5,886 matches
-
trezească în conștiință înfiorarea legitimă: Dar unde sunt acum Nereu și Proteu? Unde e Amfitrite, "zeița ilustră ce nutrește o mie de monștri la sânul său, zeița bocitoare ale cărei valuri se sfarmă cu zgomot de stâncă"? Unde e Triton, cântărețul maestru din concă, ce a rostogolit în valuri pe Misenus pentru că îndrăznise să se ia la întrecere cu el? Unde sunt muzele mărei, sirenele? Unde e Scila? Unde e Caribda?"26. Sufletul omului care scrie își doarme aici somnul de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
tragedia se degradează și ea, luând înfățișarea unei comedii oarecare. Cu o precizare, totuși: fiind obligat să asiste la suferința femeii (ca în piesa lui Coppée), Andrei rămâne indiferent, urmărind cu un ochi străin "cântecul de jale al Silviei către cântărețul florentin"; când însă decorul se schimbă și ținta deriziunii generale ajunge să fie Boubouroche, bărbatul înșelat din piesa lui Courteline, atitudinea lui se schimbă radical, pentru că găsește în sfârșit prilejul de a se privi în oglindă (obiectiv, ca la teatru
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
așază pe o piatră cu lira pregătită, își aduce aminte de Euridice, iar, la glasul său, păsările se opresc pe crengile copacilor să-l imite (ținîndu-i isonul), căprioarele își încetinesc pasul apropiindu-se înduioșate. Este, în fond, ținuta arhicunoscută a cîntărețului dintotdeauna, învățată de la maestru. Singurătatea în măreția mediului luxuriant pare să fie cea mai favorabilă cîntărețului, instrumentul muzical devenind obiectul sacru și nelipsit, așa cum, pentru Dumuzi, obiectele stînii sunt semnele de identitate ale păstorului. De altfel, originea lor este divină
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
păsările se opresc pe crengile copacilor să-l imite (ținîndu-i isonul), căprioarele își încetinesc pasul apropiindu-se înduioșate. Este, în fond, ținuta arhicunoscută a cîntărețului dintotdeauna, învățată de la maestru. Singurătatea în măreția mediului luxuriant pare să fie cea mai favorabilă cîntărețului, instrumentul muzical devenind obiectul sacru și nelipsit, așa cum, pentru Dumuzi, obiectele stînii sunt semnele de identitate ale păstorului. De altfel, originea lor este divină, ca și instrumentele muzicale, nelipsite, lira și fluierul. Pentru că Orfeu nu respectă consemnul (cum convenise cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aluni, apoi frasini Buni pentru suliți, venit-au de față. În alt pasaj din același text ovidian aflăm că, la cîntarea lui Orfeu, păsările și fiarele pădurii s-au alăturat arborilor constituind o unitate însuflețită: Astfel de arbori a strîns cîntărețul în jur și-n mijlocul Cetei de fiare și multelor păsări ședea. Încercîndu-și Coardele lirei de-ajuns cu degetul mare, el simte Că, deși felurit, se îmbină frumos al lor sunet. Spectacolul în sine constituie însuși punctul de formare al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Iată că, în această variantă, lancea și lira intră în rol în chip dramatic. Se dovedește din nou că au descendență mitică și implică în mare măsură mediul oieresc. După modelul lui Orfeu, repertoriul a devenit cartea de recomandare a cîntărețului din toate timpurile. Ca să ne oprim la domeniul românesc, un exemplu lămuritor găsim în Hanul Ancuței de Mihail Sadoveanu: cînd îi vine rîndul să intre în rol, Orb sărac își începe cîntarea cu Miorița și apoi trece la altele. El
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
exemplu lămuritor găsim în Hanul Ancuței de Mihail Sadoveanu: cînd îi vine rîndul să intre în rol, Orb sărac își începe cîntarea cu Miorița și apoi trece la altele. El mărturisește celor de față că a deprins obiceiul de la un cîntăreț din vremuri de demult, de la care a învățat meșteșugul și s-a legat prin jurămînt să-l respecte pînă la moarte. În același sens, o narațiune din culegerea lui Al. Vasiliu-Tătăruși îl înfățișează pe un sătean invitînd oaspeți să rămînă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fredonez vreun șlagăr agățat demult acolo, în mintea mea) o voce de tenor liric, destul de lucrată. Tu, Gică, nu ai avut nevoie de așa ceva, pentru că erai un om practic: “la ce-mi ajută asta, doar n-am să mă fac cântăreț!”, spuneai. Totuși, aveai un glas de bariton superb, chiar nelucrat cum era, noi moștenisem urechea muzicală și timbrul vocii de la părinții noștri, mari amatori în ale cântatului și ale petrecerilor cu muzică și dans. Ne împărțeam melodiile, fiecare era tare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
