3,731 matches
-
42 de ani. Dar nu e vorba nici de asta, ci de cine reprezintă România - sau pe suveranii ei - la ceremonia căsătoririi. D. Ștefan Belu. Toată lumea se va întreba: Cum ajunge Pandarus - pardon - d. Ștefan Belu să reprezinte o țară cinstită la o cununie cinstită. I s-o fi părut d-lui Belu că deosebirea de vrâste e atât de mare încît să fie oarecum nevoie de prezența d-sale în Arolsen, capitala principatului Waldeck... până acum nu îl știam pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nelicite și neoneste în ezercițiul comerciului, prin diferite moduri arătate și prin diferite căi au trebuit să se concentreze capitalurile în mînile izraeliților. Mijloacele însă prin care au ajuns capitalurile în mînile lor nu au fost numai muncă reală și cinstită în comerț și industrie, ci mai cu seamă operații cari nu produc valori, prin samsarlâcuri, prin, traficuri, prin operații îndoielnice, prin așa-numite operații de bani ce ei fac esploatînd împrejurările, starea de strâmtorare sau mizerie sau prostia tutulor. Însemnătatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi fost nenorocire, cum e Artimon de sensibil... Și atunci el are așa un sentiment de... chiar o iubește pentru imensa cantitate de suferință de care ea l-a apărat... E o fată cinstită..." Cum l-a apărat, cum e cinstită, mugi parcă roșcatul agresiv, f... mama ei dacă în locul lui Artimon nu i-ași frânge gîtul..." Matilda vrusese să spună că acel Artimon îi purta numitei Tamara o recunoștință vecină cu iubirea fiindcă ea înșelîndu-l cu alții îl împiedicase astfel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
poate foarte bine nici să nu mai existe, el își vede de oțelul lui, participă la ședințe unde are dreptul la cuvânt, își iubește nevasta și copiii și când ia chenzina se duce cu prietenii la o bodegă unde se cinstesc și discută despre ale lor. Știu asta de la tata, care e muncitor specializat, dar cu o psihologie care nu diferă de a altora. Ca învățător într-o școală oarecare nu mă voi deosebi nici eu de ei și mă voi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Maria s-a uitat din nou în spate. Distanța iarăși se mărise, băieții păreau să țină la o oarecare discreție, dar nu excesiv. Ne filau stupid, vizibil, ca legionarii din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Ăia măcar erau cinstiți; boi, dar cinstiți: cum îi călca cineva pe bec, lăsau deoparte discreția și scoteau pistoalele pe geam. Trăgeau în toate părțile, ca bezmeticii. De proști, se împușcau între ei; mai rar întâlneai un asemenea carnagiu. Am intrat ușor pe centură, cu 50, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zdrobească părea oarecum confuz, dar intențiile contau, efortul pamfletar se punea și el la socoteală. Tipul arăta ca noi toți: juca fotbal, mergea pe munte, bea bere, se revolta. Cu iubirea nu stătea el prea bine (dar, haideți să fim cinstiți: cine stă?). Protestatarul social rula o filosofie sănătoasă, îl vedeai plângându-și de milă cu revolverul lipit de tâmpla primului trecător. Nevroza fermentase, explozia era aproape. Securistul observase și el schimbarea, notase ceva într-un colț, despre „ton agresiv“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mihnea are nevastă și copil. Pun pariu că habar n-aveai de chestia asta! Maria și-a ratat viața. A fost, de fapt, logodită cu un pârțar sau, în cel mai bun caz, cu un obsedat sexual; n-ai fost cinstit cu ea niciodată. Știa că te uiți pe-ascuns la reviste de modă? Că noaptea rămâneai cu orele la televizor și căscai gura la prezentatoare, pe italieni? Că luai metroul la rând, femeie după femeie, puștoaică după puștoaică, elevă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Manual... în care este definit conceptul central al lucrării: Iubirea de patrie stă întru a arăta respect și recunoștință către stăpânitori, întru a ne supune la legi, la obiceiuri și la bunele moravuri ale societății în care trăim; întru a cinsti folosurile patriei, a le întrebuința și a le face cât va fi prin