46,651 matches
-
o pecete personală. V. Ierunca numește esențialul acestei aspirații în căutarea unui "paradis activ" și în faptul de a consemna "chinul... acestui divorț dintre lenevia lumii și reabilitatea ei energică". În absența unei asemenea energii, universul devine fad și lânced, chemând reacția de respingere și năzuința unui paradis renovat, trăit că o altă experiență inaugurală, ce presupune abandonarea stării de așteptare pasivă: "Nu nu vreau lâncezeala acestei lumi frumoase /.../ Nu vreau teroarea de-a fi, de-a nu fi/ printre mii
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
cunoaște pe denunțătorii săi. "O nouă porcărie, astăzi, pe data de 3 iulie, au venit vreo 3-4 oameni să declare că eu i-am șantajat. Nu-i cunosc, mi-au spus numele, da' nu-i cunosc. Domnul avocat, cum îi cheamă? Unul Pamfli, nu-i cunosc. Deci închipuiți-vă, și voi, și opinia publică, că pe data de 3, adică azi, s-a întâmplat să vină toți ăștia pe care eu nu-i cunosc, toți deodată, și să spună că eu
Surse: Cine l-a denunțat pe Voiculescu în dosarul de șantaj by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28694_a_30019]
-
măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; - să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; - să nu părăsească teritoriul României, altfel decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului; - să nu se apropie de denunțători, de martori și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale DNA spune că "inculpatului i s-a
Dan Voiculescu, sub control judiciar. DNA îl acuză de șantaj by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28699_a_30024]
-
Afganistan. Vă uitați la ea. Zâmbește nu pentru că ar avea vreun motiv, ci pentru că încearcă să-și camufleze cele două riduri de expresie de pe frunte. Nu se știe când au apărut și de ce n-au mai plecat. Nu le-a chemat nimeni și încruntarea cea nouă o indispune”. Metafora alergătorului/ alergătoarei - cu trimiteri livrești la Paul Auster și Mario Vargas Llosa - se referă chiar la această strategie de anduranță, de cursă lungă. A-ți continua drumul, a avea voința de a
Scrisul ca disciplină de supraviețuire by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2872_a_4197]
-
urmă, prin trecerea deputatului Stănișoară la PNL", potrivit RFI. Vicepreședintele PDL îl consideră oportunist pe demisionarul Mihai Stănișoară: "Vorbea dânsul că înscrierea sa în PNL este moțiunea pe care o depune pentru conducerea PDL. Or această moțiune nu se poate chema altfel decât "Oportuniștii"! Știm cu toții că atunci când un partid mare intră în Opoziție, totdeauna se vor găsi oameni cărora li se va părea mult prea dificilă Opoziția și care vor adulmeca Puterea. Poate și acesta este unul dintre argumentele pentru
Andreea Paul: Moțiunea lui Stănișoară, "Oportuniștii" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38927_a_40252]
-
țin, și nu de azi, de ieri, pot cădea victimă unor patimi politice sau știu eu de ce fel, pierzând măsura și făcând din țânțar armăsar, dezinformând grav opinia publică. Îl cunosc pe Ion Jinga, fără a-i fi ceea ce se cheamă prieten sau măcar apropiat, așa că intervenția mea nu e câtuși de puțin subiectivă. Dar nedreptatea care i se face, în goană după senzațional, mă revoltă. Chiar dacă ar fi adevărat că a vorbit greșit englezește, deși n-a fost cazul, nu
Dezinformați, dezinformați, tot rămâne ceva! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3893_a_5218]
-
fost decorat de Regele Ferdinand cu Ordinul "Steaua României" în grad de Mare Ofițer. Bărbat cu prestanță și incontestabil prestigiu în "lumea bună" a Bucureștilor vremii, în 1928 a inspirat chiar revista "Realitatea ilustrată" să-l desemneze președinte al juriului... chemat să aleagă "Cea mai frumoasă" din România. Un juriu din care au mai făcut parte, alături de doamnele Alexandrina Cantacuzino și Maria Giurgea, Liviu Rebreanu, N. Batzaria, Jean Steriade, Fr. Storck și Al. Mavrodi. în anul imediat următor, a organizat Pavilionul
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
am dedicat-o, Despre doliu. Textul e un omagiu adus nu doar scriitorului, ci și mamei sale, Stella Wieseltier, pe care am încercat să mi-o închipui în zilele ei timișorene: „E halucinant. N-ai să mă crezi, dar am chemat-o pe mama să-i spun de traducerea românească a cărții. Am pomenit de fotografii și de Timișoara și ea a zis imediat: «Ah, dar eu am fost la Timișoara! Am stat acolo câteva luni, în 1939, când am luat
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