răgaz. Frumoasă mânăstire, Smărăndițo, l-am adus pe Pârvu Mutu ca s-o zugrăvească. S-a întrecut Mihai pe sine când le arăta pietrarilor ce vrea. L-am adus și pe sfinția sa Partenie, egumenul de la Ivir, să facă școală de cântăreți și tipografi. Se surprinse că a alunecat în nefiresc, vorbind cu fata lui moartă. — Doamne, ferește! rosti cu glas tare, se reculese și se întrebă în sine: oare ce mi-o fi venit să arunc blestem asupra acelora care nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ta, dar pe trimișii țarului Petru nu-i pui la socoteală? interveni prințul Constantin. — Rușii ies singuri din joc, că, de, preagrațiosul meu frate, împăratul tuturor Rusiilor (aci vodă ridicase tonul și pronunțase titlul lui Petru pe nas ca un cântăreț de strană), a apucat să podească o mlaștină și să facă din ea cetate de scaun... Vodă se opri, citind îngrijorarea în ochii lui Ștefan, care nu era obișnuit cu exuberanța tatălui său, dar mitropolitul îi luă vorba și continuă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unde m-am delectat cu spectacolul unic al unui durbar: o festivitate care comemora jihadul victorios de acum două secole, oglindind amestecul culturii africane și islamice din Kano. Evenimentul a început cu omagiile aduse emirului de liderii locali, acompaniați de cântăreți, dansatori, jongleri și acrobați mergând pe picioroange. Apoi grupuri de oameni călare au început să defileze salutând și ținând în mâini însemne care indicau satele din care proveneau. Războinicii au tras în aer cu muschete demodate. Vracii au început să
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
SL. Organizez concerte LIVE pop, rock, folk, jazz, de pian, de vioară; balet, karaoke, prezentări, conferințe etc. Pentru cei care au iubit/iubită, soț/soție departe, distanța e învinsă prin acest joc...puteți fi împreună, petrecând clipe frumoase. Dacă sunteți cântăreți, contactați-mă pt concerte! Mă găsiți în joc, la Search: AngeyLaura Houston sau în sim-ul Koneisto 161,64,27. Sunt mândră să reprezint România! Distracție plăcută și o afacere de succes! (Internet 9). Câteva constatări conclusive se impun în privința SL.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
modela diferite animale prezentate în unele povestiri sau învățate la orele de științe. Educația muzicală poate contribui într-o mare măsură la însușirea eficientă și cu plăcere a cunoștințelor dobândite la științe prin conținutul cântecelor sale ( exemple de cântece: „Prietenii cântăreți” ,de Ana Motora Ionescu; „Când vine primăvara” - melodie populară; „Furnicile”, din folclorul copiilor; „Gingași ghiocei” ,de Aurel Ivașcanu; „Albinița mea” etc). Interdisciplinaritatea este și va rămâne în viața școlii românești un punct de referință în contextul pregătirii complexe a elevului
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
va mijloci către Fiul Său și Dumnezeul nostru scăparea mea și a toatei famelii și din primejdiile omorâtoarei epidemii a holerei, eu, spre sămn de mulțămire, în toată viața mea, voi purta grijă de lăcașul său, poreclit "Vulpea" și ca cântăreț în horul său, și ca epitrop". Și drept-credinciosul nostru dascăl de muzică își încheie narațiunea cu manifestarea recunoștinței sale: "După care bunavroința a Providenței m-au păzit întru toată întregimea, puindu-mă încă și în starea de a-mi putea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Lassalle. Nu-i nimic, o să vă treacă. Când o să vă vină mintea la cap, nu uitați ce v-am spus. Se ridică, se apropie de Marcou și-i întinse mâna. - Ciao! spuse el. Marcou se făcu palid, chipul lui de cântăreț cu succes la public împietri și, timp de o clipă, avu o expresie plină de răutate. Apoi se răsuci brusc pe călcâie și ieși. Lassalle, palid și el, îl privi pe Yvars fără să-i întindă mâna. - Duceți-vă dracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cuvânt: adio! La sinceritate, vei rămâne-n veci, dator . Un vis neîmplinit Îmi amintesc tinerețea mea cu ceaiuri dansante, cu muzică beton pe discuri de vinil de se încingea acul pick-up-ului; dansam tangou, rock, lambada, ah, și ce formații, ce cântăreți; unul si unul! Când dansam după Boney M era nebunie, toți băieții voiau să-l imite pe Alfonso Farrell, la melodia „Rasputin”. Eu mi-l imaginam cu barbă, ochi ageri, dansând cu mâinile pe genunchi, făcând piruiete care nu se
