „sistem al ruptelor”. Birul era proporțional cu numărul breslașilor. Regulamentul organic a menținut principiul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte de breaslă, prin care se reglementa munca, exercitarea meseriei și vânzarea cinstită a rodului muncii lor. Breslele erau obligate să plătească anumite dări către stat, după așa-numitul „sistem al ruptelor”. Birul era proporțional cu numărul breslașilor. Regulamentul organic a menținut principiul răspunderii solidare și nelimitate a breslașilor față de fisc. Și această breaslă a fost înființată înainte de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a rodului muncii lor. Breslele erau obligate să plătească anumite dări către stat, după așa-numitul „sistem al ruptelor”. Birul era proporțional cu numărul breslașilor. Regulamentul organic a menținut principiul răspunderii solidare și nelimitate a breslașilor față de fisc. Și această breaslă a fost înființată înainte de anul 1843. Blănarii erau așezați pe ulița ce pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost înființată înainte de anul 1843. Blănarii erau așezați pe ulița ce pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și alte produse. Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îi dezavantajau. Ca și negustorii, și meseriașii se așezau în târguri după meseria pe care o practicau, de aceea existau în Huși denumiri de străzi, ca: Olăria, Lemnăria, Făinăria sau Târgul Făinei, Blănăria, strada Grădinari, strada Cizmari, strada Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și alte calamități produceau numeroase victime. Având o pondere importantă în economie hușeană, breasla evreilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezau în târguri după meseria pe care o practicau, de aceea existau în Huși denumiri de străzi, ca: Olăria, Lemnăria, Făinăria sau Târgul Făinei, Blănăria, strada Grădinari, strada Cizmari, strada Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și alte calamități produceau numeroase victime. Având o pondere importantă în economie hușeană, breasla evreilor a fost prima formă organizată oficial de această
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și alte calamități produceau numeroase victime. Având o pondere importantă în economie hușeană, breasla evreilor a fost prima formă organizată oficial de această comunitate. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, breslele au decăzut. Conținutul lor restrictiv a fost diminuat prin Regulamentul organic, de când au început a fi numite corporații, organizarea lor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și alte calamități produceau numeroase victime. Având o pondere importantă în economie hușeană, breasla evreilor a fost prima formă organizată oficial de această comunitate. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, breslele au decăzut. Conținutul lor restrictiv a fost diminuat prin Regulamentul organic, de când au început a fi numite corporații, organizarea lor rămânând aceeași, mai pierzând, însă, din caracterul lor închis, static. La 4 aprilie 1873, prefectul de Fălciu raporta ministrului de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de când au început a fi numite corporații, organizarea lor rămânând aceeași, mai pierzând, însă, din caracterul lor închis, static. La 4 aprilie 1873, prefectul de Fălciu raporta ministrului de Interne, Nicolae Kretzulescu, că „în județul Fălciu nu mai există nici o breaslă”. Ele fuseseră desființate prin decretul din 2/14 octombrie 1873, când „s-a tras zid între două lumi: lumea veche a breslelor medievale și lumea nouă a libertății industriale”. Meșteșugarii și negustorii au căutat noi forme de organizare, în conformitate cu ideile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1873, prefectul de Fălciu raporta ministrului de Interne, Nicolae Kretzulescu, că „în județul Fălciu nu mai există nici o breaslă”. Ele fuseseră desființate prin decretul din 2/14 octombrie 1873, când „s-a tras zid între două lumi: lumea veche a breslelor medievale și lumea nouă a libertății industriale”. Meșteșugarii și negustorii au căutat noi forme de organizare, în conformitate cu ideile timpului. De aceea, mai târziu, ei se vor organiza în corporații, sfaturi negustorești, camere de comerț (Camera de Comerț și Industrie, înființată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru rasa lor (oi, vaci), fiind căutate în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau ulițele Blănarilor, Cizmarilor, Olăriei, Piața
