3,117 matches
-
boierilor români. Un act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich ; <endnote id="cf. 378, p. 113"/>), dar - fiind vasale Imperiului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a le arenda acestora velnițele (povernele) și cârciumile care funcționau pe moșiile lor. Rachiul era, chipurile, făcut din „bucate [= cereale] stricate”, „dar și din săcară și hrișcă, pentru că aceste produse nu se cer la Constantinopol” <endnote id="(479, pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a fost descris de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aplecarea către băutură” a românilor și, mai ales, despre consumul În exces al „băuturilor tari”. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, germanul Adolf Schmidl nota următoarele despre românii din nord-vestul Transilvaniei : „Duminica și sărbătorile, Întreaga populație bărbătească se adună la cârciumi, care de cele mai multe ori sunt În mâinile unor arendași evrei [...]. În timpul săptămânii, și mai cu seamă În zilele de târg, românii nu pot deloc trece pe lângă ele fără să bea zdravăn, iar În astfel de zile se iau la Întrecere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
seamă În zilele de târg, românii nu pot deloc trece pe lângă ele fără să bea zdravăn, iar În astfel de zile se iau la Întrecere ambele sexe” <endnote id="(299, pp. 168-169)"/>. Darul beției nu era neapărat un produs al cârciumii ; mai degrabă invers. Din timp În timp, evreilor le era „interzis dreptul de vânzare a băuturilor” și „dreptul de cârciumărit” (În Transilvania, de pildă, prin reglementări succesive din 1801, 1810, 1818, 1836, 1845 etc.) <endnote id="(536, p. 129)"/>. „Jidovii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
băuturilor alcoolice cu ajutorul unor substanțe toxice. Câteva relatări din spațiul românesc, puse În ordine cronolo gică, ar putea arunca puțină lumină asupra acestei povești tenebroase. Trecând În revistă istoria Îndeletnicirilor profesionale ale evreilor din Moldova și Țara Românească (inclusiv arendarea cârciumilor), Moses Schwarzfeld scria că „legenda otrăvirii băuturilor nu se cunoștea Încă” În jurul anului 1800 <endnote id=" (109, p. 81)"/>. Într-adevăr, În acea epocă, politicianul iluminist polonez Stanistaw Staszic nu spunea o vorbă despre „otrăvirea băuturilor” de către evrei, cu toate că, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id=" (109, p. 81)"/>. Într-adevăr, În acea epocă, politicianul iluminist polonez Stanistaw Staszic nu spunea o vorbă despre „otrăvirea băuturilor” de către evrei, cu toate că, În 1790, el a descris cu lux de amănunte și Într-o lumină foarte negativă cârciumile ținute de evrei În Polonia <endnote id="(682, pp. 38-42)"/>. Dacă ar fi existat o asemenea legendă, n-ar fi ratat ocazia să o menționeze. În 1832, chiar În Regulamentul Organic al Moldovei, cârciumarilor evrei le erau impuse restricții la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cașer” <endnote id="(124, p. 448)"/>. În anul 1842, traversând Moldova de la nord la sud, dr. Iuliu Barasch constată că În această provincie este „o abundență de băutură” : „nu găsești numai vinul cel acru de la țară”, ci și „rachiul din cârciume, falsificat cu acid sulfuric”. Remarc deocamdată faptul că dr. Barasch se referea la cârciumi În general, și nu anume la cele arendate de evrei. Foarte probabil că Iuliu Barasch nu se referea la acestea din urmă, pentru că, doar cu câteva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sud, dr. Iuliu Barasch constată că În această provincie este „o abundență de băutură” : „nu găsești numai vinul cel acru de la țară”, ci și „rachiul din cârciume, falsificat cu acid sulfuric”. Remarc deocamdată faptul că dr. Barasch se referea la cârciumi În general, și nu anume la cele arendate de evrei. Foarte probabil că Iuliu Barasch nu se referea la acestea din urmă, pentru că, doar cu câteva rânduri Înainte, Își arătase dezgustul față de cârciumile moldovenești, dar le lăudase pe cele evreiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
faptul că dr. Barasch se referea la cârciumi În general, și nu anume la cele arendate de evrei. Foarte probabil că Iuliu Barasch nu se referea la acestea din urmă, pentru că, doar cu câteva rânduri Înainte, Își arătase dezgustul față de cârciumile moldovenești, dar le lăudase pe cele evreiești : „Nu găsești nicăire cârciume atât de mizerabile, lipsite de toate, ca În Moldova. Cârciumele relativ mai bune sunt acele ținute de evrei, cari se bucură din această pricină de o clientelă mai numeroasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu anume la cele arendate de evrei. Foarte probabil că Iuliu Barasch nu se referea la acestea din urmă, pentru că, doar cu câteva rânduri Înainte, Își arătase dezgustul față de cârciumile moldovenești, dar le lăudase pe cele evreiești : „Nu găsești nicăire cârciume atât de mizerabile, lipsite de toate, ca În Moldova. Cârciumele relativ mai bune sunt acele ținute de evrei, cari se bucură din această pricină de o clientelă mai numeroasă” <endnote id="(194 ; vezi și nota 361)"/>. Cam tot atunci (1834
