38,100 matches
-
ba pentru unii, cum este Cătălin Avramescu, scriitorii nu sunt altceva decât niște trântori, leneși, sinecuriști, inși inutili care ar trebui izgoniți din rîndul lumii. Poate că alandala aceasta de întîlniri mai mult între ei decât și cu massele de cititori a creat un soi de melanj între adevărații scriitori, puțini la număr, și falșii scriitori, caracuda, cum spuneau junimiștii, o coabitare emulativă pentru cei din urmă și plină de lihtis și nonsens pentru primii, încît cel la care, din întîmplare
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
să se cunoască între ei scriitorii, să-și facă schimburi de cărți și să se mire că impactul cu receptorul este unul aproape nul. Sau să se întrebe de ce. Faptul că USR încearcă să impună și să susțină scriitorii în fața cititorilor, nu numai în săli intime din București, ci și în toată țara, în biblioteci, în școli, în universități, la orașe și sate, ca să folosesc o sintagmă bine cunoscută, nu poate fi decît de bun augur. Dar așa cum am mai spus
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
numele acestora să fie tot ale scriitorilor care locuiesc parcă după sticla televizorului. Perceperea scriitorului de către un astfel de public ar putea fi și în zilele noastre ca acum mulți ani în urmă, cînd la una din întîlnirile scriitorilor cu cititorii, ajunși în fața căminului cultural, un puști, văzându-ne coborând din mașină, i-a strigat pe colegii lui ce păreau mult mai interesați de derdelușul din spatele clădirii, "Gheo, Mihai, Vasile, haida, bre, c-o venit nebunii de la Botoșani!". Dar se pare
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
a doua piesă mută, pe deasupra și în paralel cu piesa propriu-zisă. Spre deosebire de Mario Vargas Llosa, care consideră că "Trebuie o rază de lumină într-o lume cuprinsă de noapte" (vezi România literară, nr. 43, Gina Sebastian Alcalay, "Despre autori și cititori"), Heiner Müller, autorul piesei în discuție crede că " Adevărata plăcere în scris este plăcerea pe care o găsești în evenimentele tragice", tot el subliniind că "Teatrul s-a preocupat întotdeauna de evenimentele tragice". Ultima părere este cât se poate de
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]
-
mai multe excluderi din unele partide importante, sau din funcțiile de conducere ale acestora; termenii folosiți de cei implicați în acțiune și de comentatorii din presă au fost de o destul de mare varietate. Poate că actul evocă încă, pentru unii cititori, tema emfatizată sau sugerată eufemistic de romanele obsedantului deceniu. Excluderea poate fi indicată metonimic prin formula "pierderea carnetului" ("fapt ce i-a adus pierderea carnetului de membru al PSD Gorj", Adevărul 19.06.2004) sau e subliniată și agravată de
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
extrem de bine și încerc să forțez o legătură între ele. Le iau în ordinea vizionării (mele) și construiesc din ele o ghicitoare contrapunctală (v-aș ruga să nu vă uitați în josul paginii, și totuși ea vă aparține. În Carta Drepturilor Cititorului apare dreptul de a sări capitole și de a începe cu sfîrșitul). Știindu-mi "orientarea ideologică", vă veți mira poate că îmi place primul, pentru că există puține elemente ale machismului - varianta hard core - care să nu figureze în vocabularul lui
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
închizându-l într-o semnificație univocă. În loc să spargă tiparele, versurile se înscriu, cuminți, în ele, chiar dacă violența unor imagini ar putea deruta. În fapt, e vorba despre o serie limitată de sintagme, rulate iar și iar, până la deplina agasare a cititorului. Rochia albastră și strâmtă cu care copilul se tot îmbracă, până devine bărbat, pânzele umede și mucegăite în care se înveșmântează, ca un Lazăr disputat între moarte și viață, colierul din ace de siguranță date cu oja mamei ori vata
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
Se înregistrează astfel situații specifice. Scriitorii ajung să nu mai poată lucra fără a simți peste umărul lor privirea inchizitorială a cenzorului. Dacă într-un climat al normalității creatorul își stabilește, fie și într-un strat subliminal, un model de cititor în funcție de care își reglează procedeele, autorul care trăiește în totalitarism este obsedat de figura cenzorului.
