6,690 matches
-
acest fapt. „Astfel, «proiectulă societății preindustriale este «un joc În raport cu naturaă, resursele sale sunt obținute din industriile extractive, iar ea este supusă legilor beneficiilor În scădere și legii productivității; «proiectulă societății industriale este «un joc În raport cu natura fabricatăă și este centrat pe relațiile om-mașină și folosirea energiei pentru a transforma mediul natural Într-un mediu tehnic; «proiectulă societății postindustriale este «un joc Între persoaneă În care «tehnologia intelectualăă, bazată pe informație, se naște alături de tehnologia mașinistă”.<footnote Ibidem, p. 126. footnote
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
În esență noul context al managementului și noul cadru din care apar problemele (experiențele) puse În fața sa. Așa cum vom Încerca să arătăm pe parcursul Întregului curs, noua etapă managerială are ca ax trecerea de la paradigma tehnologistă, spre alt set de paradigme, centrate pe om. Noile exigențe valorico-normative, față de management, exprimă tocmai proiectarea managementului prioritar pe zona socioumană, impunând valorile și normele cooperării, ale corelării autonomiei și responsabilității personale cu conjugarea eforturilor pentru a servi consumatorul, societatea. „Dar cooperarea Între oameni este mai
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
idealurilor sale de viață. De la concepțiile și practicile tayloriste care vedeau În muncă doar o sursă de venituri, iar personal doar un instrument al producției, sistemele spre care se tind și azi și care sunt În curs de experimentare (sistemele centrate pe om) caută noi valențe, mijloace și obiective prin care să „Încarce” munca cu noi potențe valorico-normative și psihologico-motivaționale În vederea modificării „spațiului social al muncii”. Se știe că, Henry Fayol<footnote Fayol Henri, Administration industrielle et générale, Paris, 1961 (a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
1974, pp. 126-127. footnote> deosebea următoarele „operații” ale Întreprinderilor: de personal, tehnice, științifice, administrative, economice, contabil-financiare, de securitate, igienico-sanitare și sociale. Astăzi, funcțiile Întreprinderilor sunt văzute Într-o viziune globalistă (direct corelate cu sistemul social global și evoluția acestuia) și centrată pe om (nu pe tehnologie și funcțiile directe și indirecte de producție). În unele studii se propun următoarele funcții.<footnote Javel Georges, L’organisation et la gestion de production, Paris, Masson, 1993. footnote> Funcția de studiu („ce are ca vocație
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
realizează autoreglarea (prin activitățile preponderent de management) În perspectiva Îndeplinirii scopurilor pentru care se organizează. Schimbările petrecute În domeniul managementului Întreprinderilor sunt generate, cu predilecție, de modificările aduse În cadrul scopurilor. Sistemele de management modern au În vedere sisteme de producție centrate pe om, astfel Încât scopurile urmărite depășesc (dar, evident, presupun) aspectele strict economice. Putem considera că din această perspectivă (centrată pe om), Întreprinderile au trei grupuri de funcții (interne, alături de cele externe), (puternic intercorelate): funcțiile de producție (În sens generic), funcțiile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
managementului Întreprinderilor sunt generate, cu predilecție, de modificările aduse În cadrul scopurilor. Sistemele de management modern au În vedere sisteme de producție centrate pe om, astfel Încât scopurile urmărite depășesc (dar, evident, presupun) aspectele strict economice. Putem considera că din această perspectivă (centrată pe om), Întreprinderile au trei grupuri de funcții (interne, alături de cele externe), (puternic intercorelate): funcțiile de producție (În sens generic), funcțiile de satisfacție umană și funcțiile de integrare-socializare (control social). Amintindu-ne de cele discutate până acum putem arăta că
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ale Întreprinderilor, ar privi luarea În considerare a rezultatelor (ca modalitate de Înfăptuire a scopurilor preconizate de cele trei grupe de funcții) În vederea reglării (prin feedback și feed-for) atât a intrărilor, cât și a proceselor (din interiorul sistemului Întreprinderii). Managementul centrat pe om pornește de la ideea că rezultatele Întreprinderilor depășesc cu mult responsabilitatea economică, chiar aceasta fiind puternic determinată de rezultatele obținute În raport cu funcțiile de satisfacție și de socializare. Conceptul de „eficacitate socială globală” (ca raport dintre ansamblul rezultatelor și scopurile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
responsabilitatea economică, chiar aceasta fiind puternic determinată de rezultatele obținute În raport cu funcțiile de satisfacție și de socializare. Conceptul de „eficacitate socială globală” (ca raport dintre ansamblul rezultatelor și scopurile urmărite) devine un instrument de gândire și lucru esențial În managementul centrat pe om. Sistemele de producție Antropocentrice Își pun ca scop a face servicii societății (clienților, lucrătorilor, comunității umane) și din această activitate să poată fi și rentabile. Chiar rentabilitatea este privită altfel, ca eficiență socială globală (ca raport Între ansamblul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