putință mai desăvârșite; întru a contribui la slava soțietății căria mădulari suntem, și a mări nemărginit bunele ei (Nicola, 1829, pp. 5-6). O prelucrare mult mai sofisticată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cum va fi, Stăpânirea face și ține liniștea și pacea în țară (Aaron, 1843, p. 89). În stilul catehistic, ca răspuns la întrebarea " Ce sunt datori supușii să facă pentru Stăpânire?" (p. 89), Aaron scrie următoarele: "Supușii sunt datori să cinstească Stăpânirea, să o asculte, să-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească a o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
locuitorii săi averile pe care le posedă, cinstea de care se bucură și, în genere, toate de câte se bucură în viață. Datoriile către patrie sunt acestea mai cu seamă: fiecare om e dator să-și iubească și să-și cinstească patria sa, căci acela care nu-și iubește și nu-și cinstește patria nu e vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și, în genere, toate de câte se bucură în viață. Datoriile către patrie sunt acestea mai cu seamă: fiecare om e dator să-și iubească și să-și cinstească patria sa, căci acela care nu-și iubește și nu-și cinstește patria nu e vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sa, căci acela care nu-și iubește și nu-și cinstește patria nu e vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire și în liniște fără turburare; să asculte și să împlinească toate poruncile stăpânirii patriei sale, pentru că toate aceste să fac pentru binele patriei; să cinstească toate așezământurile patriei sale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire și în liniște fără turburare; să asculte și să împlinească toate poruncile stăpânirii patriei sale, pentru că toate aceste să fac pentru binele patriei; să cinstească toate așezământurile patriei sale precum școli, spitaluri, drumuri și altele, să ajute cât va putea spre ținerea și îmmulțire lor, căci prin tr-acestea se îmfrumușetează patria și se face lăudată și într-alte părți; să iubească pe toți compatrioții săi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împinge numai și numai dorința de originalitate. Se întâlnesc chiar cazuri ciudate: din pricina dorinței de originalitate, câte un ins cinstit e chiar gata să facă o faptă mârșavă; se întâmplă chiar că vreunul dintre acești nefericiți nu numai că e cinstit, dar mai e și bun la suflet, este providența familiei sale, întreține și hrănește prin munca lui chiar oameni străini, nu numai pe ai săi. Și ce credeți? Toată viața nu se poate potoli! Nu-l potolește și nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dinadins hirotonisit ca preot, care ceruse dinadins hirotonisirea, îndeplinise toate ritualurile, toate închinăciunile, săruturile, juruințele și celelalte, pentru ca a doua zi să-l anunțe printr-o scrisoare deschisă pe episcopul său că, necrezând în Dumnezeu, consideră că n-ar fi cinstit să înșele poporul și să se hrănească gratis din munca acestuia, așa că renunță la rangul preoțesc căpătat în ajun, iar scrisoarea o tipărește în ziarele liberale - deci, asemeni seminaristului francez, cică și prințul fusese ipocrit în felul lui. Se zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nepreschimbate 3 1/2 procente și priorităților 8 procente? Știm ce se va întîmpla, precedentele și umilirile de până acum ale guvernanților ne-o confirmă: veți primi ordinul de a le plăti al pari. Această plată nu va produce lichidarea, cinstiți financiari! Numai când veți plăti și cele 44 500 000 6 procente cu 33 1/3 peste sută, plus un premiu de 2 - 3 procente, plus, în fine, un provizion gras, veți obține această combinație. Poate, și acest poate este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