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iuliu Barasch nu se referea la acestea din urmă, pentru că, doar cu câteva rânduri Înainte, Își arătase dezgustul față de cârciumile moldovenești, dar le lăudase pe cele evreiești : „Nu găsești nicăire cârciume atât de mizerabile, lipsite de toate, ca În Moldova. Cârciumele relativ mai bune sunt acele ținute de evrei, cari se bucură din această pricină de o clientelă mai numeroasă” <endnote id="(194 ; vezi și nota 361)"/>. Cam tot atunci (1834), poetul romantic Adam Mickiewicz elogia corectitudinea cârciumarilor evrei din Polonia-Lituania
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului al XIX-lea, poetul și dramaturgul Vasile Alecsandri vorbește despre „rachiul strâcat” care se consumă prin „crâșmele jidovești” <endnote id="(444, p. 91)"/>. Mai mult decât atât, Într- una din piesele sale, un personaj - evreu galițian, care ține o cârciumă lângă Iași - mărturisește că a vândut mușteriilor „rachiu misticat cu vitriol” <endnote id="(130, p. 314)"/>. Într-o altă piesă, Lipitorile satului, orândarul Moise vinde țăranilor o băutură alcătuită din „o parte rachiu și două apă amestecată cu vitriol” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu concentrație alcoolică mai mare (60-87%) decât cea „permisă de regulament” (35-45%), băuturi „pe care consumatorii le numesc, cu drept cuvânt, vitrioluri” <endnote id="(695, pp. 92-93)"/>. În Pastorala adresată credincioșilor În 1924, Însuși mitropolitul primat Miron Cristea ridică problema „cârciumilor ovreiești”, care „au cotropit poporul, cum nimicește omida toată verdeața unui arbore”. „Unii cârciumari evrei - continuă mitropolitul - introduc În rachiu var, alții vitriol, ca să ardă mai simțitor.” Mesajul mitropolitului a generat unele ecouri polemice În presa vremii, considerându-se că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noastre mulți cârciumari - foarte mulți - sunt creștini, țărani de-ai noștri, deprinși a tăvăli balerca și a zăngăni măsura”. Problema alcoolismului țăranilor români - scrie ziaristul - nu are a face cu etnia cârciumarului <endnote id="(vezi 618)"/> și nici măcar cu numărul cârciumilor din mediul rural : „Nu-i omul bețiv fiindcă este cârciumă În sat, după cum nu-i muierea săltăreață fiindcă are canapea la Îndemână. Și cârciuma și canapeaua Își fac loc acolo unde sunt cerute” <endnote id="(100, pp. 113-115)"/>. Ulterior, același
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noștri, deprinși a tăvăli balerca și a zăngăni măsura”. Problema alcoolismului țăranilor români - scrie ziaristul - nu are a face cu etnia cârciumarului <endnote id="(vezi 618)"/> și nici măcar cu numărul cârciumilor din mediul rural : „Nu-i omul bețiv fiindcă este cârciumă În sat, după cum nu-i muierea săltăreață fiindcă are canapea la Îndemână. Și cârciuma și canapeaua Își fac loc acolo unde sunt cerute” <endnote id="(100, pp. 113-115)"/>. Ulterior, același Miron Cristea a devenit patriarh, iar la Începutul anului 1938
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ziaristul - nu are a face cu etnia cârciumarului <endnote id="(vezi 618)"/> și nici măcar cu numărul cârciumilor din mediul rural : „Nu-i omul bețiv fiindcă este cârciumă În sat, după cum nu-i muierea săltăreață fiindcă are canapea la Îndemână. Și cârciuma și canapeaua Își fac loc acolo unde sunt cerute” <endnote id="(100, pp. 113-115)"/>. Ulterior, același Miron Cristea a devenit patriarh, iar la Începutul anului 1938 a fost numit prim- ministru. Tot În acea perioadă, ziarul de extremă dreapta Porunca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar la Începutul anului 1938 a fost numit prim- ministru. Tot În acea perioadă, ziarul de extremă dreapta Porunca Vremii (nr. 981, 1938) exulta, anunțând că „În toate județele din Moldova, Basarabia și Bucovina, prefecții [...], constatând că În mai toate cârciumile jidănești băuturile erau falsificate și că se Întrebuința pe scară Întinsă alcoolul metilic, au dispus Închiderea cârciumilor. Basamacul a fost În foarte multe părți interzis, autorizându-se numai consumarea vinului” <endnote id="(350, p. 29)"/>. Evident, legionarii preluaseră din mers
