5,141 matches
-
Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 12). 212 Vezi Ligia Tudurachi, op. cit., capitolul "Efecte verbale (1). Somnolență, halucinații, delir", pp. 162-174. 213 E. Lovinescu, "Ambianța literară a epocii: Cincinat Pavelescu", în Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 114: "[...] spiritul omului de lume din poet se clatină însă pe o muchie de cuțit, iar uneori, mai ales cu femeile, lunecă la o calitate îndoielnică". ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 4 3
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Română din decembrie 1989, evenimentele din '89; teroriștii". Ele sînt afirmații categorice, sigure, indubitabile. În formularea lui H.R. Patapievici, regulile sînt "un șir de propoziții atomare de tip aserțiune ontologică" (vezi nota 10, p.199 din volumul nostru Mentalități..., ed. cit.). Între aceste trei reguli, în virtutea unui mecanism de generare, se pot stabili mai multe combinații logice, rezultînd diverse scenarii ale istoriei din decembrie 1989. Totodată, putem fi reținuți doar de o singură regulă a fractalului numit Revoluție. De cea care
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
populară. Ei bine, din acest serviciu special s-ar fi recrutat unii teroriști români, susține Silviu Brucan. Celebrul, de acum, Ordin 2600 conține 38 de pagini și avea ca temă principală "unitățile de luptă "antiteroriste"" (Silviu Brucan, Generația irosită, ed. cit., p.229). Ceaușescu știa bine despre atentatele împotriva lui Sadat și Reagan, din Cairo și Washington, și nu dorea să se repete figura și pe plaiurile dîmbovițene. Tocmai de aceea a ordonat ca tribuna din Piața Aviatorilor, unde se defilase
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
scrierilor lui Mihai Ungheanu și României Mari, Iulian Vlad și Constantin Vasile ș.a. În lucrarea amintită anterior, Mihai Ungheanu avansează ideea fabricării teroriștilor într-un diabolic scenariu al diversiunii (pentru amănunte, vezi p.30 din Un război civil regizat?, ed. cit.). În fond, teroriștii români n-ar fi existat. Ei au fost însă fabricați, amplu mediatizați, anchetați, condamnați și închiși pentru că erau "mai necesari acolo decît în libertate" (Ibidem, p.31). În spatele acestei perdele de fum, adevărații teroriști au devastat clădiri
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
teroriștii arabi". Într-o primă ipoteză a scenariului, diversioniștilor români li s-ar mai fi adăugat și aproximativ 30 de "studenți și ofițeri arabi care se aflau la instrucție în Academia Militară a lui Andruța" (Silviu Brucan, Generația irosită..., ed. cit., p.232). Este vorba, mai exact, de Academia Militară a Securității, de la Băneasa, unde figurau circa 2000 de ofițeri conduși de generalul Andruța Ceaușescu. În cadrul aceluiași scenariu al terorismului arab se încadrează și episodul "containerului cu teroriști" de care amintește
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
situațiilor critice prin care am trecut și a provocărilor la care a trebuit să facem față să păstreze în țară o atmosferă cît de cît calmă, evitînd confruntările civile, care însoțesc de obicei revoluțiile" (Ion Iliescu, Revoluție și reformă, ed. cit., p.50). Sînt dezavuate și unele cercetări întreprinse în România pentru aflarea teroriștilor. "Arestările și interogatoriile presupușilor "teroriști" au fost făcute într-un mod cu totul improvizat de către persoane care se autoproclamau anchetatori, fără să aibă cea mai elementară calificare
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
cel mai ciudat mod cu putință. În timpul evenimentelor din '89 au fost arestați foarte mulți securiști sub grava acuzație de terorism, susține Silviu Brucan. "Numai în București, ei erau de ordinul a sute de oameni" (Silviu Brucan, Generația irosită..., ed. cit., p.230). Ca printr-un "miracol", ei au dispărut, fiind eliberați "fie de către ofițeri de miliție, fie de ofițeri de Securitate, integrați în armată (s.n. N.G.), conform unui ordin... care explică de ce, în prezent, nu mai există nici unul" (Ibidem). Este
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
a putut să-i spună lui Kugelmann la 15 decembrie 1870: "Oricare ar fi sfîrșitul războiului, el a învățat proletariatul să mînuiască armele, și în aceasta se află cea mai bună garanție a viitorului" (Karl Marx, Opere, vol. I, ed. cit., Chronologie, pag. CXLV). "Comuna" din Paris cea din 1871 reprezintă sub multe aspecte un model de guvernare impus prin teroare și menținut timp de cîteva săptămîni în favoarea unei catastrofe naționale: înfrîngerea militară. Regăsim aici elementele care însoțesc un regim de
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Transition To A Medvedev Presidency?, Conflict Studies Research Centre, Defence Academy of the United Kingdom, februarie 2006, data consultării: 13.02.2007, http://www.defac.ac.uk/colleges/csrc/ documentlistings/russian/06(07)mas4.pdf. 125 Martha Brill Olcott, op.cit, p. 24, notele de subsol 59 și 62. 126 Stanislav L. Tkachenko, "Actors în Russia's Energy Policy Towards the EU", în Pami Aalto, The EU-Russian Energy Dialogue: Europe's Future Energy Security, Ashgate, 2008, p. 172. 127 Stanislav L.
