11,436 matches
-
de multiplicare și specializare în raport de necesități. Fiecare tip celular posedă un numar de celule stem, care prin multiplicare va genera o celulă stem și o celulă de tranzit sau chiar stabilă, cap de clonă a unei noi linii celulare. Exemplu tipic ni-l oferă lobulul hepatic ale cărui hepatocite ovale de la periferia lobulului din canalele lui Hering se pot multiplică fie în hepatocite, fie în epitelii ale canaliculelor biliare, în raport de necesitățile organismului. Pluripotența lor este net vizibilă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Alison M.R. și colab. (2002Ă au stabilit existența a 4 grade de ierarhizare: - celule totipotente abile de a forma embrionul și limfoblaștii placentei în primele 3 zile ale zigotului; - celule pluripotente care formează blastocitul și în continuare cele trei straturi celulare ale acestuia: ectodermul, mezodermul și endodermul; - celule stem multipotente, care generează numeroasele linii celulare și - celule stem unipotente, cap de clonă a diferitelor celule specifice, considerate adesea și că progenitori ai unor sisteme celulare: hematopoietic, nervos, gastro-intestinal etc. Putem conchide
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
totipotente abile de a forma embrionul și limfoblaștii placentei în primele 3 zile ale zigotului; - celule pluripotente care formează blastocitul și în continuare cele trei straturi celulare ale acestuia: ectodermul, mezodermul și endodermul; - celule stem multipotente, care generează numeroasele linii celulare și - celule stem unipotente, cap de clonă a diferitelor celule specifice, considerate adesea și că progenitori ai unor sisteme celulare: hematopoietic, nervos, gastro-intestinal etc. Putem conchide că majoritatea organelor și țesuturilor își mențin homeostazia prin activitatea celulelor stem, controlată și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și în continuare cele trei straturi celulare ale acestuia: ectodermul, mezodermul și endodermul; - celule stem multipotente, care generează numeroasele linii celulare și - celule stem unipotente, cap de clonă a diferitelor celule specifice, considerate adesea și că progenitori ai unor sisteme celulare: hematopoietic, nervos, gastro-intestinal etc. Putem conchide că majoritatea organelor și țesuturilor își mențin homeostazia prin activitatea celulelor stem, controlată și ea prin factorii nișei ecologice specifice / factori de creștere solubili, proteine membranare de contact (receptori și liganziă molecule de adeziune
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cercetări s-a emis ipoteza că fiecare celulă stem își are origine în cordonul ombilical, care este un depozitar de celule stem totipotente, cercetările mai noi au evidențiat plasticitatea deosebită a acestor celule de a se transdiferenția în numeroase tipuri celulare în raport de necesitatea organelor de a-si repara golurile produse de către diverși patogeni. Exemplul ilustrativ ni-l oferă celulele stem hematopoietice care pe langă diferențierea considerată fiziologica în celule sanguine mature, se pot transdiferenția în celule hepatice, intestinale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Inc., New Jersey, 2002, BIC All, București, 2002; Belkaid și colab. - Vet. Res., 24, 4, 359-361, 1993; Benazzi C., Marcato P. - Atti. Șoc. Ital. Di Buiatria, 1987, 635-636 și Obiettivi e Documentii Veterinării, 8, 12, 55-57, 1987; Benga Gh. - Biologie celulară și moleculară, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1985; Blantz R.C., Munger K. - Role of nitric oxide în inflammatory conditions. Nephron, 90, 4, 373-378, 2002; Bochsler Ph., Slauson D.O. - Inflamation and Repair of Tissue. În Slauson D.D. and Cooper Barry J.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