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Rasputin”, la Sankt Petersburg, mica păpușă matrioșka a eliberat ultimul diavol. Dar fiind închis atâta timp, s-a anemiat și a murit înainte ca dansatorul să părăsească scena. A doua zi, într-o joi, ziarele anunțau trecerea în neființă a cântărețului, fără să se știe cauza... Mă privesc în oglindă ca într-un tablou din tinerețe și-mi văd doar inima (chipul, între umbrele ramei). Acolo mi-am așezat viața, în cămăruțe suprapuse, pe diferite dimensiuni, cu toate visele împlinite, colorate
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
mincinoase rău de tot, iete că trece timpul și nu se Întâmplă nimic. Filozofii nu mai sunt cum erau - Gore trimite val-vârtej o privire către cer, adică acolo stau filozofii și filozofează filozofie celestă , actorii nu mai sunt cum erau, cântăreții s-a lăsat pe tânjeală. Ehe, un dasăn, un aznavur, un tomjons, belfonte, igăls, smochi... Sinatra, Gore - sare și Gicu - nu uita de sinatra că eu numai cu plăcile lui mi-am trăit viața. Băi, și ce viață era cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ochii negri - el dă lirei alt acord: Căci femeile-l așteaptă cu șireata lor zâmbire, Brune unele ca gânduri din poveștile asire, Alte blonde cu păr de-aur - vise tainice de Nord. Dar venit-a judecata și de sălcii plângătoare Cântărețul își anină arfa lui tremurătoare; În zădar rugați peirea - muri se năruie și cad! Cad și scări, ș-aurite arcuri, grinzi de cedru, porți de-aramă, Soarele privește galben peste-a morții lungă dramă Și s-ascunde în nori roșii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
netezește barba și priviri întunecate Ochii lui cei mari albaștri spre luptași au îndreptat; Freia albă ca zăpada, sveltă, în albastră haină, Capul ei muiat în aurul pletelor, c-o dulce taină Razimă de-umerii aspri l-al Valhalei Împărat. Cântăreț e uraganul pentru lupta care arde. Bolta lirei lui e cerul, stâlpi de nori sunt a lui coarde. Vânturând stelele roșii prin argintul neguros, Ele lunecă frumoase prin îmflarea sîntă-a strunii, Gânduri d-aur presărate în cântările furtunii, Codri-antici de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în aer curge miere 10Și inima-ți bărbată devine de muiere, Iar mintea ta cu partea ei cea nălucitoare Nu încetează-n forme a plămădi, ușoare, Acele chipuri mândre în cântec înțelese: Cu chipuri pătimașe se umple ea adese. Când cântăreții nu-i vezi ș-a fi muieri se-ntîmplă, Atunci se bate-n tremur sângele tău sub tâmplă Și-n primitorii creeri îndată el încheagă Poftite chipuri albe - femei cu firea dragă. Nu fluerați de-aceea urechea-n versul iambic: Picioru-ușor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în odihnă și-n desfătări de rând, Culcați pe sub umbrare, trăiau ei putrezind În dulce lenevire și nu erau destoinici S-asculte glasul aspru al trâmbiței răsboinici; Hrănindu-și nălucirea cu gânduri moi, băieții, Să pară cântărețe - că li sunt cântăreții. Cu cele-ndulcitoare a oamenilor glasuri, Cu zicături s-asamăn și glasul cel de pasări. 55Ba-mpătimit se poate să fie omul oare Pentru jivine-adesea și necuvântătoare. Onorie-mpăratul mai mult iubea acușa De cât cetatea Roma - pe Roma cățelușa. Mai mult de cât
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
spată al zeilor fiastru Privea-n ochii miresei al cerului albastru. Frumoși ca două basme, isvoarele uimiri-s, În păru-i lung de aur se învălea Tomiris. Încolo voievozii, boiarii după treaptă Șoptesc cu admirare în barba înțeleaptă Când spune cântărețul povești din alte vremuri, De regi de-a căror fapte te miri și te cutremuri. Spunea cum din deșerturi, ce nu mai au hotară, Venit-au de la Nilul cu tainice isvoară, Pe negrele corăbii cu mii de mii de gloate
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mare. Și trâmbițe, sunet, cântări, tărăboiu Și căruți, călăreți, de mireasă convoiu, Ei vin și s-arăt și se pleacă la noi: Oameni mulți și-n voia lor bună - Așa fu și va fi totdeuna. 35. A FOST ODAT-UN CÎNTĂREȚ (cca 1875 ) A fost odat-un cântăreț, Frumos și simțitor. Cîntat-a-ntr-un castel măreț La masa regelui. Frumoasă fată el avea Cum nu s-a pomenit, Cu ochi albaștri râzători Cu părul aurit. Și cântărețul o iubi Și sara prin grădini Când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și căruți, călăreți, de mireasă convoiu, Ei vin și s-arăt și se pleacă la noi: Oameni mulți și-n voia lor bună - Așa fu și va fi totdeuna. 35. A FOST ODAT-UN CÎNTĂREȚ (cca 1875 ) A fost odat-un cântăreț, Frumos și simțitor. Cîntat-a-ntr-un castel măreț La masa regelui. Frumoasă fată el avea Cum nu s-a pomenit, Cu ochi albaștri râzători Cu părul aurit. Și cântărețul o iubi Și sara prin grădini Când luna tainic străluci I-o spuse
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]