du planning et ses applications, Paris, Style Pret, 1965, p. 82. footnote> O asemenea viziune este cu totul inoperantă. Nivelul de satisfacție și gradul de socializare se dovedesc a fi „factori productivi” deosebiți de activi În Întreprinderile cu modele manageriale centrate pe om. Managerul de azi trebuie să țină seama de „costul social” (ansamblul resurselor antrenate, materiale și umane) În conducerea Întreprinderilor, iar acesta este conceput pe Întreaga cultură (scală de valori și norme). Astfel, Întreprinderea nu are drept rezultate doar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Înțelegere se poate aplica și unei Întreprinderi, mai ales prin corelarea competitivității de responsabilitatea socială corporativă a Întreprinderilor. 2. Coordonate socioumane În managementul muncii și al producției Comunitatea Europeană a inițiat un proiect axat pe problematica muncii. Acest proiect („Proiectarea centrată pe muncă a sistemelor de fabricație computerizate integrate”) pornește de la constatarea unei rupturi („spațiu gol”) Între oamenii din sfera producției și specialiștii din domeniul științelor sociale, ca urmare a menținerii Încă a paradigmei tehnocentriste asupra muncii și producției și, deci
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și a normelor constrângătoare; 3) analizele care lărgesc aria de interes prin punerea În discuție a așa-ziselor „frontiere ale organizației”, care tratează problema raportului organizației cu mediul; 4) discutarea autonomiei organizațiilor, care atrage atenția asupra efectelor organizaționale și se centrează asupra dinamicii endogene a organizațiilor.<footnote Friedberg Erhard, Organizația, În vol. Sociologie (coord. Boudon Raymond), București, Editura Humanitas, 1997, p. 399. footnote>. Organizațiile se dovedesc a fi, pe de o parte, „instrumente de cooperare și de acțiune colectivă capabile, adică
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
uneltei, Îndreptarea atenției spre alte mișcări etc.), deci devenea mai productiv (producea mai multe piese, la un preț mai scăzut). Extinderea automatizării a urmat, la Început, și ea acest model până când, pentru noile modele, se trece la automatizarea flexibilă. Modelele centrate pe om aduc modificări radicale În conceperea integrării și a realizării performanțelor, punând managementul Într-un context sociocultural pe de-a Întregul diferit. Din perspectiva acestor modele, se modifică radical conținutul factorilor ce concură la proces, punându-se În valoare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
În modelul taylorist, managementul muncii este un câmp foarte redus de activitate, constând, mai mult, În „studiul rațional” al muncii (adică succesiunea operațiilor cerute de tehnologie și găsirea mijloacelor de a divide munca pe operații) și desfășurarea controlului muncii. Modelul centrat pe om oferă managerului o zonă largă de activitate, dar și o mare responsabilitate, impunând (așa cum vom vedea la altă lecție) un tip nou de pregătire a managementului. Modelele centrate pe om consideră omul ca o „ființă activă” ce nu
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a divide munca pe operații) și desfășurarea controlului muncii. Modelul centrat pe om oferă managerului o zonă largă de activitate, dar și o mare responsabilitate, impunând (așa cum vom vedea la altă lecție) un tip nou de pregătire a managementului. Modelele centrate pe om consideră omul ca o „ființă activă” ce nu mai răspunde automat și pasiv la stimulul muncii (redus, În general, la câștig), el având exigențe deosebite asupra mediului integrator, putând modifica acest mediu și intrând În raporturi de cooperare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
asupra mediului integrator, putând modifica acest mediu și intrând În raporturi de cooperare (prin negocieri, conflicte, sindicate, apel la organisme ale societății civile și ale statului și bazându-se pe o legislație a muncii de tip deosebit). Producția și muca centrate pe om presupun un raport social Între oameni, ca agenți sociali activi (nu doar ca „forță de producție”), Înzestrați cu interese, aspirații, pasiuni, idealuri. Mediul integrator este el Însuși format din oameni (nu tehnologie), cu poziții sociale diferite, cu puteri
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
capacitatea unei reacții rapide și specifice, față de unele ordine speciale sau presupunând rapiditatea schimbării; − posedarea unei Îndelungate experiențe În producție, a unei cunoașteri latente; − capacitatea Întreținerii unor relații de cooperare În sectorul de muncă etc. Ceea ce aduce esențial, determinant, modelul centrat pe om se referă la necesitatea luării În considerare prioritară a sistemului de factori subiectivi ai muncii (aspirații, așteptări, satisfacții, motivații, credințe etc.). Grupul de factori (3, 4, 5, 6) ce apar distinct În modelul conceptual propus devine de o
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și, deci, nu se exprimă În acțiuni orientate spre Împlinirea lor, rămânând doar dorințe latente (aș dori să fac facultatea, pentru a deveni inginer, dar, neavând condiții, această dorință rămâne ca un „vis”). Ceea ce aduce modelul de management al muncii centrat pe om constă În modificarea radicală a orientărilor de valoare ce generează aspirațiile. Vechiul model (taylorist) reducea aspirația la câștig (incluzând și menținerea locului de muncă). Noul model funcționează pe o paletă foarte largă și variată de aspirații, generatoare nu