utilizate în tratamentul plăgilor la animale. Teza de doctorat, F.M.V., Iași, 1998; Ciurea V. - Anatomie Patologica și Prosectura, Ed. ÎI., E.D.P., București, 1971; Coman M. și colab. - Tratat de Morfopatologie veterinară practică. Edit. Brumar, Timișoara, 1996; Cotea V. Corneliu - Biologie celulară. Edit. Inst. Agronomic, Iași, 1990; MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 157 Cotea V. Corneliu - Biologie celulară, embriologie generală, histologie generală. Edit. Tehnopress, Iași, 2001; Coțofan O. - Morfopatologie generală. Universitatea Agronomica, Iași, 1992; Cotuțiu C. - Actualități în hematologie (Popa G. edit.Ă, Junimea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Anatomie Patologica și Prosectura, Ed. ÎI., E.D.P., București, 1971; Coman M. și colab. - Tratat de Morfopatologie veterinară practică. Edit. Brumar, Timișoara, 1996; Cotea V. Corneliu - Biologie celulară. Edit. Inst. Agronomic, Iași, 1990; MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 157 Cotea V. Corneliu - Biologie celulară, embriologie generală, histologie generală. Edit. Tehnopress, Iași, 2001; Coțofan O. - Morfopatologie generală. Universitatea Agronomica, Iași, 1992; Cotuțiu C. - Actualități în hematologie (Popa G. edit.Ă, Junimea, Iași, 1984; Crespeau F. - Pathologie cellulaire et cancerologie generale. Alfort, 1992; Crespeau F. - Réc
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Degos L. - Organision générale de la réaction immunitaire. Médicine/Sciences, 1, 1, 1989; Delannoy I. și colab. - Vet. Research, 24, 2, 448-457, 1993; Delverdier M. și colab. - Prat. Méd. chir. anim. comp., 28, 6, 589-603, 1993; Diculescu I. și colab. - Biologie celulară. E.D. P., București, 1983; Diculescu I., Onicescu Doina - Histologie medicală. Ed. Medicală, București, 1987; Dietert R.R., Golemboski K.A. - Poultry Science, 77, 990-997, 1998; Dignat - George F., Sampol J. - Revue du Practicien, Paris, 47, 22572267, 1997; Dubé J., Boulet L Ph
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
S.D. și colab. - Arthritis Research and Therapy, 5, 6, 310-316, 2003; Lipscomb D.L. și colab. - Am. J. Vet. Res., 58, 9, 954-960, 1997; Lunney J.K. - Rev. Sci. Tech. Off. Int Epizoot, 17, 1, 84-94, 1998; Manolescu N. - Aspecte de patologie celulară comparată. Vol. III. Ed. CERES, București, 2002; Mari B., Auberger P. - M/S Médicine/Sciences, 11, 5, 681-690, 1995; Martin C. și colab. - Immunity, 19, 583-593, 2003; Mary C. - Biofutur, 165, 32- 37, 1997; Mathieu P. - Revue du Practicien, Paris
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
2003. Cap. III. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR DE RESORBȚIE ȘI DETERSIE Cuprinde: Introducere ................................................................................... 165 Endocitoza .................................................................................... 166 Atrocitoza ........................................................................... 166 Pinocitoza ........................................................................... 167 Transcitoza ......................................................................... 169 Rofeocitoza ........................................................................ 170 Fagocitoza .......................................................................... 170 Exocitoza ....................................................................................... 176 Bibliografie ................................................................................... 176 INTRODUCERE Procesele de resorbție și detersie (curățirea constituie un ansamblu de reacții celulare prin care se internalizează din matricea extracelulara unele substanțe, se procesează în celule specializate, se depozitează principii self reciclabili, se sechestrează unii metaboliți și se elimină unele substanțe improprii (non selfă. Procesul de internalizare în celule a diferitelor substanțe poartă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
unii metaboliți și se elimină unele substanțe improprii (non selfă. Procesul de internalizare în celule a diferitelor substanțe poartă denumirea globală de endocitoză, iar cel de eliminare se numește exocitoză (Fig. 3.1.A. Fig. 3.1. Mecanismele de transport celular folosite în resorbție. (După Corneliu V. Cotea, 1990Ă. Toate celulele organismelor animale au atât proprietăți endocitare cât și exocitare de ele depinzând nutriția și curățirea organismelor de produșii improprii în esență, sănătatea și vitalitatea organismelor. IOAN PAUL166 ENDOCITOZA Endocitoza (gr.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pinocitoza, rofeocitoza, fagocitoza, transcitoza etc. ATROCITOZA Atrocitoza (gr. athroizo - a concentraă este mecanismul prin care celulele își concentrează în citoplasma diferite substanțe coloidale. Este cunoscută în citologia clasică sub denumirea de coloidopexie. Se realizează prin atracția particulelor străine spre membrana celulară, aderarea la această și apoi migrarea în reticulul endoplasmic, unde se concentrează sub formă de corpi denși sau incluzii granulare. Se deosebesc deci în cursul atrocitozei toate fazele specifice endocitozei, numai materialul endocitat, coloidul, determinându-i denumirea. ∗ Grafia limbii române
