4,347 matches
-
5 kg mușchi de porc, 3 morcovi, 200 g cabanos, 200 g slănină, 5 ouă, sare, piper, ulei, usturoi și 1 kg cartofi. Mușchiul se desface într-o singură fâșie de carne ca un pat, care se bate bine cu ciocanul, apoi se condimentează și, după dorință, se poate unge cu puțin muștar. Morcovul se taie fâșii lunguiețe, cabanosul se taie și el lunguieț, apoi slănina se taie fâșii, după care ouăle fierte tari se taie în sferturi, apoi se așează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
RULADĂ DIN FILÉ DE PORC 1 kg mușchi filé de porc, 500 g cabanos, 2 gogoșari roșii sau 2 morcovi fierți, 5 ouă, 500 g făină albă, 500 ml ulei și 500 g cașcaval. Se porționează carnea, se bate cu ciocanul, se condimentează cu sare, piper și delicat, apoi se așează pe fiecare foaie de carne - cașcaval, gogoșari, cabanos, după care se rulează strâns și se dau prin făină de grâu, prin ou, iar prin făină și ou și se prăjesc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ceapă călită, 2 căței de usturoi, 2 ouă, ulei, sare, piper, 1 pahar de vin și o linguriță de boia dulce. Mușchiulețul se fasonează, după care se desface cu cuțitul, până devine ca o foaie dreptunghiulară, apoi se bate cu ciocanul ca să devină uniformă. Carnea care pică de la fasonarea mușchiului o dăm prin mașina de tocat, o călim cu ceapa la un loc, apoi întindem peste foaia din carne, presărăm sare, piper și cățeii de usturoi tocați mărunt. Tăiem gogoșarul felii
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de cuțit de nucșoară, 2 foi de dafin și 50 ml de oțet, în care se pun 1,6 kg carne de căprioară bine spălată și se ține câteva ore, apoi se ia, se taie felii care se bat cu ciocanul ca la șnițel, apoi se dau prin 3 linguri de făină de grâu și se prăjesc în 100 ml ulei încins. După aceea, se călește zarzavatul - un morcov, o țelină, un ardei roșu și unul verde și o ceapă. După ce
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
garnitură făcută dintr-un kg gălbiori, prăjiți în 50 g unt și o conopidă, prăjită tot în unt, presărată cu pătrunjel tocat pe deasupra. Rețeta este pentru zece porții. FRIPTURĂ NOVODNÂI 1 kg mușchi de vită tăiat felii, bătut bine cu ciocanul, apoi presărăm peste mușchi: sare afumată, nucușoară, piper, pudră de usturoi și usturoi zdrobit. Separat în tigaie, punem 250 g unt la topit, iar când este încins, așezăm mușchiul și-l prăjim pe ambele părți. După ce s-a prăjit, turnăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g carne de vițel tocată prin mașină, 300 g șuncă tăiată cubulețe, 100 g smântână dulce, 50 g coniac, 50 g vin roșu, sare, piper, delicat, nucșoară, 2-3 ouă. Se adaugă caise, prune sau gogoșari murați. Cotletul se bate cu ciocanul, se condimentează, punem peste cotlet pasta obținută din carne, șuncă și restul de ingrediente, apoi, la mijloc, așezăm fâșii din fructe murate sau din compot. Rulăm și învelim în staniol, apoi legăm și dăm la cuptor. În tava în care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
oregano, boia dulce, și condiment pentru pui. Le prăjim pe grătar și servim cu salată asortată și mujdei de usturoi făcut dintr-o legătură de usturoi verde, o legătură de tarhon, sare, ulei, 100 ml de smântână - batem bine cu ciocanul și apoi frecăm cu ulei ca la maioneză. La urmă, adăugăm smântâna. GOGONELE UMPLUTE Zece gogonele murate și scobite de miez, o ceapă tocată și un morcov ras, 500 gr. de carne de porc, o linguriță de boia dulce, patru
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bea ceva, se bărbierește, ia bilet la Loto, se întoarce acasă și bate nevasta până pornește alarma la mașină. După care iese în fața blocului, bea ceva cu băieții și apoi suflă în jigleor, toarnă ulei ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă, să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu niște ochelari la ochi de n-a văzut nimic, într-o cameră, unde a apărut unul îmbrăcat în halat roșu, purtând niște mustăți mari: "A stat de vorbă cu mine și după aceea, ce crezi bre!? A luat un ciocan și a început să mă ciocănească: când pe la schinare, când pe la chicioare și când îmi dădea pe la genunchi, îmi sărea genunchiul în sus. Și dacă am văzut că așa stau treburile, am sărit de pe scaun și i-am zis ăluia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ț.: Nu, nu, nu, nu erau! Am fost băgat într-o cameră lungă de 7-8 metri și lată de trei, cu ferestre la care erau gratii de fier groase, orizontale și verticale, în care seara se bătea puternic cu niște ciocane mari să vadă dacă nu cumva vreuna din gratii este slăbită de deținuți și cedează, pentru o tentativă de evadare. Enache a fost cel care m-a băgat în această cameră. Imediat ce am intrat a venit la mine bărbatul acela