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
unele interferențe teoretice. Activarea modului de asimilare sistematică a informației (centrată pe conținut) ar fi mai des prezentă la subiecții cu nevoi mari de cunoaștere (need for cognition, după Cacioppo și Petty) sau care preferă situațiile de incertitudine (Bromberg, op. cit, pp. 264-269), mai predispuși să lupte împotriva eventualei tendințe la stereotipie și a apartenenței automate la un grup. Centrarea pe valorile nu-cleului central al unei reprezentări (norme de grup, consensuale, nediscutate sau nenegociabile) favorizează oare un mod euristic (centrat pe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
concordante. Această activitate de reconstrucție cognitivă, de echilibrare, de cercetare a consonanței și de atribuire cauzală este calificată drept "raționalizare". Într-o astfel de grilă, comportamentele sînt cele care dau naștere opiniilor. Mulți cercetători se raliază acestei teoretizări (Flament, op. cit, Guimelli, 1999, Rouquette și Rateau, 1998). Contextul liberal sau permisiv al societăților moderne întărește o astfel de tendință, difuzînd o RS a individului autonom. Actorii unei societăți se identifică cu pasiune acestui tip de reprezentare, deși ea poate proveni din
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
întregul spectru al noilor drepturi, atât pozitive, cât și negative, pe care vortexurile politice ale societății contemporane le generează. Folosesc aici sintagma "drept la corectitudine politică" deoarece, în timp ce corectitudinea politică reprezintă o atitudine mai mult formală, dreptul însuși la corectitudine (cit. "egalitate de șanse") constituie edificarea unei atitudini informale. Este vorba de o stare de spirit, de reacții inconștiente la incorectitudine, deci și la discriminare în genere de reacții individuale sau colective la clivaje, la devianțe negative, la nerespectarea drepturilor cunoscute
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
București, 2006, p. 67. 350 Ibidem. 351 Fustel de Coulanges, Cetatea antică, vol. I, Editura Meridiane, București, 1984, p. 173. 352 Ibidem, p. 39. 353 ***, Istoria artei: Pictură, sculptură, arhitectură, Enciclopedia RAO, 2000, pp. 26-28. 354 E. H. Gombrich, op. cit, p. 87. 355 Zeitățile romane sunt, în mare parte, corespondentele locale ale celor din Grecia antică, motiv pentru care reprezentarea lor iconografică în tradiția romană este atât de apropiată de cea greacă. Între cei mai venerați zei romani se numără
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Rafael. (Cf. F. Boespflug, op. cit., p. 390). 440 Cf. Albert Châtelet, Simbolismul și Arta 1900 (Art Nouveau), în vol. Larousse, Istoria Artei, coord. A. Châtelet și B. P. Groslier, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 749. 441 François Bœspflug, op. cit, p. 411. 442 Mircea Eliade, The Sacred and the modern Artist, în vol. Art, Creativity, and the Sacred: an Anthology in Religion and Art, coord. Diane Apostolos Cappadona, The Continuum International Publishing Group Inc, New York, 2005, p. 180. 443 Juan
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Parliament, Saxon House/Lexington, Portsmouth, 1975. John Fitzmaurice, "La diplomatie des partis politiques en Europe centrale et Orientale: le rôle des partis et des fédérations de partis dans la transition démocratique", în Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele (ed.), op. cit, pp. 59-69. Jacques Freyssinet, Le chômage, La Découverte, Paris, 1998. John Gaffney, "Introduction", în John Gaffney (ed.), Political Parties and the European Union, Routledge, Londra/New York, 1996, pp. 1-30. John Gaffney, "Political Rhetoric and the Legitimation of the European Union
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Political Conflict, Cambridge University Press, Cambridge, 2004. Gyorgy G. Markus, "Les identités de partis et l'élargissement des familles transnationales de partis à l'Europe centrale et orientale. Une perspective hongroise", în Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele (ed.), op. cit (1998), pp. 139-166. David Marquand, "Towards a Europe of the Parties", în The Political Quarterly, vol. 49, nr. 4, 1978, pp. 425-445. G. Mavogordatos, "The Greek Party System. A Case of Limited but Polarised Pluralism", în West European Politics, 1984
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
citat de Pascal Delwit et Jean-Michel De Waele, "Les élections européennes et l'évolution des groupes politiques au Parlement européen", în Mario Telò (ed.), Démocratie et construction européenne, Éditions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1995, p. 278. 28 Loc. cit. 29 Christophe Bouillaud, "On the Path to a European Party System? A Critical Appraisal", în Lettre de la Maison Française, nr. 12, 2000, p. 45. 30 Knut Heidar, "Parties and Cleavages in the European Political Space", ARENA (Advanced Research on the