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
resurse. Dată fiind natura complexă a procesului de inovare, pentru a obține o imagine completă asupra procesului inovării, care să explice atât inovările radicale cât și pe cele incrementale, utilizarea exclusivă a modelului focalizat asupra „presiunii tehnologice” sau a celui centrat asupra „cerințelor pieței” este inadecvată, mult mai utilă fiind utilizarea simultană a ambelor modele. Astfel, procesul de inovare poate fi explicat prin intermediul rolului, atât al factorilor tehnologici, cât și al pieței. Interacțiunea dintre știință, tehnologie și piață, ca o activitate
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
cuplare) al procesului de inovare, fiind în esență tot un proces secvențial, dar îmbunătățit prin intermediul buclelor de feedback (figura 2.7). Modelul „de cuplare”, care integrează atât abordarea bazată pe „presiunea tehnologică”, precum și pe cea referitoare la „cerințele pieței”, este centrat în jurul unui proces de interacțiune, în cadrul căruia se accentuează efectele de feedback dintre fazele ascendente și descendente ale modelelor liniare anterioare, precum și integrarea la nivelul interfeței dintre cercetare-dezvoltare și marketing, rolurile celor două compartimente fiind aproximativ egale. În urma studiilor efectuate
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
resurselor necesare, planificarea operațională a proiectelor de inovare vizează reducerea incertitudinilor privind identificarea activităților aferente acestor proiecte, a duratelor de realizare, a resurselor și a costurilor aferente. Planificarea operațională<footnote Ceaușu, I., Enciclopedia managerială, Editura ATTR, p. 203. footnote> este centrată pe exploatarea pe termen mediu și scurt a resurselor. Ea vizează căutarea unei eficiențe și a unei coerențe optime de exploatare. Planificarea operațională privește planurile de acțiune și gestiune bugetară ale întreprinderii. În vederea planificării operaționale a proiectelor de inovare, în
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
de eficacitate a proiectului, care va constitui punctul de referință pentru reducerea variabilității proiectului. Un proiect va fi considerat eficace doar dacă rata eficacității proiectului va fi inferioară în raport cu această valoare prag și distribuția valorilor efective ale obiectivelor va fi centrată pe valoarea nominală a obiectivelor. 2) Indicele eficacității proiectului (Ip) măsoară capacitatea proiectului de a genera produse ale căror valori efective ale obiectivelor se apropie de limitele intervalului de încredere: Dacă Rp și Ip au valori superioare în raport cu valoarea critică
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
medii ale obiectivelor se apropie foarte mult de una dintre limitele intervalului de încredere, determinând ineficacitatea proiectului. Întotdeauna Ip va fi mai mic sau cel mult egal cu Rp. Dacă Ip = Rp înseamnă că valorile efective ale obiectivelor proiectului sunt centrate între limitele intervalului de încredere și media distribuției acestora este centrată pe valoarea nominală a obiectivelor. În concluzie, se poate spune că rata eficacității și indicele eficacității proiectului sunt doi indicatori care cuantifică și compară variația valorilor efective ale obiectivelor
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
intervalului de încredere, determinând ineficacitatea proiectului. Întotdeauna Ip va fi mai mic sau cel mult egal cu Rp. Dacă Ip = Rp înseamnă că valorile efective ale obiectivelor proiectului sunt centrate între limitele intervalului de încredere și media distribuției acestora este centrată pe valoarea nominală a obiectivelor. În concluzie, se poate spune că rata eficacității și indicele eficacității proiectului sunt doi indicatori care cuantifică și compară variația valorilor efective ale obiectivelor proiectului cu un nivel al variabilității determinat statistic și stabilit în
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
în planul mariajului, așa că se poate spera, în opera lui Geoffrey Chaucer, la o îmbunătățire a relațiilor dintre sexe. 444 Femeile ocupă un loc predominant în povestire, ceea ce dovedește că rolul lor devine din ce în ce mai important. Nu mai avem o intrigă centrată pe figuri masculine și pe fapte de arme, eroice, ale acestora, ci pe un grup de femei nobile care își exprimă dorința de a afla ceea ce le definește. Bătrâna este înțeleaptă, vorbește ca un cleric, se transformă pe sine, căci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care se confruntă femeile și bărbații este utilă mai ales deoarece reprezintă un instrument cu ajutorul căruia se pot extrage implicații politice ale acestor asimetrii și abordări ideologice menite să le diminueze. Dezbaterile în cadrul teoriilor politice feministe din perioada contemporană se centrează în jurul diferențelor. Nu cred că ar trebui să eludăm dezbaterile privind diferențele între femei, nu cred că o strategie prin intermediul căreia să evităm aceste discuții și problematizări este recomandată, ci consider că este util să contextualizăm diferențele și implicațiile lor
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]