3,025 matches
-
European pentru Cercetări Nucleare (CERN), la Geneva, în Elveția, și s-a numit la început nxoc01.cern.ch, iar mai apoi info.cern.ch . Iar prima pagină web a conținut chiar prezentarea proiectului și a fost accesibilă la: http://nxoc01.cern.ch/hypertext/www/TheProject.html În 1990-1991, când Internetul era deja în plină dezvoltare, după ce proiectul și toate modulele acestuia fuseseră elaborate în Statele Unite, la Stanford Research Institute, la UCLA, UCSB, WU etc., prin realizarea a ceea ce numim acum web
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
plină dezvoltare, după ce proiectul și toate modulele acestuia fuseseră elaborate în Statele Unite, la Stanford Research Institute, la UCLA, UCSB, WU etc., prin realizarea a ceea ce numim acum web, a venit rândul europenilor. Mai exact, la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) Geneva, prin proiectul lui Tim Berners-Lee și contribuția câtorva colegi și studenți, a fost creat primul navigator și editor de legături (cu o primă versiune a limbajului HTML) și primul program de server Web. La acea dată comunicația prin Internet
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
fusese deja introdus de Ted Nelson (1965). Problemele și avantajele parcurgerii informațiilor organizate ca hipertext fuseseră deja analizate de Doag Engelbart, realizator al unui prin sistem online și inventator al mausului. Tim Berners-Lee scrie încă în 1980, în stagiul la CERN, un program pentru „notebook” intitulat „"Enquire-Within-Upon-Everything"”, care permite legături între noduri arbitrare. Fiecare nod fiind caracterizat de un titlu, un tip și o listă de legături bidirecționale. Programul a rulat pe mașini Norsk Data sub sistemul de operare SINTRAN-III. În
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
fiind caracterizat de un titlu, un tip și o listă de legături bidirecționale. Programul a rulat pe mașini Norsk Data sub sistemul de operare SINTRAN-III. În martie 1989 Tim Berners-Lee scrie lucrarea: „Information management: A proposal”, difuzată pentru comentarii în CERN, însoțită și de lucrarea „"Hypertext and CERN"”. Ideea de bază a fost cea a accesului la documente pe baza a ceea ce acum numim URL. După mai multe dezbateri și reluări, în septembrie, șeful său, Mike Sendal, cumpără un calculator NeXT
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
și o listă de legături bidirecționale. Programul a rulat pe mașini Norsk Data sub sistemul de operare SINTRAN-III. În martie 1989 Tim Berners-Lee scrie lucrarea: „Information management: A proposal”, difuzată pentru comentarii în CERN, însoțită și de lucrarea „"Hypertext and CERN"”. Ideea de bază a fost cea a accesului la documente pe baza a ceea ce acum numim URL. După mai multe dezbateri și reluări, în septembrie, șeful său, Mike Sendal, cumpără un calculator NeXT (unul din supercalculatoarele vremii) și îi permite
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
dezvoltare NeXTStep. În acest timp proiectul este reformulat în cooperare cu Robert Cailliau, astfel că, atunci când primul server Web devine funcțional, prima pagină vizibilă cu ajutorul navigatorului care încă se dezvolta a fost chiar TheProject.html, cu coordonatele complete: http://nxoc01.cern.ch/hypertext/www/TheProject.html Studentul Nicola Pellow reușește să facă un navigator mod linie (în genul lynx-ului actual), astfel că la Crăciunul din 1990 erau demonstrabile atât navigatorul său simplu, cât și cel realizat de Tim Berners-Lee, combinat cu
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
său simplu, cât și cel realizat de Tim Berners-Lee, combinat cu editor și cu o interfață grafică. Era deja posibil accesul la fișiere hipertext și la grupurile de știri. În 1991 proiectul începe să fie prezentat în diverse colective din CERN, iar în luna iunie este organizat primul seminar de calculatoare cu ajutorul acestui sistem, adică pe WWW. Din august 1991 fișierele constituind serverul, navigatoarele și editorul de pagini Web au fost puse la dispoziția celor interesați, accesibile prin ftp, și chiar
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
pagini Web au fost puse la dispoziția celor interesați, accesibile prin ftp, și chiar difuzate în cadrul grupurilor alt.hypertext, comp.sys.next, comp.text.sgml, și comp.mail.multimedia. În octombrie încep să funcționeze listele e-mail www-interest și www-talk@info.cern.ch, fiind introdus și accesul cu telnet anonim pe serverul web info.cern.ch. Sunt instalate și punți între WWW si WAIS, respectiv VMS/HELP. La început de decembrie, în 1991 la San Antonio în Texas are loc conferința Hypertext
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