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tensiunea superficială a plasmalemei, potențialul electric de suprafață, prezența sau absența unor coloizi de apărare, etc. Faza de internalizare este legată de mișcările amiboidale ale celulei iar procesarea este dependentă de aparatul mitocondrial, producătorul de energie necesară lizării sistemelor membranare celulare și de complexul lizozomal. Posedă capacitate de atrocitoză în primul rând celulele sistemului monocitar-macrofagic, apoi epiteliile și mai ales epiteliul tubilor contorți renali și hepatocitele. Unii cercetători (Chevremont, 1957Ă au sugerat chiar existența unei specializări în cadrul celulelor dotate cu proprietăți
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și ca pinocitoza în faza fluida, lichidă sau pinocitoză constitutivă. Internalizarea particulelor pinocitate se poate realiza prin (Fig. 3.2Ă IOAN PAUL168 Fig. 3.2. Schemă mecanismelor ipotetice ale pinocitozei (După Mesrobeanu și Bonă, 1968Ă: 1 - incorporarea prin invaginarea membranei celulare; 2- incorporarea printr-un canalicul; 3- incorporarea prin învăluire, a, a’, a’’ - particulă pinocitabilă. - imaginarea plasmalemei la locul de aderare a particulei și prin închiderea gâtului invaginării, constituirea unei vezicule sau vacuole de pinocitoză; - aspirarea particulei printr-un canalicul în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
lizozomi autolizozomi și apoi autofagozomi. Spre deosebire de heterofagozomi, autofagozomii conțin mitocondrii, reticul endoplasmic, ribozomi etc. Procesul de digestie începe din momentul în care fuziunea dintre autofagozom și lizozom este completă. Crinofagia sau granuloliza este mecanismul de degradare a produșilor de secreție celulară. Prezintă importantă mai mare heterofagia și autofagia și îndeosebi uciderea și degradarea microbilor. Din punct de vedere biochimic uciderea microbilor și degradarea fagolizozomului se poate realiza prin mecanisme oxigen dependente și oxigen independente. IOAN PAUL174 Mecanismele microbicide oxigen dependente Am
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
exocitoză. Prin exocitoză veziculele fagolizozomice își varsă conținutul în spațiul extracelular, de unde acesta este expulzat printr-o proeminenta a plasmalemei în mediul extracelular sau rămâne atașat plasmalemei la exteriorul acesteia sub formă de receptori (Olinescu, 1995Ă. Intervenția tuturor acestor sisteme celulare în menținerea homeostaziei structurale și funcționale a sistemelor și aparatelor organismelor animale are un rol deosebit de important pentru vitalitatea, sănătatea și productivitatea acestora.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
reflectă regenerarea hepatică); - extirparea tumorii determină negativarea valorilor, iar recurența tumorală este marcată de revenirea la valori crescute a alfa-fetoproteinei. - valori peste 200 ng/ml sunt sugestive pentru malignitatea hepatică; - cu cât valorile alfafetoproteinei sunt mai mari cu atât diferențierea celulară este mai slabă, iar prognosticul mai rezervat. 2. Radiologie - Ecografia reprezintă cel mai adesea examenul care stabilește prezența leziunii hepatice; alături de determinarea alfafetoproteinei reprezintă testul de screening În zonele cu incidență crescută pentru depistarea cancerului hepatic; poate depista tumori sub
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
mai mari de 3 cmă și stadii avansate ale cirozei (stadiul B și C Childă; - rata supraviețuirii la distanță variază Între 25-75%. 3. Tehnici de ablație nechirurgicaleinjectarea de etanol Ț indicată pentru tumorile sub 5 cm În diametru; produce deshidratare celulară, necroză prin coagulare și tromboză vasculară; supraviețuirea pe termen lung este de 24-40%. - injectarea de acid acetic - are un efect necrozant mai puternic; mai indicată pentru tumorile septate. - crioterapia - distrugerea tumorilor prin Înghețare; supraviețuirea la 2 ani este de 3060