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
depășite ca atrocitate de această stigmatizare a unor semeni. Este cu totul și cu totul inacceptabil ca ființele omenești să fie înfierate (arse cu fierul roșu) asemenea unor vite. Este exact ceea ce fac câțiva ziariști de la COTIDIANUL instigându-i pe cititori și pe cei care accesează site-ul ziarului să aplice ștampila "Generația expirată" pe numele și fotografia unor personalități din cultură, știință, politică, religie, sport, justiție, divertisment. Este adevărat că unele dintre aceste personalități au servit cu un devotament regretabil
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
al articolelor pe care le semnează. Când însă regulile deontologiei profesionale și ale fair-play-ului jurnalistic sunt încălcate din dorința de senzaționalism ieftin, efectul obținut este unul de bumerang. În loc să câștige un public mai consistent, ziarul riscă să-și piardă și cititorii fideli. Să vedem "ancheta" realizată de Cotidianul pe tema Generația expirată. Nume de politicieni, oameni de știință, de cultură, figuri din showbiz, din domeniul justiției sau din cel religios sunt propuse pe un fel de listă postmodernă a rușinii. Unele
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
pe tema Generația expirată. Nume de politicieni, oameni de știință, de cultură, figuri din showbiz, din domeniul justiției sau din cel religios sunt propuse pe un fel de listă postmodernă a rușinii. Unele dintre acestea reprezintă "o parte" din propunerile cititorilor, cum suntem informați pe site-ul Cotidianului; altele sunt propunerile ziarului însuși, printr-o mirabilă, caragialiană unanimitate a redactorilor lui. Astfel, ÎPS Teoctist e cel dintâi expirat la Religie, Eugen Simion la Știință (?), Ion Iliescu la Politică, Sergiu Nicolaescu la
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
redactorilor lui. Astfel, ÎPS Teoctist e cel dintâi expirat la Religie, Eugen Simion la Știință (?), Ion Iliescu la Politică, Sergiu Nicolaescu la Cultură, Mircea Sandu la Sport, Florica Bejinaru la Justiție și Romică }ociu & Emil Palade la Showbiz. Voturile aparținând cititorilor configurează ierarhia din listele publicate de Cotidianul. Lipsite de relevanță axiologică și de rigoare sociologică, aceste liste sunt de fapt transparente pentru idiosincraziile unora dintre articlierii ziarului. Altfel cum s-ar explica, bunăoară, prezența lui Ion Gheorghe, poet de calibru
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
de la sfârșitul anilor '80 această poezie rămasă fidelă marilor modele și aflată în răspăr cu moda poetică a timpului. De factură expresionistă, posedând o "exuberanță narativă încifrată" (Monica Pillat), în care imaginile - unele foarte violente - se revarsă în torente, copleșind cititorul, poezia lui Radu R. Șerban este una a întrebărilor fundamentale privind locul și rostul Eu-lui poetic în construcția proteică, atotcuprinzătoare și uneori contradictorie a Universului. Sinele față cu lumea, uimirea în fața măreției (chiar și în rău) Universului, căutarea propriei identități
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
pe scări,/ Timpul pătrunde-n inimile toate/ De avocați și de judecători,/ De reclamanți și de pârâți de-asemeni." De fiecare dată însă dedicația oferă o cheie de lectură, completează informația textului cu elemente ce țin de memoria culturală a cititorului, fapt ce conferă mai multă consistență mesajului. Se întâmplă adesea ca, citind din creația unui scriitor care a murit tânăr, să fim tentați să căutăm în operă semnele morții. În cazul lui Radu R. Șerban, acestea abundă, constituie o adevărată
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
în scrisul său, așa cum foarte bine spune Monica Pillat: "... amintind în începuturile sale de formula baladescă a lui Ștefan Augustin Doinaș, poezia lui Radu R. Șerban este profund muzicală, exprimarea lirică apropiindu-se de virtuțile incantației. Arta sa exercită asupra cititorului o dublă fascinație: prin văz și prin auz". Erudit și rafinat, Radu R. Șerban a rămas, din cauza sfârșitului său prematur, la stadiul de speranță a poeziei românești. Citită astăzi, lirica sa oferă revelația unei surprinzătoare alternative la literatura optzecistă și
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
ușor. Nici el, volumul, desen abstract de negru și griuri, nu se zărește la prima, grăbită, privire. Mergînd mai departe, nici autorul... Vorbesc de Meteorologia lecturii, Radu Petrescu. Un compendiu, s-ar zice, de literatură europeană, filtrată cu gust de cititor, cu rigori, dar fără ticuri scolastice. Pornind de la Homer. Sigur că buclele pe care Radu Petrescu le închide și le deschide sînt, pentru aproape oricine îi citește cartea ca să se informeze și nu ca să recunoască, elegant invitate în pagină, lucruri
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