leg valoarea omului de știință de concepțiile sale inclusiv cele antisemite. Sunt două probleme distincte și trebuie considerate ca atare. Nu se pot amesteca” - conchide domnia sa. Cu atât mai mult noi și generațiile care vin avem obligația morală să-l cinstim și să-l venerăm, să ni-l asumăm ca o valoare științifică și morală izvorâtă din străfundurile acestui neam pe care l-a cinstit și Înălțat prin mijloacele științei și credinței sale. Am Încheia scurta noastră evocare prin ceea ce marele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conchide domnia sa. Cu atât mai mult noi și generațiile care vin avem obligația morală să-l cinstim și să-l venerăm, să ni-l asumăm ca o valoare științifică și morală izvorâtă din străfundurile acestui neam pe care l-a cinstit și Înălțat prin mijloacele științei și credinței sale. Am Încheia scurta noastră evocare prin ceea ce marele nostru chirurg și om de știință Victor Gomoiu, președintele Societății Internaționale de Istoria Medicinii, spunea În Universul din 17 iulie 1938 la a șaptea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
creștine ca parte integrantă a moralei creștine, rămâne valabil ca punct de plecare, element de referință și sprijin pentru cel ce Îngrijește omul În suferință. Pentru că doctorul tratează, dar numai Dumnezeu vindecă, de aici și Înalta demnitate a profesiei medicale. „Cinstește-l pe medic - zice Biblia - căci ai trebuință de el”. Acest lucru ar trebui să-l cunoască și să-l respecte atât omul care are calitatea de a Îngriji omul bolnav, cât și omul care, cu sau fără voia sa
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sănătății copilului. inițiază “Zilele Pediatriei Ieșene” manifestare științifică anuală a pediatriei moldave la Început, apoi cu rang de conferință națională, aflată deja la a XXX-a ediție, manifestare care prin inițiativa urmașilor Îi poartă numele “Zilele Pediatriei Ieșene N. N. Trifan”, cinstindu-i astfel memoria. 2010 PARTEA a III a Medicină, mediu și societate Urbanizare civilizație vs Natură sănătate publică „Omul va trebui să Înțeleagă mai mult ca oricând că mediul a devenit aproapele său și că astăzi este efectiv În suferință
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ale căror cauze fiind multe, totuși de nici una să nu fim tulburați. Așadar, primul motiv este pentru a Împiedica ca nu cumva virtuțile mărețe și lucrurile minunate ale sfinților să le inspire mândrie. Al doilea, ca lumea să nu‑i cinstească mai mult decât trebuie a‑i cinsti ca oameni și ca să nu‑i privească mai curând ca zei decât ca simpli muritori. Al treilea, pentru ca puterea lui Dumnezeu să strălucească mai mult servindu‑se pentru a Învinge și a răspândi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nici una să nu fim tulburați. Așadar, primul motiv este pentru a Împiedica ca nu cumva virtuțile mărețe și lucrurile minunate ale sfinților să le inspire mândrie. Al doilea, ca lumea să nu‑i cinstească mai mult decât trebuie a‑i cinsti ca oameni și ca să nu‑i privească mai curând ca zei decât ca simpli muritori. Al treilea, pentru ca puterea lui Dumnezeu să strălucească mai mult servindu‑se pentru a Învinge și a răspândi credința În numele Său de oameni Încercați de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ne temem de dreptatea Lui, ar trebui, cel puțin, să ne rușinăm că nu am răspuns chemării milostivirii”60. Oricât de mult bine ar săvârși și oricâte virtuți ar Împlini omul În viața aceasta, ele nu se ridică la Înălțimea cinsti‑ rilor și a iubirii lui Dumnezeu revărsate din belșug spre el : „Chiar de am muri de nenumărate ori pentru Dumnezeu, chiar dacă am săvârși toată virtutea, totuși, aceste fapte ale noastre nu sunt nici pe departe la Înălțimea cinstirilor cu care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a iubirii lui Dumnezeu revărsate din belșug spre el : „Chiar de am muri de nenumărate ori pentru Dumnezeu, chiar dacă am săvârși toată virtutea, totuși, aceste fapte ale noastre nu sunt nici pe departe la Înălțimea cinstirilor cu care ne‑a cinstit pe noi Dumnezeu. Gândește‑te la cele ce‑ți spun : Dumnezeu n‑are nevoie de nimic de la noi ci Își este de‑ajuns ; ne‑a adus din neființă la ființă, ne‑a dat suflet, cum nu are nimeni pe pământ
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]