3,702 matches
-
al localităților fără nici un fel de explicație în cursul secolului al XX-lea. Locuitorii din Somușca sunt de religie romano-catolică, primele informații privind prezența lor aici fiind menționate în Status Animarum (Starea Sufletelor) din 1781, cel mai vechi recensământ al catolicilor din Somușca. Aceste documente statistice confesionale sunt inserate în registrele parohiale alături de alte surse documentare, deosebite pentru studiul istoriei catolicilor și cultului catolic, cum ar fi „cărțile” de botezuri, căsătorii și morți, ori „cărțile” de administrație. Cel mai vechi „Liber
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
primele informații privind prezența lor aici fiind menționate în Status Animarum (Starea Sufletelor) din 1781, cel mai vechi recensământ al catolicilor din Somușca. Aceste documente statistice confesionale sunt inserate în registrele parohiale alături de alte surse documentare, deosebite pentru studiul istoriei catolicilor și cultului catolic, cum ar fi „cărțile” de botezuri, căsătorii și morți, ori „cărțile” de administrație. Cel mai vechi „Liber Status Animarum” datează din anul 1781, fiind întocmit de către preotul Aloysius Maffei, paroh la Faraoani atunci. În cadrul acestei „stări a
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
prezența lor aici fiind menționate în Status Animarum (Starea Sufletelor) din 1781, cel mai vechi recensământ al catolicilor din Somușca. Aceste documente statistice confesionale sunt inserate în registrele parohiale alături de alte surse documentare, deosebite pentru studiul istoriei catolicilor și cultului catolic, cum ar fi „cărțile” de botezuri, căsătorii și morți, ori „cărțile” de administrație. Cel mai vechi „Liber Status Animarum” datează din anul 1781, fiind întocmit de către preotul Aloysius Maffei, paroh la Faraoani atunci. În cadrul acestei „stări a sufletelor”, care se
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
care se găsește într-un registru al parohiei Faraoani (de care aparținea atunci din punct de vedere religios localitatea Somușca) apare și satul „Somoska”, situație perpetuată și în „cartea stării sufletelor” din 1793 (anul înființării Parohiei Cleja, din acest moment catolicii din Somușca aparținând de această nouă parohie și frecventând biserica de aici, care, conform unor documente inedite publicate de către noi recent, a început a fi construită chiar în 1793, fiind deja ridicată un an mai târziu.), ca de altfel și
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
fără îndoială, alături de natalitatea ridicată din sânul populației locale și emigrarea continuă de transilvăneni sau de locuitori din satele învecinate ori mai îndepărtate. Statisticile religioase menționează numărul credincioșilor din Somușca ca fiind echivalent cu cel al locuitorilor, întrucât, toți erau catolici. Astfel, Schematismul Misiunii din 1850 notează în cadrul parohiei Cleja satul „Somoska” cu 526 de credincioși, fără biserică. Semnalăm faptul că numărul credincioșilor catolici din Somușca era la 1850 aproape jumătate din cel al credincioșilor din Cleja. Odată cu fondarea parohiei Somușca
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
jumătate din cel al credincioșilor din Cleja. Odată cu fondarea parohiei Somușca, în anul 1968, statisticile vor fi făcute separat. Amintim doar că în 1999 erau 428 familii cu 1866 credincioși, iar în 2004, 430 familii cu 1807 credincioși. În legătură cu proveniența catolicilor din Somușca menționăm că aceștia au venit din Transilvania, începând cu secolul al XVIII-lea din motive asupra cărora nu vom insista aici. Originea etnică a locuitorilor catolici din Somușca, ridică și astăzi o serie de semne de întrebare, determinate
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
al XVIII-lea din motive asupra cărora nu vom insista aici. Originea etnică a locuitorilor catolici din Somușca, ridică și astăzi o serie de semne de întrebare, determinate de intervenția factorului politic în demersurile care vizează cercetările care se fac, catolicii de aici fiind pe nedrept încadrați de către unii în categoria unei minorități etnice formând, alături de ceilalți locuitori catolici din Dieceza de Iași, obiectul unei dispute privind originea și proveniența lor. O greșeală fundamentală a fost și este aceea a folosirii
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
aici fiind pe nedrept încadrați de către unii în categoria unei minorități etnice formând, alături de ceilalți locuitori catolici din Dieceza de Iași, obiectul unei dispute privind originea și proveniența lor. O greșeală fundamentală a fost și este aceea a folosirii la adresa catolicilor din Somușca a termenului “ceangău” (ceangău-maghiar) ca nume etnic. Noi considerăm nejustificată folosirea termenului „ceangău” ca nume etnic la adresa catolicilor din Somușca, acest termen fiind o inovație lingvistică (în varianta „ceangăi-maghiari) și în același timp un fals etnonim creat de
