KorAP: Find »[drukola/base=buc & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...109 110 111 ...486 >

12,144 matches

Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814

386. 15 Heidegger, Martin Originea operei de artă, Ed. Univers, Buc., 1982, trad. de Thomas Kleininger și G. Liiceanu, p. 179. 16 Culianu, Ioan Petru Notă despre Opsis și Theoria în poezia lui Eminescu în Studii românești, I, Ed. Nemira, Buc., 2000, trad. de Corina Popescu și Dan Petrescu, p. 27-33. 17 Eminescu, M. ms. 2255, în Fragmentarium, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1981, p. 369. 18 Balotă, Nicolae, Calea, adevărul și viața, Ed. Eminescu, 1995, p. 118. 19 Liiceanu, Gabriel

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Culianu, Ioan Petru Notă despre Opsis și Theoria în poezia lui Eminescu în Studii românești, I, Ed. Nemira, Buc., 2000, trad. de Corina Popescu și Dan Petrescu, p. 27-33. 17 Eminescu, M. ms. 2255, în Fragmentarium, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1981, p. 369. 18 Balotă, Nicolae, Calea, adevărul și viața, Ed. Eminescu, 1995, p. 118. 19 Liiceanu, Gabriel, cap. C. Schiță pentru o hermeneutică a nostos-ului, în Op.cit., pp. 152-153. 20 Picard, Max, Fuga lui Dumnezeu, Ed. Anastasia, Buc., 1998

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Enciclopedică, Buc., 1981, p. 369. 18 Balotă, Nicolae, Calea, adevărul și viața, Ed. Eminescu, 1995, p. 118. 19 Liiceanu, Gabriel, cap. C. Schiță pentru o hermeneutică a nostos-ului, în Op.cit., pp. 152-153. 20 Picard, Max, Fuga lui Dumnezeu, Ed. Anastasia, Buc., 1998, p. 68. 21 Duică, Bogdan G., M. Eminescu, Studii și articole, Iași, 1981, p. 128. 22 Călătoria inițiatică este prezentă în Vedele antice. În Cartea căii celei lungi (Cîntul XVII) Yudhisthira când se simte foarte bătrân lasă în locul său

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
însoțesc mor pe drum înafară de câinele său care se arată a fi Dharma, propriul său tată. În cântul XVIII îi va regăsi pe toți cei pierduți în Rai (cf. Gerjes Dumezil, Mit și epopee, vol. I-III, Ed. Științifică, Buc., 1993, trad. Francesca Băltăceanu, Gabriela Creția, Dan Slușanschi, p. 29). 23 Despre "Complexul Atlas" vezi G. Bachelard, Pământul și reveriile voinței, Univers, Buc., col. "Studii", trad. de Irina Mavrodin, 1998, p. 266 și passim. 24 Reținem câteva dintre figurile reprezentative

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
pe toți cei pierduți în Rai (cf. Gerjes Dumezil, Mit și epopee, vol. I-III, Ed. Științifică, Buc., 1993, trad. Francesca Băltăceanu, Gabriela Creția, Dan Slușanschi, p. 29). 23 Despre "Complexul Atlas" vezi G. Bachelard, Pământul și reveriile voinței, Univers, Buc., col. "Studii", trad. de Irina Mavrodin, 1998, p. 266 și passim. 24 Reținem câteva dintre figurile reprezentative ale romantismului cu care imaginarul eminescian este în corelație: Thomas Gray își așază eroul pe muntele Vales (în poezia Bradul); Bayron îl plasează

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Jungfran, Novalis (în poezia Către Tieck) îl descrie pe acesta sus pe un munte abrupt de unde privește sufletele tuturor lucrurilor într-o clipă în care timpul e oprit, smuls de sub pecetea tainei. 25 Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Ed. Univers, Buc., 1972, p. 241. 26 Despre "privirea suverană" a se vedea G. Bataille: "a vorbi limbajul suveran, care pornind din (spre) partea suverană a omului, se adresează umanității suverane", cf. G. Bataille, Erotismul, Ed. Nemira, Buc., trad. de Dan Petrescu, 1988