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sărată nu putea fi băută: era ca și cum ți-ar fi pus un pumn de sare într-o cană de apă! Dimineața, primeam 95 de grame de pâine dintr-o pâine rotundă care se tăia radial cu coada lingurii bătută cu ciocanul, pentru că, desigur, nu ni se permiteau cuțite. Oricât ai fi încercat, nu puteai tăia pâinea aceea cu lingura în mod egal: 10 părți, pentru zece persoane. Feliile rezultate erau puse pe un șervet și fiecare dintre noi era numărul 1
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că m-am dus cu căruța în satul acela, dincolo de Ivești. Și de la Iași m-au dus la Galați. Anchetatorii au venit de la Bârlad. Printre ei și locotenentul major Popa care mai târziu a ajuns activist de partid pentru zona Ciocani. A venit împreună cu un evreu, Carolică, și m-au scos de la celulă, că stăteam singur în celulă, m-au dus la birourile unității și mi-au pus în față o masă, un pachet de țigări și o cutie de chibrituri
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
N-au îndrăznit, pentru că fusesem militar și ei știau că militarii nu acceptă. N-au îndrăznit, pe toți pe care i-am întrebat - și am vorbit și cu foști camarazi, cu Busuioc și cu trei doctori de la spitalul militar, Bejan, Ciocan 12 - mi-au spus că li s-a propus dar n-au acceptat. C. I.: Știu de la alți deținuți politici că era o practică: vă cerea să nu vorbiți despre condițiile de detenție, să nu mergeți la familiile altor deținuți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Locuia la 500-1000 de metri de mine, un bandit acela, și-i este frică și acum C. I.: Dar mai trăiește? D. B.: Cred că da, stă pe undeva prin Copou. Dar, stați să vă spun! Înainte de apel băteau cu un ciocan de lemn în zăbrele să vadă dacă nu cumva intră în rezonanță, că dacă le tăia cineva începeau să zdrăngăne! Și a apărut Guzgă ăsta și m-a văzut pe mine, că eram în front acolo. După ce m-a văzut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se împiedica consumarea faptului, comite delictul de omisiune a denunțării complotului și se pedepsește cu închisoare corecțională dela 1 la 2 ani". 12 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/C/C%2004.% 20Chortec%20-%20Ciuceanu/Ciocan%20Ioan%20Gh/index.php accesat octombrie 2014. 13 Este vorba de cele două blocuri cu două etaje și curți în spate, de lângă căminele studențești ale Universității de Medicină, de pe strada Sărărie. 1 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe groși, adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului țăranului, că nu le lua nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mare. Din 118 comune de până atunci ale județului Vaslui se aprobase constituirea a 71 comune. Comunele Băcești și Șuletea au rămas separate de comunele Dumești și Epureni - cele 4 comune rămânând unități administrativ-teritoriale distincte. S-a acceptat contopirea comunei Ciocani în comuna Perieni și trecerea comunei Cârja la comuna Murgeni, a comunei Rânzești la comuna Fălciu. Totodată, s-a acceptat trecerea unor sate de la o comună la alta: satul Fâstâci a trecut de le comuna Delești la comuna Oșești; satul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din Iași. Evenimentul a avut loc pentru prima dată în toamna anului trecut, la Lvov (Ucraina). Înainte de România și Republica Moldova, festivalul a „mai trecut“ prin Germania, la Leipzig. Autorii participanți - Mircea Dinescu (România), Nichita Danilov (România), Filip Florian (România), Iulian Ciocan (Republica Moldova), Dumitru Crudu (Republica Moldova), Nicoleta Esinencu (Republica Moldova), Vasile Gârneț (Republica Moldova), Ilma Rakusa (Elveția), Attila Bartis (Ungaria), György Dra-gomán (Ungaria), Alek Popov (Bulgaria), Tanya Malyarchuk (Ucraina), Julia Schoch (Germania) și Monika Rinck (Germania) - au susținut sâmbătă și duminică lecturi publice în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
