14,936 matches
-
era intrat într-un soi de legendă. Profira Sadoveanu vorbea cu însuflețire despre "omul chipeș", cu "ochi de un albastru intens, fără egal", de acea ființă cu "statură voinicească", moștenită, poate, pe linie paternă, de la răzeșii din care se trăgea bunica Profira Ursachi, despre inteligența rară a acestui om cu înclinații deosebite, deopotrivă, pentru știință și arte. Fire iscoditoare, meșterea fel de fel de invenții, scria versuri și avea ureche absolută. Cânta, de preferință, la chitară, improvizând mici piese pe temele
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
se desfășoară fabuloasa aventură a neamului Buendía, cu miracolele, fanteziile, obsesiile, tragediile, pasiunile, disperările și speranțele sale. Pentru a-i înțelege semnificația, trebuie să ne întoarcem la momentele-cheie care au dus la plăsmuirea romanului: copilăria autorului, în misterioasa casă a bunicilor dinspre mamă din Aracataca, printre povestirile și legendele depănate de bunica și de servitoarele indiene, într-o sensibilă comuniune cu natura, dar și cu lumea celor morți care păreau că interacționează dezinvolt cu cei vii. Universul primilor săi ani de
Macondo într-un veac de singurătate by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2950_a_4275]
-
tragediile, pasiunile, disperările și speranțele sale. Pentru a-i înțelege semnificația, trebuie să ne întoarcem la momentele-cheie care au dus la plăsmuirea romanului: copilăria autorului, în misterioasa casă a bunicilor dinspre mamă din Aracataca, printre povestirile și legendele depănate de bunica și de servitoarele indiene, într-o sensibilă comuniune cu natura, dar și cu lumea celor morți care păreau că interacționează dezinvolt cu cei vii. Universul primilor săi ani de viață avea să fie mereu prezent în memoria creativă a scriitorului
Macondo într-un veac de singurătate by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2950_a_4275]
-
complicate, cum ar fi Ioana Măgură-Bernard și Neculai-Constantin Munteanu, mai repede decât grupele muntoase din Carpați și-i recunoșteam rapid după voce. - |știa-s nebuni. Dau teatru radiofonic în miezul zilei. - Închide-l și hai la masă, i-a replicat bunica mea. Nu ne-am așezat bine, că ne-am trezit cu mama năvălind peste noi. - N-ați auzit ce se întâmplă? A căzut Guvernul! - Am auzit ceva la radio, dar am crezut că-i teatru, o ținea bunicul pe-a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
de prima tinerețe, fără sprijinul unei familii și aflând că suferă de cancer în stadiu avansat, Alexander hotărăște să lase în urmă totul și să plece înspre Mexicul la care visase încă din copilărie, inspirat de unele descrieri sumare ale bunicii sale și de câteva instantanee, genul de spațiu solar pe care o imaginație febrilă îl transformă într-un paradis ipotetic. Ironia amară a autorului lucrează și aici, fiindcă Alexander, în locul unei oaze de liniște în care să-și ducă în
Când lumina nu mai vine de la Răsărit by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3332_a_4657]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Casa Regală a României a transmis mesajul de Crăciun, 2013. Suveranul României, Regele Mihai I spune că le dorește sărbători fericite, pace sufletească și motive de mândrie tuturor, copii, părinți și bunici, celor din țară și din Basarabia, celor ce petrec sărbătorile în alte țări, precum și celor care se află în misiuni ce fac cinste României. "Români, Anul care se încheie a fost un timp al realizărilor, în ciuda urmelor crizei economice. Tânăra
Regele Mihai I, mesaj de Crăciun pentru români - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33352_a_34677]
-
propriului lor cămin. Sunt sigur că, de undeva, din Ceruri, Regina Elena se bucură de toate acestea. De-a lungul anilor, mama mea a fost sufletul pregătirilor de Crăciun și un părinte pentru fiecare dintre români. Tuturor, copii, părinți și bunici, celor din țară și din Basarabia, celor ce petreceți Crăciunul în alte țări ale lumii, ca și celor care vă aflați în misiuni ce fac cinste României, vă doresc sărbători fericite, pace sufletească și motive de mândrie! Așa să ne
Regele Mihai I, mesaj de Crăciun pentru români - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33352_a_34677]
-
viața fetei o aduce o figură extraordinară: străbunica Jiko, ajunsă la vârsta venerabilă de 104 ani, călugăriță într-un templu, care o implică în alt mod de viață, în altă înțelegere a lumii. Nao își petrece vacanța de vară cu bunica ei în templul din Fukushima, aici învață tehnicile simple ale meditației, ia parte la Obon, sărbătoarea morților, și-l vede pe Haruki 2, fiul bunicii. Străunchiul ei pierise la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, obligat să lupte în
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
mod de viață, în altă înțelegere a lumii. Nao își petrece vacanța de vară cu bunica ei în templul din Fukushima, aici învață tehnicile simple ale meditației, ia parte la Obon, sărbătoarea morților, și-l vede pe Haruki 2, fiul bunicii. Străunchiul ei pierise la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, obligat să lupte în bătălia purtată de armata japoneză cu piloții kamikaze. De la Jiko află date semnificative despre tânărul trimis în misiune sinucigașă, mai mare ca ea doar cu
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
de lângă ea este tatăl lui Nao, așteptând pe cineva care să-l ajute să-și pună capăt zilelor. Ca mesager al vieții, îl convinge că fiica lui are nevoie de el, îi dezvăluie că fata a pornit spre templul unde bunica ei se pregătește de moarte. Experiența implică paradoxul unei călătorii în timp: Ruth intervine în destinele celor doi, tată și fiică, revenirea ei în trecut schimbă prezentul. Jurnalul oferă în ultimele pagini efectele: întâlnirea celor doi - tată și fiică, drumul
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
atâția copii cu probleme, cu atât mai mult lupt pentru al meu, dar este greu când totul depinde de tine", spunea Oana Stancu, la Sinteza Zilei, la Antena 3. Jurnalista a dezvăluit că numele fetiței sale a fost inspirat de bunica sa, Maria. Al doilea nume va fi Victoria.