Andrei Moisoiu (Google) Președintele Traian Băsescu i-a chemat la o întâlnire, la Cotroceni, la ora 11, pe premierul Victor Ponta, ministrul de Externe Titus Corlățean și ministrul de Interne Radu Stroe. Între 7 și 8 martie are la loc Bruxelles reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), unde
Traian Băsescu i-a chemat pe Ponta, Corlățean și Stroe la Cotroceni by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38998_a_40323]
-
neliniști și zbucium. „Ca un bețiv de vinuri siracuze” îndrăgostitul ar bea „din amfora trupului rotund” lăsânduse pradă învăluirii erosului, într-o descătușare a sentimentului ca „valurile sângelui rebel,/ Cu-efervescenți de must în fermentare”. (Poem profan). Femeia iubită este chemată în „volburi de furtună”, într-o totală dezlănțuire a afectului (tot pe linie expresionistă): „Ci ca-ntr-o mare-n care misterioasă stărui,/ În fund să-mi zacă stârvul afurisit de lună/ Și tu să-mi vii, nu calmă, ci
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
moțiunii depuse de Vasile Blaga în baza căreia va candida la președinția Partidului Democrat Liberal. El susține că Blaga a preluat textul din vară și i-a adus câteva modificări în iarnă. "Moțiunea depusă de același V. Blaga astă-vară se chema “Pentru o societate dreaptă”. Avea 22 de pagini, dintre care 4 cu 117 semnături ale susținătorilor. Textul era tipărit ceva mai înghesuit, fără secțiuni și pagini de titlu, cum e în cazul celei lansate azi.", a scris europarlamentarul PDL. El
Cristi Preda: Moțiunea lui Blaga, o coafare a celei din vară by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39071_a_40396]
-
niște troglodiți nu vor înțelege niciodată că nu era o idee bună să-i ceri lui Mihai să semneze un angajament și să colaboreze. Nu era manipulabil. Ce-i rămânea Securității de făcut era să-l supravegheze îndeaproape, să-l cheme la interogatorii și să încerce să afle de la el însuși ce are de gând. Interogat, Mihai spunea exact ce crede, nu „turna”, nu făcea aprecieri despre cei cu care avea de-a face, ba chiar căuta să-i ajute pe
Câteva observații personale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3913_a_5238]
-
ocupat, care trebuia să-și ocupe din timpul său prețios și să-mi cânte din fluier, lucru care îl făcea foarte frumușel. Primele mele lecțiuni regulate le luai cu mama, dar rezultatul nu prea fu strălucit, și de aceea fu chemat un profesor, pentru autoritate mai mare - Dl. J. Gasser, organist al bisericii ev., căruia îi păstrez cea mai pioasă amintire, îmi dete primele directive în arta pianului. După dânsul urmă Dl. R. Petters, profesor de oboe la Conservatorul din București
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
bun pianist. După câtva timp urmaicu D-șoara Zehender, azi D-na Staub, o elevă alui Stavenhagen. În timpul acesta nu știu cum renumele meu de copil prodigios ajunsese până la augustele urechi ale Carmen Sylvei, minunata regină poetă și într-o bună zi fui chemată să mă produc în fața Sa. Și acum îmi aduc aminte ce emoție stârnise această veste în familia mea și ce pregătiri se făcură, spre a mă prezenta onorabil într-un loc atât de pretențios, ca palatul regal. „Când vorbești cu
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
care cu ajutorul unui resort se fixau la pedalele pianului. Studiile mele pianistice avansau destul de repede, însă fără un sistem bun, profesorul meu Lubicz fiind prea indulgent cu mica sa elevă. Într-o după-amiază, fiind la înalta mea protectoare, Regina E., chemată spre a cânta, între auditorii aleși, era un muzician ales, profesorul Luis Milde, care după ce mă auzi, exclamă cu sinceritate: „ce păcat de acest talent! I-ar trebui o îndrumare mult mai severă și mai sistematică”. Tatăl meu îl invită
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Augustei mele protectoare Carmen Sylva. Ca să nu fie prea obositor pentru mine programul, fu rugat excelentul violonist și maestru concertator al concertelor simfonice, Al. Hartzer, ca sa-mi dea concursul său. Succesul a fost neașteptat de mare, iar în pauză fui chemată în loja regală, spre a fi îmbrățișată de Regină, care asistă până la sfârșitul concertului. Coborând scările lojei regale, fui întâmpinată de o fetiță delicată și cam de vârsta mea, care îmi întinse un cornet cu bomboane. Nu ghiceam pe atunci
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
presa în unanimitate îmi închinau elogii mie și vrednicului meu profesor, care a contribuit atât de mult la succesul meu din concert. Urmară câteva concerte la Sibiu (1898) și Brașov, unde fui întâmpinată cu același entuziasm. Mitropolitul Miron Romanul mă chemă la dânsul și-mi înmână o brățară de aur. Tot în același an (1898), făcui cunoștința violonistului Bronislav Hubermann, care pe atunci, în vârstă de vreo 18 ani, își făcea primul turneu mare. Fui invitată la palatul regal, unde avui