chiar difuzate în cadrul grupurilor alt.hypertext, comp.sys.next, comp.text.sgml, și comp.mail.multimedia. În octombrie încep să funcționeze listele e-mail www-interest și www-talk@info.cern.ch, fiind introdus și accesul cu telnet anonim pe serverul web info.cern.ch. Sunt instalate și punți între WWW si WAIS, respectiv VMS/HELP. La început de decembrie, în 1991 la San Antonio în Texas are loc conferința Hypertext'91, unde Tim Berners-Lee prezintă un poster și demonstrează sistemul. Tot în acele
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
VMS/HELP. La început de decembrie, în 1991 la San Antonio în Texas are loc conferința Hypertext'91, unde Tim Berners-Lee prezintă un poster și demonstrează sistemul. Tot în acele zile navigatorul W3 este instalat pe VMS/CMS, iar revista CERN Computers Newsletter anunță navigatorul W3 al comunității HEP (fizica energiilor înalte). În acest context, fizicianul Paul Kunz de la SLAC (Centru colaborând strâns cu CERN-ul), care participase la o consfătuire la Geneva în septembrie, unde, după propria mărturie, Tim Berners-Lee
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
și demonstrează sistemul. Tot în acele zile navigatorul W3 este instalat pe VMS/CMS, iar revista CERN Computers Newsletter anunță navigatorul W3 al comunității HEP (fizica energiilor înalte). În acest context, fizicianul Paul Kunz de la SLAC (Centru colaborând strâns cu CERN-ul), care participase la o consfătuire la Geneva în septembrie, unde, după propria mărturie, Tim Berners-Lee i-a arătat despre ce-i vorba, la revenirea acasă instalează programul de server web și realizează împreună cu colaboratorii săi (Louise Addis, George Crane
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
documente HTML de legătură spre biblioteca electronică a Centrului. Potrivit relatărilor, pagina Web a SLAC ar fi fost accesibilă/vizibilă din 12 decembrie ora 16. Cert este că Tim Berners-Lee transmite un e-mail vineri 13 decembrie pe listele www-interest@cernvax.cern.ch și www-talk@cernvax.cern.ch, cu copie pentru Paul Kunz, la pfkeb@kaon.slac.stanford.edu, prin care anunță: "There is an experimental W3 server for the SPIRES High energy Physics preprint database, thanks to Terry Hung, Paul Kunz
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
biblioteca electronică a Centrului. Potrivit relatărilor, pagina Web a SLAC ar fi fost accesibilă/vizibilă din 12 decembrie ora 16. Cert este că Tim Berners-Lee transmite un e-mail vineri 13 decembrie pe listele www-interest@cernvax.cern.ch și www-talk@cernvax.cern.ch, cu copie pentru Paul Kunz, la pfkeb@kaon.slac.stanford.edu, prin care anunță: "There is an experimental W3 server for the SPIRES High energy Physics preprint database, thanks to Terry Hung, Paul Kunz and Louise Addis of SLAC
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
actuale. Dar a fost important și modul în care principiile proiectului și rând pe rând toate programele componente, au fost făcute publice, cu sursele difuzate pe listele e-mail și disponibile prin FTP. Mai mult, la 30 aprilie 1993, apare declarația CERN asupra caracterului public al tehnologiei World Wide Web. Curând după aceea, Ari Luotonen rescrie programul httpd - nucleul serverului Web, implementând și autorizațiile de acces. În august 1993, la Cambridge Massachusets, are loc primul workshop WWW Wizards. În septembrie traficul Web
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
în cantități semnificative în sistemul solar, printre stelele Galaxiei, și nici în galaxiile vecine. În ceea ce privește o posibilă existență a unor "anti-galaxii" la distanțe foarte îndepărtate, nu se poate afirma nimic. Antimateria poate fi produsă pe Pământ: În august 2000, laboratoarele CERN din Geneva, Elveția au finalizat construcția unei "fabrici de antimaterie". Scopul acesteia este de a crea atomi de antihidrogen. Problema este că acești atomi, odată sintetizați, se pot anihila intrând în contact cu materie. Această problemă ar putea fi rezolvată
Antimaterie () [Corola-website/Science/299034_a_300363]
-
luminozitatea relativ redusă (densitatea de particule în fascicul fiind inferioară densității în sursa fixă), ceea ce înseamnă și că ele nu pot fi configurate pentru a genera fascicule secundare intense. Cel mai mare "collider" din lume este Large Hadron Collider de la CERN, proiectat în principal pentru ciocniri proton-proton la energii de 6,5 TeV pe fascicul (13 TeV în total). Particulele în mișcare pe o traiectorie închisă emit radiație electromagnetică (radiație de sincrotron), ceea ce înseamnă decelerare și pierdere de energie în procesul
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
blue" ("albastru"), și că hadronii sunt „incolori” (adică quarkurile din componența unui hadron au culori diferite). Experimentele efectuate în anii următori pentru detectarea quarkurilor au avut rezultat negativ. Totuși, experimentele de împrăștiere inelastică la energii mari, efectuate la SLAC și CERN, au arătat că distribuția de sarcină în interiorul hadronilor era neomogenă, având un caracter granular, compatibil cu modelul quarkurilor. Aceste componente ale hadronilor, numite provizoriu "partoni", nu puteau fi detectate în stare liberă; ele apăreau „încarcerate” ("quark confinement") în interiorul hadronilor, unde