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Iași, obiectul unei dispute privind originea și proveniența lor. O greșeală fundamentală a fost și este aceea a folosirii la adresa catolicilor din Somușca a termenului “ceangău” (ceangău-maghiar) ca nume etnic. Noi considerăm nejustificată folosirea termenului „ceangău” ca nume etnic la adresa catolicilor din Somușca, acest termen fiind o inovație lingvistică (în varianta „ceangăi-maghiari) și în același timp un fals etnonim creat de un preot secui în anul 1780. Din punctul nostru de vedere, nu putem vorbi în ceea ce-i privește pe locuitorii
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
avea loc în Duminica Albă, când se desfășura obiceiul matca. În această perioadă a anului erau scoase înainte vreme și fetele pentru prima dată la horă. La Sf. Gheorghe se împodobeau stâlpii porților cu mlădițe înfrunzite de salcie. De Rusalii, catolicii din Somușca, mergeau odinioară în pelerinaje, mai lungi ori mai scurte. Astfel, ei participau și mai participă și astăzi la renumitul pelerinaj de la Mănăstirea din Șumuleu - Ciuc ori la Cacica. Șezătorile erau odinioară prezente și în Somușca, alături de hora satului
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
în timp transformărilor, degradării și chiar dispariției. Situată într-o regiune bogată în lăcașuri de cult, evocând tradițiile slujirii creștine și ale păstrării credinței catolice, Somușca este una dintre cele mai reprezentative parohii catolice din actuala Dieceză de Iași. Prezența catolicilor în Somușca nu poate fi disociată evident de organizarea cultului catolic. În acest sens menționăm faptul că inițial, Somușca era din punct de vedere religios în componența Parohia Faraoani. De altfel, primul “Status Animarum” în care apare menționată localitatea Somușca
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Faraoani în 1781. Începând cu anul 1793 se va înființa Parohia Cleja, în componența căreia va intra și Somușca, situație care se va perpetua până în anul 1968 când va deveni parohie distinctă. Dacă la început, din secolul al XVIII-lea, catolicii din Somușca frecventau biserica din Cleja, la construcția căreia au contribuit cu siguranță și ei, către sfârșitul secolului al XIX-lea aceștia și-au manifestat dorința de a-și construi propria biserică. Astfel, în anul 1898 într-un registru aflat
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Trotușului, dar mai târziu acest ținut a fost contopit cu cel al Bacăului. Trotușul apare ca punct de vamă domnească înaintea Bacăului, a Iașului și a Bârladului. Pentru a ne da seama de viața catolică și de puterea economică a catolicilor din Târgu Trotuș, ajunge să ne gândim că în registrul studenților de la Universitatea din Cracovia, în anul 1470 este înscris studentul Johan Stanislau din Trotușul Moldovei. După invazia tătarilor din anul 1241, ungurii, ca să aibă siguranța trecătorilor spre Moldova, au
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Moldovei, dar regiunea Târgu Trotuș a trebuit să fie, sigur, cuprinsă în această zonă de siguranță, încă înainte de formarea statului feudal al Moldovei. Ep. Marcu Bandulovic Bandini spune, în relația sa din anul 1646, că în trei orașe din Moldova catolicii se rânduiau alternativ cu ortodocșii la conducerea așezării, anume la Bacău, Huși și Trotuș. Afirmarea nu trebuie să ne surprindă, pentru că formarea statului feudal al Moldovei nu a fost altceva decât ocuparea teritoriului de către ,vitejii<nowiki>"</nowiki> veniți din Maramureș
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
pentru buna cooperare, fiecare organizație alterna la conducerea așezării, cei vechi în virtutea preexinenței în teritoriu, iar cei noi, conducătorii, în virtutea puterii politice pe care o exercitau în toată țara. Cu scurgerea timpului și vitregia nemurilor, așa cum relatează și ep. Bandulovic, catolicii din Trotuș s-au împuținat și nu se mai respecta acest drept din bătrâni. Vatra veche a târgului a fost, după relația ep. Bandulovic, mai spre răsărit cu o milă ungurească, unde el a mai văzut fragmente din zidurile vechii
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
să fi avut sediul la Trotuș. Localitatea Trotuș este cuprinsă aproape în toate rapoartele și relațiile care descriu situația bisericilor catolice din Moldova. Mutarea populației către Târgu Ocna și contopirea ținutului Trotușului cu cel al Bacăului au determinat scăderea numărului catolicilor, care au rămas o simplă comunitate mică, afiliată la parohia Grozești. Statistica bisericilor catolice din Moldova 1871-1872 notează că biserica de lemn de la Trotuș a fost construită în anul în anul 1816 și apoi refăcută, din cărămidă, în anul 1844
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