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este mai eficient atunci cândfuncționează corect, - rolul șuntului este Încă nedefinit În tratarea ascitei cirotice. HIPERSPLENISMUL - slabă corelație Între volumul splinei și gradul hipertensiunii portale;splenomegalia și lărgirea spațiilor vasculare intrasplenice se asociază frecvent cu hipertensiunea portală; - mecanismul apariției anomaliilor celulare sanguine: - distrucție prin mecanisme imune mediate de structuri ale splinei mărite de volum; - secreția de către splina hiperactivă a unor substanțe ce inhibă activitatea medulară. - una sau toate seriile celulare sanguine pot fi reduse; criterii pentru diagnosticul de hipersplenism: GA<4000
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vasculare intrasplenice se asociază frecvent cu hipertensiunea portală; - mecanismul apariției anomaliilor celulare sanguine: - distrucție prin mecanisme imune mediate de structuri ale splinei mărite de volum; - secreția de către splina hiperactivă a unor substanțe ce inhibă activitatea medulară. - una sau toate seriile celulare sanguine pot fi reduse; criterii pentru diagnosticul de hipersplenism: GA<4000/mm3, trombocite<100.000/mm3tratament: - splenectomie: rar recomandată (nu reduce Întotdeauna hipertensiunea portală; anulează posibilitatea unui șunt selectivășunt: rar recomandat doar pentrul hipersplenism; poate fi selectiv sau sistemic; ambele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
tulburări de coagulare, ulcere gastroduodenale, infecții, steluțe vasculare, circulație colaterală. ○ paraclinic: sindrom hepatopriv: scăderea albuminelor, indice de protrombină scăzut, retenție anormală de BSP; sindrom de citoliză - uneori TGO, LDH crescute; sindrom colestaticbilirubine crescute mixt. ○ diagnostic cert: morfologic - fibroză fină + necroză celulară + noduli de regenerare mici. - ciroza postnecrotică(posthepatiticăă: ○ anamneza - hepatită virală, intoxicații (ciuperci, fosfor, medicamente - izoniazida); ○ clinicidem; ○ paraclinic - predomină sindroamele: citolitic și inflamator. ○ diagnosticul cert: morfologic - fibroză + necroză + noduli mari. - ciroza pigmentară - hemocromatoza: ○ clinic: hepatomegalie + splenomegalie + ascită; pigmentație generalizată a tegumentelor
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
considerate a fi factorii nocivi principali, dar În ultima vreme se acordă o importanță mare și fosfolipazei A, lipazei și elastazeiFosfolipaza A În prezența unor cantități mici de săruri biliare, atacă fosfolipidele libere (ex. lecitinaă și pe cele din membrana celulară, cu producerea unor compuși lizolitici extrem de puternici - Lizolecitina, ce rezultă din lecitina biliară sub acțiunea fosfolipazei A (sau Însăși a fosfolipazei A), plus săruri biliare, poate produce pancreatită necrotică severă. În acest mecanism, tripsina este importantă deoarece sunt necesare cantități
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Întregul retroperitoneu. Extraabdominal pot fi prezente următoarele modificări: revărsat pleural bogat În enzime; congestie pulmonară, atelectazie; revărsat pericardic, leziuni de miocardită; edem cerebral, hemoragii, necroză Ț modificări identice cu cele din pancreas; degenerescență mielică; măduva osoasă Ț necroză grăsoasă; țesutul celular subcuanat Ț necroză grăsoasă; articular Ț necroză, lichid. CLINICA Durerea abdominală, greața și vărsăturile sunt simptomele dominante pentru pancreatită. Durerea este epigastrică, dar poate interesa și hipocondrul drept și stâng (durere iradiată „În bară”), abdomenul inferior sau toracele inferior. Poate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de consistență uniformă. Examenul eco Doppler color permite identificarea vaselor adiacente și ajută la identificarea sistemului ductal pancreatic, care apare ca un tub transsonic. Diagnosticul diferențial trebuie realizat cu hipoglicemia la foame ce poate fi o manifestare a unor tumori celulare nonpancreatice, noninsulare. Clinic, afecțiunea se manifestă ca și insulinomul. Majoritatea tumorilor celulare non-insulare asociate cu hipoglicemia sunt mari și ușor de detectat la examenul fizic. Majoritatea au origine mezenchimală (hemangiopericitom, fibrosarcom, leiomiosarcom) și sunt localizate În abdomen sau torace, dar
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]