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
vectoriali (de spin 1) intermediari, care să acționeze ca mediatori ai interacțiunii slabe. Acești trei "bosoni de calibrare", dintre care doi cu sarcini electrice opuse (formula 22 și formula 23) iar unul neutru (formula 24), au fost detectați de grupul Carlo Rubbia la CERN în 1983, cu mase foarte apropiate de cele prezise teoretic. Pentru ca bosonii formula 25 și formula 24 să aibă mase diferite de zero, este necesară intervenția mecanismului de "rupere spontană a simetriei" ("spontaneous symmetry breaking"), relevat de Peter Higgs, François Englert și
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
de zero, este necesară intervenția mecanismului de "rupere spontană a simetriei" ("spontaneous symmetry breaking"), relevat de Peter Higgs, François Englert și alți cercetători, mecanism care implică existența unui boson scalar (de spin 0) foarte masiv. La 4 iulie 2012, la CERN s-a anunțat descoperirea unei particule cu masă de aproximativ 126 GeV, compatibilă cu acest „boson Higgs”; identificarea a fost confirmată la 14 martie 2013, completând baza experimentală a modelului standard. Proprietățile materiei pot fi înțelese pe baza a patru
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
Proiectul a primit aviz favorabil de la Comisia Legislativă a Camerei Deputaților. Cu toate acestea, proiectul a fost respins de Guvernul Boc, întrucât Codul Civil nu recunoaște decât căsătoria între un bărbat și o femeie. În aprilie 2013, deputatul PV Remus Cernea a anunțat că are o propunere legislativă care ar acorda cuplurilor de același sex aceleași drepturi ca și cuplurilor de sex opus, stârnind reacții înverșunate de la opozanții măsurii. Propunerea legislativă a fost respinsă în unanimitate de Comisia Juridică în martie
Căsătorii între persoane de același sex în România () [Corola-website/Science/299302_a_300631]
-
că are o propunere legislativă care ar acorda cuplurilor de același sex aceleași drepturi ca și cuplurilor de sex opus, stârnind reacții înverșunate de la opozanții măsurii. Propunerea legislativă a fost respinsă în unanimitate de Comisia Juridică în martie 2014, Remus Cernea sesizând ulterior conducerii Camerei că decizia a fost luată ilegal în lipsa cvorumului și că votul a fost falsificat. Traian Băsescu, pe atunci primar general al municipiului București, a declarat în campania electorală pentru alegerile din 2004 că nu are nimic
Căsătorii între persoane de același sex în România () [Corola-website/Science/299302_a_300631]
-
persoane de același sex prin Constituție nu este justificată moral și legal”, iar „demersul Coaliției pentru Familie încearcă restrângerea drepturilor persoanelor LGBT”. Scrisoarea a fost semnată, printre alții, de Inna, Loredana Groza, Dorian Popa, Alexandra Stan, Radu Jude, Sore, Remus Cernea, Monica Bîrlădeanu și Dragoș Bucurenci. În urma unui comunicat de presă, conducătorii Coaliției pentru familie au subliniat că această campanie nu este împotriva homosexualilor, ci pentru apărarea familiei tradiționale românești.
Căsătorii între persoane de același sex în România () [Corola-website/Science/299302_a_300631]
-
ofițerilor lojei etc. În prezent, în lume există peste 100 de rituri masonice. Cele mai cunoscute fiind Ritul York, Ritul Scoțian Antic și Acceptat, Ritul Francez, Ritul Swedenborg, Ritul Memphis-Misraïm, Ritul Scoțian Primitiv, Ritul Scoțian Rectificat, Ritul suedez, Ritul Scoțian Cerneau etc. Ritul de York este considerat cel mai vechi din lume (prima adunare fiind consemnată în anul 926), iar Ritul Scoțian Antic și Acceptat este cel mai răspândit în lume.
Rit () [Corola-website/Science/298753_a_300082]
-
dezechilibru nu sunt încă pe deplin înțelese, deși teoriile pot oferi o explicație. Ca urmare, nu a fost descoperită în natură antimaterie. Cu toate acestea, în 1996 echivalentul din antimaterie al atomului de hidrogen (antihidrogen) a fost sintetizat la laboratorul CERN din Geneva. Alți atomi exotici au fost create prin înlocuirea unuia din protoni, neutroni sau electroni cu alte particule cu aceeași sarcină electrică. De exemplu, un electron poate fi înlocuit cu un miuon mult mai masiv, formând un . Aceste tipuri
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
o serie de „note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic și devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (în Internet). Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web). O altă schimbare radicală s-a produs când, în 1993, "National Center for Supercomputing Applications" (NCSA) din SUA a pus la dispoziție browserul "Mosaic", care era bazat
Internet () [Corola-website/Science/296554_a_297883]