3,270 matches
-
A. Rosetti din proza lui "din exiliu"; filozofia istoriei lui Bălcescu etc.), așadar, poezia lui Lamartine convenea și din acest punct de vedere spiritului din Muntenia (vezi reflexe la Cîrlova și Alexandrescu). Moldova, rece și critică (pentru că Moldova n-avea burghezie, ca să dăm, iarăși, numai cauza principală), nu se putea influența de lirismul și spiritualismul lui Lamartine. Răceala și criticismul au făcut pe moldoveni să cultive cu predilecție proza, și anume genul epic (dezgroparea trecutului trebuia să fie atunci la ordinea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
timpurie în Muntenia a ideilor Revoluției Franceze. În adevăr (vezi detalii în Pompiliu Eliade), Bucureștiul a fost unul din centrele principale ale culturii grecești și ale mișcării de eliberare a Greciei. Ideile Revoluției Franceze se răspândesc încă de la început în burghezia grecească din București, din care se alcătuia Eteria lui Rhigas. Ideologia acestei "societăți" o formează ideile Revoluției Franceze, de care s-a contagiat și boierimea munteană. Pe de altă parte, ideile Școlii ardelene (tot revoluționare) au pătruns și ele mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
novatoare e alcătuită și din boierinași (și am văzut că în Muntenia și clasa boierească e mai "înaintată"), și din burghezi, adică dintr-o clasă mai revoluționară, din aceea care se influențase mai mult de ideile Revoluției Franceze. (Desigur că burghezia bucureșteană de la 1848 era, în parte, vechea burghezie grecească dinainte de 1800, acum românizată, acea burghezie care, în vremea Revoluției Franceze, era atât de entuziasmată de ideile noi.) În epoca lui Eminescu, critica teoretică rămâne în Moldova, dar critica în forme
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
văzut că în Muntenia și clasa boierească e mai "înaintată"), și din burghezi, adică dintr-o clasă mai revoluționară, din aceea care se influențase mai mult de ideile Revoluției Franceze. (Desigur că burghezia bucureșteană de la 1848 era, în parte, vechea burghezie grecească dinainte de 1800, acum românizată, acea burghezie care, în vremea Revoluției Franceze, era atât de entuziasmată de ideile noi.) În epoca lui Eminescu, critica teoretică rămâne în Moldova, dar critica în forme de artă se mută în Muntenia, pentru că acum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e mai "înaintată"), și din burghezi, adică dintr-o clasă mai revoluționară, din aceea care se influențase mai mult de ideile Revoluției Franceze. (Desigur că burghezia bucureșteană de la 1848 era, în parte, vechea burghezie grecească dinainte de 1800, acum românizată, acea burghezie care, în vremea Revoluției Franceze, era atât de entuziasmată de ideile noi.) În epoca lui Eminescu, critica teoretică rămâne în Moldova, dar critica în forme de artă se mută în Muntenia, pentru că acum formele noi și-au dat rezultatele, iar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Franceze, era atât de entuziasmată de ideile noi.) În epoca lui Eminescu, critica teoretică rămâne în Moldova, dar critica în forme de artă se mută în Muntenia, pentru că acum formele noi și-au dat rezultatele, iar clasa care a rezultat, burghezia, era în Muntenia, și nu în Moldova. Moldova criticase ridicolul unei alte societăți de tranziție, izvorând din amestecul de Orient și franțuzism, cel de la 1840. E teatrul lui Alecsandri. Acum, amestecul acesta nu mai era clasa Cucoanei Chirița, ci burghezia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
burghezia, era în Muntenia, și nu în Moldova. Moldova criticase ridicolul unei alte societăți de tranziție, izvorând din amestecul de Orient și franțuzism, cel de la 1840. E teatrul lui Alecsandri. Acum, amestecul acesta nu mai era clasa Cucoanei Chirița, ci burghezia, și cum în Moldova nu exista burghezie, nu avea cum să apară aici un "Alecsandri" al acestei epoci. El a apărut unde era lumea de tranziție, adică burghezia. A apărut deci în Muntenia. E Caragiale, care e "Alecsandri" al epocii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Moldova. Moldova criticase ridicolul unei alte societăți de tranziție, izvorând din amestecul de Orient și franțuzism, cel de la 1840. E teatrul lui Alecsandri. Acum, amestecul acesta nu mai era clasa Cucoanei Chirița, ci burghezia, și cum în Moldova nu exista burghezie, nu avea cum să apară aici un "Alecsandri" al acestei epoci. El a apărut unde era lumea de tranziție, adică burghezia. A apărut deci în Muntenia. E Caragiale, care e "Alecsandri" al epocii sale. La opera lui Caragiale trebuie să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lui Alecsandri. Acum, amestecul acesta nu mai era clasa Cucoanei Chirița, ci burghezia, și cum în Moldova nu exista burghezie, nu avea cum să apară aici un "Alecsandri" al acestei epoci. El a apărut unde era lumea de tranziție, adică burghezia. A apărut deci în Muntenia. E Caragiale, care e "Alecsandri" al epocii sale. La opera lui Caragiale trebuie să adăugăm și o parte din proza lui Delavrancea, unde acest nuvelist își arată aversiunea pentru clasa creată de formele noi. În