Oana Stancu a născut. "Este o învingătoare"-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33746_a_35071]
-
Boldea, Lucian Scurtu, Ioan F. Pop, Mircea Pricăjan. Le urăm și noi sărbătoriților La mulți ani! Încă o dată ne convingem: timpul zboară și mereu ne ia prin surprindere - dacă până și optzeciștii au ajuns să încărunțească sau chiar să fie bunici. „Azi, nu mai sunt de nicăieri“ Un amplu și excelent interviu îi acordă Norman Manea lui Olivier Guez, pentru revista franceză XXI. Putem citi în traducere acest dialog publicat de revista OBSERVATOR CULTURAL (nr. 433). Iată cum vorbește faimosul prozator
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3216_a_4541]
-
găzdui opera bunicului ei. Dar în cursul renovării, muncitorii dezgroapă scheletul ascuns într-o încăpere ferecată, pe zidul căreia Amadeo Lax pictase în frescă ultimul portret al Teresei. Nepoata începe să cerceteze tainele trecutului și află că scheletul este al bunicii ei, care nu părăsise casa în noaptea fatală când a ars marele magazin al orașului și bogatul lui proprietar, pretinsul ei amant, a dispărut pentru întotdeauna. Pivotul romanului este Amadeo Lax, a cărui personalitate nepoata vrea să o reconstituie. Revelațiile
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
maturitate, eseistul sesizează terenul minat pe care pășește generația tânără, ca și pericolele la care e supusă o promoție ce se cultivă nu în bibliotecă, ci pe facebook. E o generație care tinde să rupă punțile cu tradiția părinților și bunicilor, fără să fie întotdeauna capabilă să-și creeze propriile tradiții, preferând să maimuțărească pe alții sau să trăiască printre simulacre și nonvalori. Flaviu Predescu sesizează imensele riscuri ale unei libertăți prost înțelese, ale ignoranței și autosuficienței, ale narcisismului generaționist. Deplânge
Un eseist neliniștit by Ion Cristofor () [Corola-journal/Journalistic/3030_a_4355]
-
Alexandrescu Mircea Badea a lansat un apel către liderul PDL care a dat de pâmânt cu o bătrână în comuna Nana. "Fac un apel călduros și viguros către interlopii de dreapta să nu mai agreseze o femeie. Poate a fost bunica copilului lovit de Traian Băsescu. Să nu mai agreseze bătrânele în halat, să mă agreseze mă și pe mine, de ce nu mă agresează și pe mine, să mă agreseze și pe mine că eu abia aștept. Doamne, crede-mă! Deci
Mircea Badea, DEVASTATOR: PDL-istul care a trântit o bătrână "n-o să mai fie viu" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32559_a_33884]
-
frumusețe se regăsește în calitatea restaurării dar și în circumstanțele care ne-au adus-o mai aproape. La peste un secol și jumătate distanță, un suflet descoperă cu uimire chipul îndepărtat al unei rude de care auzise numai în poveștile bunicilor și pe care o știa numai privind monumentul funerar realizat în mărime naturală de sculptorul francez Antoine-Auguste Préault și care poate fi vazută la cimitirul Bellu. Dl. Matei I.Hofmann, ambasadorul Germaniei la Budapesta a sprijinit restaurarea și punerea în
Eveniment inedit în Capitală: Vindecări Miraculoase by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32626_a_33951]
-
de 26 de ani era originară din Hunedoara, dar avea domiciliul în Drobeta Turnu Severin. Era plecată de patru luni cu soțul său în Italia, lăsându-și cei doi copii, în vârstă de trei și respectiv un an, în grija bunicilor din partea tatălui, scrie Adevărul. Surse citate de agenția Adnkronos au declarat că românca ucisă se prostitua la periferia orașului Florența. În prezent, anchetatorii caută principalul suspect: un bărbat de aproximativ 50-60 de ani, italian, cel mai probabil client al prostituatelor
Întâia poză cu femeia crucificată în Italia-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32708_a_34033]
-