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau ulițele Blănarilor, Cizmarilor, Olăriei, Piața Lemnăriei etc. În 1813 sunt cunoscute unele velnițe care funcționau legal la Huși și Târgu Frumos, iar din 1814 producerea băuturii intră în legalitate, aducând mari venituri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau următoarele sectoare și categorii sociale: particular (negustori, meșteri, calfe), de stat (în serviciile publice) și viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau organizați pe bresle și se grupau cu prăvăliile lor pe diferite străzi cu o anumită specializare. Astfel, în apropierea bisericii Sf. Nicolae erau proprietarii de manufacturi, bogasierii (negustorii de textile), apoi saidacarii (argintarii), pescarii, băcanii. În deceniul trei al secolului al XIX-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din străduința lui cu tot ce a avut și a putut o biserică la Arsura cum n-a făcut nici unul din vechii proprietari de mii de fălci din județul Fălciu”. Industria interbelică hușeană a fost preponderent meșteșugărească, în prelungirea tradiției breslelor din veacurile trecute. Numărul morilor cu aburi creștea atât în Huși, cât și în depresiune (încă o moară în târgul Drânceni și câte una în satele Râșești și Pâhnești). Conform recensământului din 1912, în Huși erau în stare de activitate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Luciano avea sa fie "abordat" de un oficial al poliției cubaneze într-un restaurant din selectul cartier Vedado și la 29 martie Charlie Lucky Luciano părăsea Cuba la clasa 1-a a unui vas turcesc. La plecare, printre "colegii de breaslă" avea să fie salutat și de Paco Prio, fratele viitorului președinte cubanez! Revenit în Italia, a locuit la Roma, apoi la Neapole, decedând în 1962 de un atac de cord. La 10 ani de la deces a fost adus La New York
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
dacă pierd, pierd cinstit"! La concursul respectiv, printre fotografi și "chibiți" putea fi văzut un tânăr "barbudo" ținând în mână romanul "Roșu și Negru" și la gât un aparat de fotografiat "Contax", despre care avea să declare unui coleg de breaslă american: "astă e mai revoluționar decât mine. Cu el am lucrat în Mexic pentru a-mi câștiga existența"! "Persoana" era nimeni alta decât Che Guevara! Dragostea pentru mare, pentru pes-cari, truditorii mării, pentru pescuit, i-au adus lui Hemingway pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pe deasupra Panama. În cele 11 ore mi-am reamintit câteva lucruri interesante legate de Neruda, "cel cu hotelul", Fidel și Cuba. M-am simțit atras de Neruda, poetul și omul, având în vedere și faptul că am fost "colegi de breaslă", Neruda având și el în CV o "cariera diplomatică". Din lipsă de bani și având "prieteni la Externe", aceștia l-au ajutat să ocupe diverse posturi de consul în destinații "exotice" Colombo, Rangoon, Singapore, Buenos Aires, Ciudad de Mexico -, încheindu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
distinși, amabili și muncitori ai "culorilor" populației Cubei: șoferul creol cu bunica neagră, grădinarul alb și femeia de serviciu negresă! Toți trei erau tineri, frumoși, serioși, respectuoși, bine educați și cu cunoștințe care depășeau copios nivelul general al confraților de breaslă din România. În pregătirea mesei pentru Sfântul Vasile am colaborat perfect cu cei trei, excelenți cunoscători ai locurilor unde "s-a băgat": creveți, mușchi de vită uruguyan, mere argentiniene, vin spaniol, brânzeturi franțuzești, ciocolata elvețiană, Panetone italian... bineînțeles totul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
viața mea o seamă de evenimente care mi-au ghidat acești ani, colorându-mi tot ce am făcut într-un mod foarte plăcut, cum numai pe un tablou naiv mai poți să găsești. E foarte frumos să faci parte din breasla artiștilor naivi, deoarece acești oameni sunt cu totul deosebiți, atât prin ceea ce fac, cât și prin ceea ce simt ei. Îi cunoști de la o poștă, sunt puțin cu capul în nori, veseli, ingenioși, orgolioși și mândri, dar pot fi și de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
expoziție națională, și la discuțiile de acolo purtate de către profesioniștii invitați acolo, sfatul lor către noi, pictorii naivi, era ca să expunem în piețe, că acolo este locul nostru. Știu că m-am enervat extrem de tare și am luat cuvântul, apărând breasla pictorilor naivi, dar nu prea am fost băgat în seamă, practic am fost ignorat. Îmi aduc aminte un fapt simpatic, într-o tabără la Gărâna, noi, pictorii naivi eram cazați într-o casă veche, ai căror proprietari erau emigrați în
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
retras la mine în cameră și am început să vorbim de-ale noastre, bineînțeles fiecare cu un pahar plin în față. Eram o echipă foarte unită pe vremea aceea, băieți și fete, ne unea pe toți ideea că suntem o breaslă aparte, și fiecare vrea să mai învețe ceva de la celălalt, să mai fure o idee, să mai apară într-o expoziție, și tot așa. Spre dimineață am rămas doar patru, și nu am dormit de loc, fiind multe lucruri de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
tabere, în 1997 și 1998. Prima dată am fost cazați în curtea liceului Bethlen Gabor, un liceu renumit în Aiud, atât prin calitatea lui, cât și prin vechimea construcției. Aici la Aiud am fost cu Camelia Ciobanu, colega mea de breaslă din Reșița. În plus de asta eu mi-am luat pentru singura dată, soția, pe Carmen, și pe fata mea, Andreea, care pe vremea aceea avea cam 10 ani. Toate bune și frumoase, cazarea era în internatul care era situat
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]