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
această doamnă fu entuziasmată de felul meu de a cânta și într-un elan de admirație îmi luă mâna și încercă să-mi destăinuiască viitorul, care fu prezis că ar fi unul foarte strălucit. După această ședință memorabilă, regina mă chemă împreună cu Hubermann la dânsa. O găsirăm lucrând la marea evanghelie destinată Mănăstirii Curtea de Argeș și lucrată cu atâta măiestrie de mâna regală. O doamnă de onoare, bunadoamnă Zoe Bengescu, mă instală în fața orgăiși îmi recomandă să stau liniștită. Nu mult după
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
marea evanghelie destinată Mănăstirii Curtea de Argeș și lucrată cu atâta măiestrie de mâna regală. O doamnă de onoare, bunadoamnă Zoe Bengescu, mă instală în fața orgăiși îmi recomandă să stau liniștită. Nu mult după aceea răsună vocea cristalină a reginei, care mă chemă lângă dânsaarătându-mi o imagine care reprezenta un mic îngercu haină albă și aripi de argint, cântând la orgă. „Știi cine e?” mă întreabă Carmen Sylva. „Da, sunt eu - ripostai eu - dar eu n-am aripi!” „Le ai, dar nu le
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Cântă ca o păsărică la Dumnezeu!” , iar pe pian zăcea culcată o păpușă mare strălucitoare în costum țărănesc. De bucurie era cât pe ce să mă zăpăcesc. Însă am cântat cu atâta temperament încât sala aplaudă frenetic. În pauză, fiind chemată în loja regală și prezentată principilor moștenitori, frumoasa principesă Maria mă îmbrățișă felicitându-mă.Acestui concert urmară alte debuturi în concerte de binefacere. Printre altele fui invitată să cânt în concertul organizat de societatea „Dante Alighieri”, când cu sosirea în
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
în marea sufragerie a palatului unde era întinsă o imensă masă încărcată cu tot felul de lucruri bune. Acolo Regele împreună cu Regina se ocupau cu plasarea copiilor, fiecare la locul lui la masă.Iată că mă zărește Regina și mă cheamă să vin, ca să mă cunoască și Regele. Eu, ca să ajung până acolo trebuia să fac un salt și să trec peste o bancă de pluș, care sta în drumul meu. Ajungând în fața Regelui, fac reverența de rigoare, însă, în acel
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
al prietenilor noștri. La cea mai mică împotrivire i-ar fi mers rău, eu neștiind de glumă. Eram foarte strașnică în privința aceasta și bietul băiat știa de frica mea. De câtva timp petreceam vacanțele la Sinaia, unde tatăl meu era chemat de familia regală, spre a fi în permanență cu micul principe Carol. Locuiam într-o vilă frumoasă unde aveam și un pian, pus la dispoziția mea de către colonia germană de acolo.Orele de exercițiu erau dimineața și de obicei pe la
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
joase de violoncel ale vocii D-nei Dima. Mă așezam și eu la pian pentru a-mi face exercițiile regulate. Noi trei eram muzicantele și stricam liniștea matinală a celorlalți locatari, care însă numurumurau în contra niciodată. Într-o seară, am fost chemată la Agusta Götzecare auzise vorbindu-se de mine și dorea să mă cunoască. Era o serată muzicală la care se produceau câteva din elevele sale celebre deja de pe atunci. Am cântat și eu și am avut mare succes. Erau de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
eine Gewandhausleistung, ein Auferlebey meine Jugend”. Hans Sitt, dirijorul orchestrei mă strânge în brațe emoționat. Augusta Götze îmi înmânează o bijuterie, o broșă, cu cuvintele: „Auch Liszt, mein unvergesslicher Freund, hatte es nicht vollendeter gespielt”. A doua zi am fost chemată să cânt în argatul „Mignon” cu renume mondial, de către inventatorul acestui aparat, Popper. Jurnalele scriu în mod elogios despre debutul meu, despre care se interesează toată lumea muzicală din Leipzig. La câteva săptămâni cânt, fiind angajată în două orașe în apropieea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
cu micul său elev Mitja Itis, un formidabil talent, care din nenorocire nu a ajuns la dezvoltare completă, cu toți și alți încă formau un cerc entuziast și interesant. La o seartă din palatul Donnersmark, Pariser Platz, unde am fost chemată spre a cânta și eu pe lângă Veczey, violonist cunoscut, și Iulia Culp, celebra cântăreață, fac cunoștințe principelui de coroană al Germaniei, Wilhelm, care e foarte încântat de moartea mea. Supeul care urma, fu servit pe talgerede argint greu. Honorariul pentru
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]