și dacă prin transparența poemei vergiliene Joyce a avut evident în vedere Odiseea și pe eroul său eponim." Așadar, o rețea elastică de corespunderi, din prima tradiție în ultima modernitate, pe plasele căreia poți sări cu siguranța știutorului de drumuri, cititorului de nori, într-o cultură bătută în toate azimuturile. Răscrucea ei pare-a fi (și cunoscînd drumurile lui Radu Petrescu, prin anticariate, după el, chiar este...) romanul unei zile, lungă cît lumea noastră, greco-latină: Ulise, al lui Joyce. Adică un
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
toate motivele sînt tutelate de cîteva cărți, sau sînt de găsit în cărțile mari, duce, așa cum o formulează Radu Petrescu, mai repede la victorie decît la ratare. Loc al prieteniilor sans rivages, biblioteca lui în dezordine, dar cu sistemă de cititor erudit e, dincolo de dificultățile pe care le poate pune lectura unui eseu în opt părți, fiecare jonglînd natural cu două-trei limbi și tot atîtea arte, agreabilă ca o plimbare, fie și cu privirea, pe cer. La ora cînd se-adună
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
Cronicar Inșelarea cititorului prin titluri Cronicarul i-a dat dreptate lui Cristian Teodorescu, deținătorul rubricii "La microscop", atunci când a condamnat, în nr. 44 al revistei noastre, procedeul neavenit al înșelării cititorului prin titluri. Un procedeu de care se cam face abuz în presa
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
Cronicar Inșelarea cititorului prin titluri Cronicarul i-a dat dreptate lui Cristian Teodorescu, deținătorul rubricii "La microscop", atunci când a condamnat, în nr. 44 al revistei noastre, procedeul neavenit al înșelării cititorului prin titluri. Un procedeu de care se cam face abuz în presa noastră și pe care l-a folosit și JURNALUL NATIONAL, când a demarat recenta campanie anti-Vosganian. Cu câtă justificată mânie a scris despre acest fapt reprobabil colaboratorul nostru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
încredere totală în Liviu Turcu, atunci aș fi titrat explicit: Liviu Turcu afirmă că Vosganian a fost informator. Să dai însă pe prima pagină un titlu uriaș, prin care îl faci pe Varujan informator, după care să-l lămurești pe cititor că asta își amintește Liviu Turcu, e o porcărie fără margini. Jurnalul național își permite să murdărească reputația unui om, cu un cinism profesional descalificant". Este purul adevăr, și-a spus Cronicarul citind aceste rânduri de aspră mustrare, dar e
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
el, că mai există publicații care nu procedează în felul Jurnalului național. Cum ar fi, desigur, COTIDIANUL, unde veghează confratele Cristian Teodorescu, jurnalistul atât de pornit, cum s-a văzut, împotriva titlurilor strident-acuzatoare prin care e înșelată buna credință a cititorului. Cel puțin în pagina culturală a Cotidianului, pe care o gospodărește Cristian Teodorescu, astfel de titluri nu au cum să apară. Așa credea bietul Cronicar, în nesfârșita-i naivitate, până când... ...până când îi fu dat să citească, în Cotidianul din 2
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
avut dreptul această persoană dacă nu ar fi decedat. Pentru lămuriri, însă, vă recomandăm să vă adresați Ministerului de Interne - mai precis, Inspectoratului Județean de Poliție Arad. T. Matilda, Timișoara. Ne străduim - în limita informațiilor și dotărilor noastre - să oferim cititorilor informațiile de care au nevoie. România are reprezentanță diplomatică în India și aceasta are adresa următoare: EMBASSY OF ROMANIA - A-52 Vasant Marg - Vasant Vihar - New Delhi 110057 - India; ambasador este dl Petru Petra. Mustățiu Silvestru, Timișoara. Adresa de care
Agenda2003-32-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281347_a_282676]
-
Naționale de Asigurări de Sănătate, iar pentru cea a canalizării - Primăriei și Consiliului Local al orașului Făget (singurele abilitate să vă ofere informațiile solicitate) sau eventual Prefecturii și Consiliului Județean Timiș. Nu am înțeles care este problema cu biletele CFR. Cititorii întreabă ÎNTREABĂ: Doamna ELENA OLARIU-STOICA, Pecica. Este corect ca o persoană cu vechime în muncă de 24,2 ani să aibă un punctaj de 0,52, când normal ar fi fost ca el să fie 0,8, deoarece vechimea integrală
Agenda2003-32-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281347_a_282676]
-
fost susținute de Compact, Holograf și Vama Veche. Astăzi (vineri), după concertul lui Nicu Alifantis și recitalurile Nicolei și ale scoțienilor de la Simple Minds, Cerbul de Aur își va lua la revedere, până în 2004. Din păcate, nu le putem oferi cititorilor noștri numele câștigătorilor, din rațiuni ce țin de ora de închidere a ediției, promitem, însă, că o prezentare pe larg a festivalului își va găsi locul în pagina 11 din „Agenda magazin“ din 30 august. ZOLTAN VARGA, trimisul nostru special
Agenda2003-34-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281380_a_282709]