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Călătoriile epocii romantice, Ed. Univers, Buc., 1972, p. 241. 26 Despre "privirea suverană" a se vedea G. Bataille: "a vorbi limbajul suveran, care pornind din (spre) partea suverană a omului, se adresează umanității suverane", cf. G. Bataille, Erotismul, Ed. Nemira, Buc., trad. de Dan Petrescu, 1988. 27 Givone, Sergio, în vol. Omul romantic, Ed. Polirom, Iași, 2000, coordonator: François Furet, cap. "Visătorul și vizionarul", p. 255. 28 Ibidem, p. 255. 29 Munteanu, George, Eminescu și eminescianismul, p. 196. 30 G. Vattimo

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Biserica moldovenească, p. 91. 15 Ibidem, Op.cit., p. 223. 16 Ibidem, Op.cit., p. 100. 17 Dobrescu, Caius Mihai Eminescu, monografie, Ed. Aula, Brașov, 2004, pp. 108-109. 18 Al. George, Sergiu Limbă și gândire în cultura indiană, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1980, col. "Bibliotheca Orientalis", p. 134. 19 Despre semnificația umbrei ca posibilitate de întoarcere la arheu, arhetip, vezi: Ovidiu Moceanu Visul și literatura, Ed. Paralela 45, col. "Deschideri", seria Universitas, Pitești, 1999, p. 78 și passim. 20 Balotă, N. Op.cit.

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
trupului Cântul V; lumea este "un vast lăcaș de doliu încărcat de morminte" și un "vast mormânt" Cântul IV) se poate consulta: O. Drimba, vol. II, 1970, pag. 113-114; A. Anixt, Istoria literaturii engleze, Ed. Științifică, ed. a II-a, Buc., 1965, p. 289. 24 în Elegie scrisă într-un cimitir de țară (Elegy Written in a Country Churchyard), 1751. Despre "creatorul poeziei cimitirului" și despre tablourile lui "zugrăvite în culori sumbre" trimitem la A. Anixt, Op.cit., p. 289. 25 Conf.

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Written in a Country Churchyard), 1751. Despre "creatorul poeziei cimitirului" și despre tablourile lui "zugrăvite în culori sumbre" trimitem la A. Anixt, Op.cit., p. 289. 25 Conf. O. Drimba, Op.cit., p. 116. 26 Conf. Alexandru Balaci, Ugo Foscolo, Ed. Albatros, Buc., 1978, p. 127. 27 Durand, G. Figuri mitice și chipuri ale operei, de la mitocritică la mitanaliză, Ed. Nemira, 1998, trad. de Irina Bădescu, p. 145. 28 Călinescu, G. Op.cit., p. 463. 29 Eminescu, M., Op.cit., în Cezara, p. 82. 30

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
1991, p. 15. 31 Ibidem, vezi studiul introductiv al lui Petru Creția Opera dramatică a lui Eminescu, pp. V-XXXV. 32 Bucur, Marin art. Variațiuni pe "tema deșertăciunii" în teatrul eminescian, în Caietele Mihai Eminescu, II, Ed. Eminescu, p. 78, Buc., 1979. 33 Ibidem, art. cit., p. 87. 34 Creția, Petru, studiul introductiv citat. 35 Tcaciuc, Elena Poezia elementelor, Ed. C.R., 1979. 36 Citatele după vol. VIII, Opere, pp. 58-68. 37 Eliade, Mircea, Op.cit., p. 19. 38 Eminescu, Mihai, Opere, vol

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Corespunderi: "Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc / Și scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o ceață; / Prin codri de simboluri petrece omu-n viață / Și toate-l cercetează cu-n ochi prietenesc ...", trad. Al. Philippide Florile răului, BPT, Minerva, Buc., 1978, p. 14. 42 Eminescu, Mihai, Op.cit., Decebal, p. 37. 43 Călinescu, George Opera lui M. Eminescu, vol. III, Ed. Minerva, cap. Teme romantice, p. 123. 44 Munteanu, George Sub semnul lui, Ed. Eminescu, 1975, p. 56. 45 Eminescu, M.