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dreapta Porunca Vremii (nr. 981, 1938) exulta, anunțând că „În toate județele din Moldova, Basarabia și Bucovina, prefecții [...], constatând că În mai toate cârciumile jidănești băuturile erau falsificate și că se Întrebuința pe scară Întinsă alcoolul metilic, au dispus Închiderea cârciumilor. Basamacul a fost În foarte multe părți interzis, autorizându-se numai consumarea vinului” <endnote id="(350, p. 29)"/>. Evident, legionarii preluaseră din mers acest subiect gras. Deja În 1924 Corneliu Zelea Codreanu Îi deplângea pe țărani pentru faptul că - din cauza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În mentalul colectiv, aceea a evreului „otrăvitor” și „murdar”, care bea el Însuși băuturi percepute ca fiind „spurcate” [= cușer]. 5. Evreul lăutar Trecând prin București În 1825, călătorul Robert Walsh nota cu indignare de reverend anglican : „Orașul este plin de cârciumi și, ca să ademenească mușteriii, fiecare ține un număr oarecare de femei, gata oricând să joace și să cânte la cel dintâi semn al clienților” <endnote id="(363, p. 171)"/>. Așa cum am văzut, Încă din 1743 domnitorul Constantin Mavrocordat a interzis
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai prin Țările Române, dar și prin Bulgaria, Turcia, Crimeea, Basarabia etc., fiind nelipsit la petreceri boierești și țărănești sau la nunți evreiești și creștine. Muzica populară românească și cea evreiască s-au influențat reciproc. Pe la Începutul secolului XX, prin cârciumile din mahalaua evreiască Moldovanka din Odessa, „evrei bătrâni cu bărbi uriașe cântau cântece românești și ovreiești” - Își aduce aminte Isaac Babel <endnote id="(793, p. 206)"/>. Etnomuzicologii români consideră că imnul mișcării sioniste, Hatikvah („Speranța”) - devenit din 1948 imnul național
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au fost alungați din această provincie austriacă mai mulți „cântăreți” evrei, cu toate că erau „oameni cinstiți, oameni ireproșabili, cari erau În parte așezați [= sedentari]” <endnote id="(743, p. 41)"/>. Peste aproape un secol, lăutarii evrei cântau În orașe prin cafenele și cârciumi : „Pe vremea aceea [cca 1876] - Își nota Abraham Goldfaden -, În diferite saloane, cântăreții [evrei] distrau publicul ieșean cu melodii evreiești” <endnote id="(201)"/>. Iacob Psantir, Berl Margulies, Selig Berdicever și Welvel Zbarjer sunt doar câteva nume. Pe la Începutul secolului XX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cartierul evreiesc al Bucureștiului, „ariile evreiești” erau ascultate la gramofon <endnote id="(843, p. 118)"/>. Unii muzicanți evrei proveneau din orașul galițian Brody și erau cunoscuți sub numele de Cântăreții din Brody (Broder-singer). În Europa Centrală, asemenea lăutari evrei de cârciumă au primit numele cam frivol de „scripcari de bere” (Bierfielder) <endnote id="(705 și 706)"/>. Alții se alăturau tradiționalilor badhoim, plătiți de gazde să Înveselească oaspeții la nunți. Alții au Înființat teatre muzicale evreiești, precum Abraham Goldfaden la Iași, primul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etnologul Petru Caraman -, spaimă care „atinge incredibile aspecte ale paroxismului” <endnote id="(184, pp. 162-163)"/>. Când țăranii ucraineni voiau să colinde negativ (să „descolinde”) pe cârciumarul evreu din sat, ei Încercau să-l sperie, descriind Într-un mod hiperbolic cum cârciuma este pândită de un lup gigantic : „Lângă cârciumioară, Îmi șade la pândă cogeamitea lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sabat” <endnote id="(248, p. 161)"/>. „Și vă hrăniți cu știuca/ umplută de Sabat”, spune Într-un poem Benjamin Fundoianu <endnote id="(492, p. 268)"/>. Moriț Feldman, personaj din proza lui Panait Istrati, mănâncă „știucă umplută și piroști” Într-o cârciumă din Cairo ținută de Goldenberg, un evreu originar din Focșani. „Știucă umplută și piroști - comentează prozatorul -, [sunt] feluri de mâncare biblice pe care orice evreu cumsecade le oferă sâmbăta” celor din familia sa, „ca să-i răscumpere pentru celelalte șase zile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din fire. - Minți, câine ! Tot tu l-ai răstignit și pe Hristos, blestematule ! O să te ucid, Satană !” (Taras Bulba, 1835 ; cf. 660, p. 119). 361. Nu-l putem bănui pe Iuliu Barasch de subiectivism etnic. Iată cum este descrisă o cârciumă ținută de un evreu, de data aceasta Într-o snoavă populară românească (Ce a pățit jupăn Ițic) culeasă În a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Bucatele erau gătite cu gust, birtul era ținut foarte curat și serviciul era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]