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Princeton, 1994, pp. 99-114. 60 Ibidem, p. 137. Vezi și Helen Wallace, "Analysing and Explaining Policies", în Helen Wallace și William Wallace (ed.), Policy-Making in the European Union, ediția a patra, Oxford University Press, Oxford, 2000, p. 67. 61 Loc. cit. 62 Carl Hempel, Éléments d'épistémologie, traducere de Bertrand Saint-Sernin, Armand Colin, Paris, pp. 109-113. 63 Gary King, Robert O. Keohane și Sydney Verba, op. cit., p. 101. 64 Ben Rosamond, Theories of European Integration, Palgrave, Basingstoke, 2000. 65 Carl Hempel
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
68 Ibidem, p. 59. 69 Robert K. Yin, Case Study Research. Design and Methods, Sage, Thousand Oaks/Londra/New Delhi, 1994, p. 49. 70 Patrick Lecompte și Bernard Denni, Sociologie du politique, Presses Universitaires de Grenoble, Grenoble, 1990. 71 Loc. cit. 72 Raymond Quivy și Luc Van Campenhoudt, Manuel de Recherche en Sciences Sociales, ediția a doua revăzută și adăugită, Dunod, Paris, 1995, pp. 188-210. 73 Ibidem, p. 195. 74 Este o istorie povestită de David Puchala și care înfățișează niște
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Organizations in Western Democracies, 1960-1990, Sage, Londra, 1992. 86 Christophe Lécureil, "Prospects for a European Party System after the 1994 European Elections", în Juliet Lodge (ed.), The 1994 elections to the european Parlament, Pinter, Londra, 1996, p. 186. 87 Loc. cit. 88 Karl-Magnus Johansson, "The Transnationalization of Party Politics", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), op. cit., p. 43. 89 Această distincție a fost sugerată de politologul german Oskar Niedermayer. 90 Robert Ladrech, op. cit. (1988), p. 63. 91 Loc. cit
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
cit. 88 Karl-Magnus Johansson, "The Transnationalization of Party Politics", în David S. Bell și Christopher Lord (ed.), op. cit., p. 43. 89 Această distincție a fost sugerată de politologul german Oskar Niedermayer. 90 Robert Ladrech, op. cit. (1988), p. 63. 91 Loc. cit. 92 Ibidem, p. 62. 93 Ibidem, p. 63. 94 Loc. cit. 95 Giovani Sartori, "Concept Misformation in Comparative Politics", în American Political Science Review, vol. 64, nr. 4, decembrie 1970, pp. 1033-1053; Giovani Sartori, Parties and Party Systems, Cambridge University
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
S. Bell și Christopher Lord (ed.), op. cit., p. 43. 89 Această distincție a fost sugerată de politologul german Oskar Niedermayer. 90 Robert Ladrech, op. cit. (1988), p. 63. 91 Loc. cit. 92 Ibidem, p. 62. 93 Ibidem, p. 63. 94 Loc. cit. 95 Giovani Sartori, "Concept Misformation in Comparative Politics", în American Political Science Review, vol. 64, nr. 4, decembrie 1970, pp. 1033-1053; Giovani Sartori, Parties and Party Systems, Cambridge University Press, Cambridge, 1976; Giovani Sartori, "Comparing and miscomparig", în Journal of
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
scrisese "The Limited Impact of Europe on National Party Systems", în West European politics, vol. 23, nr. 4, 2000, pp. 27-51. 137 Elizabeth Bomberg, Green Parties and Politics in the European Union, Routledge, Londra/New York, 1998, p. 175. 138 Loc. cit. 139 Philippe Cheneux, "Les démocrates-chrétiens au niveau de l'Union européenne", în Émile Lamberts (ed.), op. cit., p. 449 și pp. 449-458. 140 Elizabeth Bomberg, op. cit. (1998), pp 77-78 și p. 225. 141 Daniel-Louis Seiler, "En marge de l'élection de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
les partis politiques des Pays d'Europe centrale et orientale et les fédérations européenes de partis", în Antoine Roger (ed.), Des partis pour quoi faire? La représentation politique en Europe centrale et orientale, Bruylant, Bruxelles, 2003, p. 160. 153 Loc. cit. 154 Ibidem, pp. 166-169. 155 Simon Hix, The Political Systems of the European Union, St. Martin's Press, New York, 1999a, pp. 166-186. 156 Stanley Henig, "Conclusion", în StanleyHenig (ed.), op. cit., p. 309. 157 Geoffrey Pridham și Pippa Pridham, op. cit. (1981
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
155 Simon Hix, The Political Systems of the European Union, St. Martin's Press, New York, 1999a, pp. 166-186. 156 Stanley Henig, "Conclusion", în StanleyHenig (ed.), op. cit., p. 309. 157 Geoffrey Pridham și Pippa Pridham, op. cit. (1981), p. 278. 158 Loc. cit. 159 Oskar Niedermayar, "The 1989 European Elections: Campaigns and Results", în European Journal of Political Research, vol. 19, 1991, p. 6. 160 Michael Steed, "Failure or Long-haul? European Elections and European Integration", în Electoral Studies, vol. 3, nr. 3, p.
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]