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
37. 43 Călinescu, George Opera lui M. Eminescu, vol. III, Ed. Minerva, cap. Teme romantice, p. 123. 44 Munteanu, George Sub semnul lui, Ed. Eminescu, 1975, p. 56. 45 Eminescu, M. Sărmanul Dionis, în Opere, col. "Scriitori români", Ed. Minerva, Buc., 1982, ediție critică îngrijită de Aurelia Rusu, pp. 30-31. 46 Ibidem, p. 40, 41. 47 Jean Chevalier, A. Gheerbrant, Op.cit., vol. 2, E O, pp. 82-83. 48 Petrescu, Ioana, Em Op.cit., pag. 52. Despre motivul palului se poate aprofunda cu

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
p. 40, 41. 47 Jean Chevalier, A. Gheerbrant, Op.cit., vol. 2, E O, pp. 82-83. 48 Petrescu, Ioana, Em Op.cit., pag. 52. Despre motivul palului se poate aprofunda cu lucrările: T. Vianu Cuvînt despre Eminescu, în studii de literatură română, Buc., Ed. didactică și pedagogică, 1965, p. 297; Zoe Dumitrescu Bușulenga Eminescu cultură și creație, Buc., Ed. Eminescu, 1976, pp. 232-236; Rosa del Conte Mihai Eminescu o dell' Assoluta, p. 329; Ion Negoițescu, Op.cit., p. 61. 49 Pentru aprofundările acestei idei

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
48 Petrescu, Ioana, Em Op.cit., pag. 52. Despre motivul palului se poate aprofunda cu lucrările: T. Vianu Cuvînt despre Eminescu, în studii de literatură română, Buc., Ed. didactică și pedagogică, 1965, p. 297; Zoe Dumitrescu Bușulenga Eminescu cultură și creație, Buc., Ed. Eminescu, 1976, pp. 232-236; Rosa del Conte Mihai Eminescu o dell' Assoluta, p. 329; Ion Negoițescu, Op.cit., p. 61. 49 Pentru aprofundările acestei idei trimit la lucrarea lui Ioan Marchiș, Nodul dacic, Ed. Eikon, prefață de Constntin Prut, Cluj-Napoca

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
a fost va mai fi, 3,15. Despre semnificația acestor termeni vezi cap. Filosofia vieții și a omului în cartea biblică "Ecclesiastul" (Kohelet), Ion Bianu, Op.cit., p. 178. 8 Liiceanu, Gabriel Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, Ed. Univers, Buc., p. 41. 9 Goethe, Faust, Partea I și Partea II, traducere și ed. îngrijită de Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Univers, Buc., 1982, p. 61, versurile 496-497. 10 Kojevnikov, Iurii, M. Eminescu și problema romantismului românesc, Ed. Junimea, Col. "Eminescians", 16

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Ecclesiastul" (Kohelet), Ion Bianu, Op.cit., p. 178. 8 Liiceanu, Gabriel Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, Ed. Univers, Buc., p. 41. 9 Goethe, Faust, Partea I și Partea II, traducere și ed. îngrijită de Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Univers, Buc., 1982, p. 61, versurile 496-497. 10 Kojevnikov, Iurii, M. Eminescu și problema romantismului românesc, Ed. Junimea, Col. "Eminescians", 16, Iași, 1979, p. 119. 11 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichița

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichița, Ed. Acad. R.S.R., 1968, pp. 78-79. 12 Nistor, G., art. Construcție și semnificație, în rev. Steaua, 1980. 13 Negoițescu, I., Poezia lui Eminescu, Ed. pentru literatură, Buc., 1968, pp. 139-140. 14 Kojevnikov, Iurii, Op.cit., p. 119. 15 Hegel, Op.cit., p. 73. 16 Balotă, Nicolae, Eminescu poet al inițierii în poezie, ediție trilingvă, Ed. Cartea Românească, Buc., 2000, p. 16. 17 Amăriuței, Constantin, Eminescu sau lumea ca substanță

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Steaua, 1980. 13 Negoițescu, I., Poezia lui Eminescu, Ed. pentru literatură, Buc., 1968, pp. 139-140. 14 Kojevnikov, Iurii, Op.cit., p. 119. 15 Hegel, Op.cit., p. 73. 16 Balotă, Nicolae, Eminescu poet al inițierii în poezie, ediție trilingvă, Ed. Cartea Românească, Buc., 2000, p. 16. 17 Amăriuței, Constantin, Eminescu sau lumea ca substanță poetică, Ed. Jurnalul literar, Buc., 2000, p. 142. 18 George, Munteanu, Sub semnul lui Aristarc, Ed. Eminescu, 1975, p. 63. 19 Ibidem, Op.cit., p. 57. 20 Ioana, Em., Petrescu