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu s-a produs nimic ca compensare, căci Moldova a sărăcit în toate clasele ei, pe când Muntenia s-a îmbogățit măcar în clasa ei cea nouă. Să se adauge că în Moldova boierimea a sărăcit total și repede, că puțina burghezie din Moldova era străină; că meseriașii moldoveni au fost învinși de străini; că Moldova își pierduse capitala ă...î - în sfârșit numai dureri și dezastre. Firește că pesimismul moldovenesc nu e produs de-a dreptul de aceste lucruri. Ele au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și contra explicărilor și teoriilor, pe care el le construiește asupra acestor scrieri și tablouri. Când, de pildă, Caragiale ne dă în Scrisoarea pierdută tablouri atât de adevărate de corupție și descompunere din viața politică a "tinerei, dar putredei noastre burghezii", aceste tablouri vor găsi răsunet în inima păturii muncitoare, ce se deșteaptă la o viață conștientă, cu toate grimasele reacționare ale lui Caragiale. Firește, acestea se referă la acele lucrări mari, în care se reflectează viața reală așa cum este, iar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e o armă admirabilă în lupta de clase, și ca atare înrîurirea ei este foarte însemnată, de aceea voi mai aduce câteva pilde. Așa, aceste romane ale lui Zola sunt, chiar fără s-o vrea el, o armă teribilă împotriva burgheziei, căci, contribuind la putrezirea și degradarea ei morală și chiar fiziologică, îi grăbește pieirea: burghezii înșiși contribuie la căderea lor, lucru dealtmintrelea simplu și întocmai ca în domeniul economic, unde tot ei își apropie pieirea prin concentrarea bogățiilor și perfecționarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În primul său volum, Spiritul critic în cultura românească (1908), G. Ibrăileanu (1871-1936) își caută, analizând geneza formelor culturii în România oglindite în operele scriitorilor mai importanți dintre 1840 și 1880, precursori ai doctrinei poporaniste, înțelese drept cultură pentru popor. Burghezia munteană în ascensiune, explică el, și-ar fi însușit grabnic noutățile și chiar exagerările, în vreme ce clasa boierinașilor din Moldova, revoluționară și ea, dar înfrîntă în lupta cu boierimea, a reprezentat, prin simpatie, interesele claselor apăsate, mai cu seamă interesele țărănimii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
marxistă în toată diversitatea ei. Ei se cantonează, pentru exemplificări, numai La unele studii critice din anii '30 și '40, citind astfel o afirmație evident sociologizantă făcută de A. A. Smirnov în 1936, care vedea în Shakespeare "ideologul umanist al burgheziei, care a expus programul elaborat de ea atunci când, în numele umanității, a înfruntat prima dată orânduirea feudală" (p. 14). 17 Dar Smirnov însuși a evoluat în opiniile lui *1 și, în orice caz, nu poate constitui etalonul unei shakespearologii marxiste, cel
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
Mișcarea Legionară a fost organizație național creștină, nu fascistă sau hitleristă. Dar oare este o rușine să fii naționalist, este ceva rău să fii creștin ? DEX propune definirea naționalismului privit din punct de vedere comunist ca ideologie și politică a burgheziei în problema națională, care susține interesele burgheziei ca interese ale întregei națiuni, instigând la ură națională, la asuprirea altor națiuni sau a minorităților naționale. Dar, această definiție este contrazisă de realitate, pentru că Mișcarea Legionară n-a făcut politica burgeziei, ci
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu fascistă sau hitleristă. Dar oare este o rușine să fii naționalist, este ceva rău să fii creștin ? DEX propune definirea naționalismului privit din punct de vedere comunist ca ideologie și politică a burgheziei în problema națională, care susține interesele burgheziei ca interese ale întregei națiuni, instigând la ură națională, la asuprirea altor națiuni sau a minorităților naționale. Dar, această definiție este contrazisă de realitate, pentru că Mișcarea Legionară n-a făcut politica burgeziei, ci a susținut înteresele întregei națiuni. Mișcarea Legionară
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pogonul” care i-a iritat pe toți moșierii împotriva Mișcării Legionare, deși nu era decât o scornitură calomnioasă lansată de adversarii Mișcării Legionare. Printr-o propagandă gălăgioasă și calomnioasă, inițiată de presa evreiască din Sărindar, legoinarii au devenit ostili și burgheziei și proletariatului, ostilitate de care au profitat în mod barbar iudeii din România. Moșierii și boerii bogați n-au fost dispuși să facă „sacrificiile” propuse de legionari și au încurajat prigonirea acestora ca pe niste incomozi care le stricau atmosfera