de ani, care au reinventat formula grupului de ghitariști a lui Eric Clapton, Yardbirds, sub forma unui captivant rhythm &blues. Modelele lor sunt Bob Dylan, Johnny Cash, Beatles și ceilalți dintr-o generație care le-ar putea fi una de bunici. Încă de anul trecut, Simon Reynolds, criticul muzical de la „New York Times” și „Guardian”, a prevăzut în cartea lui intitulată Retromania acest uimitor fenomen. Reynolds se întreabă prudent dacă Strypes, care cunosc pe vârful degetelor muzica rock și pop a deceniului
Muzica anilor 1960, din nou la modă () [Corola-journal/Journalistic/2996_a_4321]
-
îl corectară femeile-papusi și pe el, sunt politicoase și personale. Adică erotice, am incercat eu să le prind în capcana, dar femeile mă priviră aspru. Stăpânul, spuseră ele, vorbind iar în cor - după cum am precizat deja, întrucât nu aveau o bunica a lor -, știe cum ne cheamă pe fiecare, cine suntem, care sunt bucuriile și tristețile noastre. Bine, am capitulat eu, dar nu ați încercat să-l vedeți niciodată? Nu, fiindcă, de obicei, zboară într-un elicopter. înseamnă că este miliardar
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
cum erau "șezătorile de odinioară" la Borșa: " După ce cinau, fetele veneau la șezătoare. Unele cu caiere de lână ori de cânepă, altele cu cosăle, sau tricotau ciorapi și mănuși. Cele mai tinerele fete erau însoțite la șezătoare de mamă sau bunică. Lucrul fetelor dura cam până la miezul nopții. în șezătoare veneau și feciori. Aceștia cântau din fluier, ori spuneau povești. Gazda casei, om mai în vârstă, spunea diferite întâmplări și povești. Și fetele horeau hori frumoase, de dor și de dragoste
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
Fiecare fecior se așeza lângă o fată pe care o cunoștea mai bine, ori o iubea. Fetele care se înțeleseseră să doarmă în șezătoare se opreau din lucru. Celelalte fete plecau acasă, fie însoțite de feciori, ori de frați sau bunici, ori și singure, dacă locuiau în vecini. Se obișnuia ca feciorii să aducă horincă, cu care cinsteau gazda casei și pe celelalte persoane din șezătoare. Fetele închinau, puneau paharul sau oiaga la gură, dar nu beau. Dacă horinca era pusă
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
drum tata și Alecsa Tarangul erau nedespărțiți. întors în Moldova, Gheorghe Duca fu prins de Poloni și omorât la Liov. Tata cu oamenii săi s'a întors în Ucraina. După doui ani a venit la Boian să mă ia de la bunici. Moșia Berești a familiei Tarangul fiind în apropiere el trecu pe acolo și se văzu pentru ultima oară cu prietenul său Alecsa. Bunica mea dinspre tată era născută Apostol. Un văr al tatei colonelul Pavel Apostol avea un fiu Daniel
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
săi s'a întors în Ucraina. După doui ani a venit la Boian să mă ia de la bunici. Moșia Berești a familiei Tarangul fiind în apropiere el trecu pe acolo și se văzu pentru ultima oară cu prietenul său Alecsa. Bunica mea dinspre tată era născută Apostol. Un văr al tatei colonelul Pavel Apostol avea un fiu Daniel căruia i-am fost încredințat ca flăcău să-mi fac instruirea ostășească în tabăra Cazacilor zaporojeni dela Pragurile Niprului. Datorită lui am fost
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Șeremetiev care se afla pe malul stâng al Nistrului la Moghilău, locul de obârșie al Arsenoilor. Odată cu prezentarea, am predat hârtii importante ce mi-au fost încredințate la Iaroslav și am obținut permisia să mă reped până la Boian la mormântul bunicilor mei dinspre mamă cari mă crescuseră cât am fost mic. Cum dela Boian la Berești era cale scurtă și cum aveam un cal bun, m'am dus să-i cunosc pe urmașii lui Alecsa Tarangul. Am găsit la Berești pe
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
crezut că așa îmi voi petrece blândele clipe de acum încolo ascunzându-mă în privirea ta, iubite, ca-ntr-o rază ce crește repede în vid de-acuma știi și tu calea degeaba m-am temut că întunericul din podul bunicii din Anvers nu e decât un tuș pentru tatuaje suprarealiste ceva care adăugat pleoapelor dilată subconștientul cum pe un submarin al dorinței când ne-am despărțit de podul cu hârtii desangvinate tu mă țineai de mână și linișteai înainte-mi
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]