XIX-lea. Iată ce zicea Petru Bogdan (alias Pietro Deodato) Bakšić, vicar apostolic de Sofia în ,Descrierea Țării Românești și a Moldovei<nowiki>"</nowiki>, în mod special a comunităților catolice: 27 octombie 1641 "Am vizitat târgul Trotuș...Sunt 94 de catolici pentru împărtășanie, 28 de copii, de neam sunt unguri. Au biserică de zid, frumoasă și înaltă, lungă de 33 de pași și lată de 10 pași... a fost ridicată în 1557. În jurul bisericii este un cimitir închis cu gard. Sacristia
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
cu gard. Sacristia...în ea se află lucrurile de trebuință pentru slujbă, potir și crice de argint." "În acest oraș sunt 30 de case de români, cu 160 de suflete." Primul sat de lângă Trotuș este Stănești, unde sunt 87 de catolici pentru împărtășanie și 19 copii, de neam sunt unguri. Au o biserică mică de lemn...Mai sunt sunt alte trei sate de numite unul Borzești, altul Mănești și al treielea Bahna. În aceste trei sate sunt puțini catolici, cu totul
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
87 de catolici pentru împărtășanie și 19 copii, de neam sunt unguri. Au o biserică mică de lemn...Mai sunt sunt alte trei sate de numite unul Borzești, altul Mănești și al treielea Bahna. În aceste trei sate sunt puțini catolici, cu totul 90 pentru împărtășanie și 20 de copii, de neam sunt unguri. Toate trei satele au o biserică de zid." Iată catalogul preoților, dascălilor și tuturor famiilor catolice din Târgu Trotuș, de Fr. Marcus Bandinus, arhiepiscop: B. Iohannes Polian
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Celălalt este un monument de arhitectură, (1730) aflat în centrul aceluiași sat, la sud de șoseaua națională DN12A, ansamblu ce cuprinde biserica propriu-zisă și turnul clopotniță ridicat în 1800. 10. Dicționarul Comunităților Catolice din Moldova, Pr. Iosif Gabor 11. Srămoșii catolicilor din Moldova, Documente Istorice 1227-1702, Horváth Antal
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Valea Seacă, Bacău și prin apropiere. Informația pare să fie adevărată pentru că data coincide cu declanșarea prozelitismului husit în Moldova și aici a existat populație de religie catolică. Este atestat documentar în anul 1420, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Catolicii din Valea Seacă numeau satul lor Bogdanfalava. Denumirea satului se pare că ar proveni de la un proprietar pe nume Bogdan. Satul, probabil, înainte de Ștefan cel Mare, ori în timpul lui, prin cumpărare sau schimb ajunge să fie „dreptu domnescu ascultându de
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
recensământului din 2002 satul Cuciulata era locuit de 1335 de persoane. Din aceștia 1074 s-au declarat români, 8 maghiari, un german, iar restul de 252 rromi (majoritatea trăind în cătunul Băieși). De asemenea, 1228 sunt ortodocși, 86 penticostali, 2 catolici și un evanghelist. De-a lungul timpului populația satului Cuciulata a evoluat astfel: În satul Cuciulata tradiția și obiceiurile s-au păstrat destul de bine de-a lungul anilor. Din obiceiurile de iarnă sunt de menționat Irozii, Turca și Turca de
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
de mănăstiri ortodoxe încingea pe interior poalele Munților Făgăraș, păzind cu străjnicie, în comuniune cu credincioșii din sate, străvechea lege românească. Zorii lui 1700 veniră însă cu un alt val de prigoane religioase, de astă dată opera noilor stăpâni, austriecii catolici, acțiuni dirijațe de către iezuiți, cardinalul Kollonich și împăratul Leopold I, el însuși crescut de către iezuiți. Atragerea prin orice metode a românilor ortodocși la unirea cu Biserica Romei, urmărea creșterea rolului politic al ""statului catolic ardelean"" ce se cerea întărit după
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
de către iezuiți. Atragerea prin orice metode a românilor ortodocși la unirea cu Biserica Romei, urmărea creșterea rolului politic al ""statului catolic ardelean"" ce se cerea întărit după 150 de ani de dominație maghiară calvină. Așadar, trebuia mărit la maximum numărul catolicilor și aceasta bineânțeles, pe seama românilor ortodocși care trebuiau siliți să-și lepede credința. Urmează o crâncenă luptă de păstrare a credinței ortodoxe strămoșești, în prima linie aflându-se românii făgărășeni și cei brașoveni. Cu toate cele îndurate, în 1745, ca
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
recensământ în sat s-au inregistrat 136 de case și 696 de locuitori din care; 678 români, 14 evrei, 3 maghiari și un german. Din cei 696 de locuitori, 682 s-au declarat creștini, 657 aparțineau confesiunii ortodoxe, 25 erau catolici iar cei 14 evrei aparțineau Iudaismului. În anul 1908 întinderea suprafeței satului era de 3.217 jugăre. Satul avea o biserică de lemn construită în secolul al XVIII-lea, care, în anul 1939 a fost strămutată pe domeniul poetului Octavian
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]