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în interior. În loc de îndreptarea nedreptelor orânduiri, poliția, jandarmeria, judecătoriile, s-au năpustit asupta legionarilor și pe baza unor acuzații nedrepte, aceștia au fost judecați și condamnați la ani grei de închisoare. Toți potentații care au fost demascați de legionari (și burghezia și comuniștiiă s-au coalizat împotriva lor, și astfel, de unde legionarii luptau să scape țara de orânduirile nedrepte, ei s-au văzut loviți și de evrei, și de țărăniști, și de liberali, și de comuniști și de marii moșieri, iar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
liberul schimb cu implicarea minoră a statului favorizează țările dezvoltate iar protecționismul este recomandabil pentru România. Gândirea economică liberală, promovată de reprezentanți ca M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza, I. C. Brătianu și C. A. Rosetti, exprimă interesele comerciale și industriale ale burgheziei. Curentul liberal s-a conturat pe fondul unor contradicții, unii dintre economiștii liberaliști considerând că dezvoltarea economică a țării trebuie să se bazeze pe agricultură, iar alții susținând ca fiind hotărâtoare dezvoltarea industriei. În perioada interbelică, pe fondul noilor evenimente
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
a conferențiat cu acest prilej. Dl. Călugăru arată că domnul Eftimiu a încercat să dea orientări cu caracter personal, în opoziție cu cele stabilite de Comitetul Societății. Domnul Eftimiu a înfățișat pe Caragiale altfel decât a fost marele critic al burgheziei. Vorbitorul a amintit mereu de fugă, care contrazice spiritul politic și social al vremii actuale. După conferință, care a durat o oră și jumătate, domnul Eftimiu a citat și conținutul unei cărți întregi, depășind limita unei conferințe obișnuite. Dl. Popescu-Puțuri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o lecție, o lecție severă. În marxism, sau într-o anumită interpretare a marxismului, găsim o idee majoră, aceea că, oricare ar fi regimul politic, fie el despotic sau reprezentativ, proprietatea individuală asupra mijloacelor de producție implică o dictatură a burgheziei. Această idee, o găsiți aproape peste tot. Ea a fost din nou subiectul discuției atunci când Partidul Comunist Francez a refuzat doctrina dictaturii proletariatului. De fapt, găsim această idee într-un număr mare de texte ale lui Lenin, în câteva texte
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
în modul următor: de vreme ce considerăm că în societatea civilă, sau în activitatea economică, există obligatoriu o clasă dominantă, și, de vreme ce numim această clasă dominantă dictatură, putem să spunem că atâta timp cât această structură socială nu este modificată, există o dictatură a burgheziei. Deci, pentru a trece de la regimul capitalist la cel socialist, trebuie ca o altă clasă să se substituie burgheziei pentru a exercita această hegemonie sau această dictatură. Desigur, dacă abandonăm noțiunea de dictatură a proletariatului, dacă deci renunțăm la necesitatea
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
de vreme ce numim această clasă dominantă dictatură, putem să spunem că atâta timp cât această structură socială nu este modificată, există o dictatură a burgheziei. Deci, pentru a trece de la regimul capitalist la cel socialist, trebuie ca o altă clasă să se substituie burgheziei pentru a exercita această hegemonie sau această dictatură. Desigur, dacă abandonăm noțiunea de dictatură a proletariatului, dacă deci renunțăm la necesitatea unei faze de dictatură a proletariatului, indirect abandonăm ideea originară a marxismului, sau a unei anumite interpretări a marxismului
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
și anume că, oricare ar fi regimul politic, societatea este supusă dictaturii sau dominării unei clase. Conform ideologiei sovietice astăzi, după ce mai întâi s-a suprimat proprietatea individuală asupra mijloacelor de producție, și, în același timp, s-a eliminat dictatura burgheziei pentru a o înlocui cu dictatura proletariatului, sovieticii au construit o societate unde dictatura proletariatului a devenit inutilă, unde nu mai există o clasă dominantă, o societate fără clase. Ceea ce îi știrbește din forță acestei argumentații, este că simpla observare
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Tudesq Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Literatura pornografică, Dominique Maingueneau Magia, Jean Servier Naționalismele europene, Paul Sabourin Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Propaganda politică, Jean-Marie Domenach Simbolistica politică, Lucien Sfez Sociologia Parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Sociologia burgheziei, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime Terorismul, Jean Servier Bun de tipar : 2016 • Apărut: 2016 • Format 11 × 18 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]