despre ce înseamnă granițele pentru scriitori. Adevărata graniță despre care s-a discutat a fost aceea dintre România și Republica Moldova - una pe care Nicoleta Esinencu a trecut-o ușor pentru că „a avut pile“, una la care Dumitru Crudu și Iulian Ciocan au fost controlați de vameși la sânge și li s-au reținut sandvișurile. Pe scurt - Republica Moldova a devenit cu adevărat „dincolo“ pentru români, cel puțin din punct de vedere administrativ. Mircea Dinescu a făcut apel la uitarea podului de flori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în scobitura "surprizei". Traseul pe care steaua o conduce împiedică pârghia dintelui să coboare, ceea ce ar face repetarea a trei sferturi din șaizeci. Imediat ce steaua schimbă ora, ea obligă "surpriza" să avanseze: astfel, în momentul în care se trage lanțul, ciocanul bate ora exactă pentru a produce efectul "surprizei". Și Enciclopedia trimite la articolul "Repetiție". Dacă, așa cum se spune într-o povestire de Marmontel că "voluptățile, fiice ale opulenței îi flatează sufletul prin toate simțurile"247 trebuie să recunoaștem că totul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
materialismului istoric (A. Oțetea, Constantin Racoviță), cât și intelectuali de extremă dreapta, dar apropiați de materialismul istoric (P.P. Panaitescu), precum și diverși oportuniști mai tineri (Vasile Maciu, Mihail P. Dan, Dumitru Tudor, Ștefan Pascu, Gheorghe Georgescu-Buzău, Emil Condurachi, Dan Berindei, Rodica Ciocan, Valeria Costăchel) sau mai vârstnici (C. Daicoviciu, Gheorghe Bezviconi, Ion Nestor, Aurelian Sacerdoțeanu, A. Boldur, C.C. Giurescu). De remarcat că proveniența socială a acestor intelectuali era la fel de diversă ca și cea politică: de la originea țărănească sau oricum modestă până la cea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Litere și Filosofie, București, martie 1947); E. Condurachi, „Cercetările de arheologie clasică în URSS”; V. Costăchel, „Nomenclatura țăranilor ruși în Evul Mediu” (după B.D. Grecov, Țăranii în Rusia din timpurile cele mai vechi până în secolul XVII, 1946, 959 p.); R. Ciocan, „Orientări în istoriografia sovietică”; Mihai Ciucă, “începuturile colaborării științifice româno-sovietice”; Iosif Rachmuth, „Capitalul lui Marx în românește”; Gh. Bezviconi, „Considerațiuni asupra bibliografiei româno-ruse”; Constantin Șerban, „Mișcarea revoluționară în Rusia între 1850-1860”; Letiția Lăzărescu, „Războiul ruso-româno-turc”; Mihail Guboglu, „Contribuții sovietice în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1850-1860”; Letiția Lăzărescu, „Războiul ruso-româno-turc”; Mihail Guboglu, „Contribuții sovietice în cercetarea Hoardei de Aur”; Ion Radu Mircea, „Activitatea revoluționară a lui Alecu Russo în izvoarele rusești”; Vasile Mihordea, „Istoriografia iluministă din lucrarea istoriografului sovietic A.I. Veinstein: Istoriografia Evului Mediu”; R. Ciocan, „Opera istorică a lui B.D. Grecov”; Iorgu Iordan, „Elemente rusești în limba românească”; Alexandru Voitinovici (procurorul general al RPR), „Constituția Stalinistă”; O.C., „Informațiile scriitorilor antici despre Sciția și Caucaz” de V.V. Latâșev în Revista de istorie antică, 1947, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
apărut concesii, dacă nu și istoriografice (RIR, SCI, RA, Hrisovul), cel puțin politico-ideologice (încadrarea sau apropierea de politica stângii) ale principalilor istorici și colaboratori de la Institutul de Istorie Națională din Iași (A. Boldur, N. Corivan, D. Berlescu, N. Grigoraș, R. Ciocan, Dan Simionescu, I.R. Mircea); Institutul de Istorie Națională din București (C.C. Giurescu, D. Bodin, C. Racoviță, V. Mihordea, Constantin Grecescu, Ion Ionașcu, Ilie Corfus, A.P. Todor, I.D. Suciu, Gh. I. Georgescu, Gh. Ionescu, N. Camariano); Institutul de Istorie Națională din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Istorie Națională din Cluj-Napoca (I. Moga, Șt. Pascu, Francisc Pall, D. Prodan, Carol Gölner, M.P. Dan, E. Petrovici, Bujor Surdu, Ioachim Crăciun); Institutul de Studii și Cercetări Balcanice și Institutul pentru Studiul Europei Sud-Orientale (Radu Vulpe, Marin Bădescu, R. Ciocan, I.R. Mircea, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca, M. Guboglu, D. Berindei, E. Condurachi, N. Camariano); Școala Superioară de Arhivistică și Arhivele Statului (A. Sacerdoțeanu, Virginia Sacerdoțeanu, Emil Vârtosu, I.R. Mircea, E. Condurachi, D.P. Bogdan, A. Elian, Constantin I. Andreescu, Constantin Turcu, C.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]