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Kojevnikov, Iurii, Op.cit., p. 119. 15 Hegel, Op.cit., p. 73. 16 Balotă, Nicolae, Eminescu poet al inițierii în poezie, ediție trilingvă, Ed. Cartea Românească, Buc., 2000, p. 16. 17 Amăriuței, Constantin, Eminescu sau lumea ca substanță poetică, Ed. Jurnalul literar, Buc., 2000, p. 142. 18 George, Munteanu, Sub semnul lui Aristarc, Ed. Eminescu, 1975, p. 63. 19 Ibidem, Op.cit., p. 57. 20 Ioana, Em., Petrescu, Op.cit., p. 55. 21 Despre semnificațiile "purității", a filiațiilor și atributelor regești vezi: Durand, Gilbert, Op.cit.

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Negoițescu, I., Op.cit., p. 145. 23 Ibidem, Op.cit., p. 146. 24 Ibidem, Op.cit., p. 145. 25 G. Munteanu, Op.cit., p. 59. 26 F. Nietzsche, Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, Ed. Humanitas, trad. de Liana Micescu și Alexandru Al. Șahighian, Buc., 1994, p. 209. 27 N. Berdiaev, Un nou Ev Mediu, Ed. Omniscop, 1995. 28 Vezi semnificația Ghicitorului la Nietzsche: omul care vrea să piară, omul care își vrea propriul declin. El spune mereu: "totul e zădărnicie" (Așa grăit-a Zarathustra

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
a II-a, revăzută și adăugită, Ediție și prefață de Al. Piru, Ed. Minerva, București, 1982, p. 447. 32 Cultură și filozofie indiană în texte și studii, trad. de T. Simenschy, Ediție îngrijită de Cicerone Poghirc, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1978, pp. 44-48. 33 T. Simenschy specifică: "întrebuințat numai de Eminescu", Op.cit., p. 45. 34 Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, col. "Inorogului", Cartea Românească, trad. de L.M. Arcade, 1996, p. 193. 35 Al.-George Sergiu Limbă și gândire în cultura indiană

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
o prezență, o interferență infinită, proprie literaturii. Și ca atare, această literatură nu poate fi decât universală...". (Eminescu și Borges, Poesis, Anul III, nr. 20, ian. 1992, p. 8) 4 Iosif Vulcan, Publicistică, 2, Memoria lui Dumitru Sfura, Ed. Minerva, Buc., 1989, p. 203. 5 George Vulturescu, Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000, Ed. Muzeului Județean Satu Mare, 2000; art. Sătmărenii și Eminescu, în Poesis, XI, nr. 1-2 (120-121), 2000, Satu Mare, pp. 10-13. 6 Coordonatoare a lucrării noastre de diplomă

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Tip. L. Nagy. Sunt 505 "sentințe" prelucrate în versuri și un Adaos în care se dau textele originale. Petru Bran pune în circulație numele de "Satu Mare". 8 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică. Publicistică, Ed. Institutului Cultural Român, Buc., 2004, cap. Zile frumoase și bune, p. 135. 9 Apelul către publicul român apare în Federațiunea, IV, nr. 62, 9/21 iunie 1871. I. Slavici indică și apariția în Românul, 10 iunie 1871, Închisorile mele, cap. Înainte și după venirea

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
și apariția în Românul, 10 iunie 1871, Închisorile mele, cap. Înainte și după venirea în regat, I, Ed. Alfa / Paideia, 1996, p. 1. 10 D. Vatamaniuc, art. Eminescu și lupta tinerilor din Transilvania, în Caietele M. Eminescu, V, Ed. Eminescu, Buc., 1980, p. 80. 11 I. Slavici, op.cit., cap. Unitatea culturală a românilor, p. 286. 12 Publicate sub titlul: Balade populare române, Iași, 1870. 13 Vezi: M. Eminescu, Literatura populară, ediție critică îngrijită și prefață de D. Murărașu, Ed. Minerva, 1977

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]