4,383 matches
-
care duce la banalizarea și sărăcirea exprimării. În acest sens, s-au folosit epitete ca "șabloane supărătoare" (Ionescu 1976), "inflație", "epidemie, "șabloane repetate până la saturație" (Oproiu 1976), cu efect de "manierism gongoric", "stil sforăitor" și "vid sonor" (Magheru 1976)41. Clișeele au însă și o latură pozitivă, îndeplinind o funcție de coeziune socială, pentru că au un aer "de caldă familiaritate", Așa cum observă Gramley și Pätzold (1992), oamenilor le plac clișeele, întrucât prin folosirea lor, locutorul semnalează că și-a însușit o parte
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
efect de "manierism gongoric", "stil sforăitor" și "vid sonor" (Magheru 1976)41. Clișeele au însă și o latură pozitivă, îndeplinind o funcție de coeziune socială, pentru că au un aer "de caldă familiaritate", Așa cum observă Gramley și Pätzold (1992), oamenilor le plac clișeele, întrucât prin folosirea lor, locutorul semnalează că și-a însușit o parte a competenței socio-culturale a comunității, că este membru al aceluiași grup, clișeele ajutând astfel la instituirea unui sentiment de "simpatie, solidaritate și bunăvoință" (Ibidem). În plus, conștienți de
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
pentru că au un aer "de caldă familiaritate", Așa cum observă Gramley și Pätzold (1992), oamenilor le plac clișeele, întrucât prin folosirea lor, locutorul semnalează că și-a însușit o parte a competenței socio-culturale a comunității, că este membru al aceluiași grup, clișeele ajutând astfel la instituirea unui sentiment de "simpatie, solidaritate și bunăvoință" (Ibidem). În plus, conștienți de caracterul lor de formule universal cunoscute și frecvent folosite, vorbitorii pot folosi clișeele cu intenții ludice, ca bază a unor jocuri de cuvinte sau
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
a competenței socio-culturale a comunității, că este membru al aceluiași grup, clișeele ajutând astfel la instituirea unui sentiment de "simpatie, solidaritate și bunăvoință" (Ibidem). În plus, conștienți de caracterul lor de formule universal cunoscute și frecvent folosite, vorbitorii pot folosi clișeele cu intenții ludice, ca bază a unor jocuri de cuvinte sau pentru a parafraza glumeț sloganuri faimoase etc. (vezi numeroase exemple la Dumistrăcel 2006), caz în care clișeele au, paradoxal (Blonde 2004: 15), rolul de a evidenția distanța critică pe
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
caracterul lor de formule universal cunoscute și frecvent folosite, vorbitorii pot folosi clișeele cu intenții ludice, ca bază a unor jocuri de cuvinte sau pentru a parafraza glumeț sloganuri faimoase etc. (vezi numeroase exemple la Dumistrăcel 2006), caz în care clișeele au, paradoxal (Blonde 2004: 15), rolul de a evidenția distanța critică pe care o iau vorbitorii față de ele. Clișeele sunt (și, probabil, au fost totdeauna) apanajul presei. Acolo se lansează unele expresii noi, prin ea se difuzează, ajungând în păturile
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
unor jocuri de cuvinte sau pentru a parafraza glumeț sloganuri faimoase etc. (vezi numeroase exemple la Dumistrăcel 2006), caz în care clișeele au, paradoxal (Blonde 2004: 15), rolul de a evidenția distanța critică pe care o iau vorbitorii față de ele. Clișeele sunt (și, probabil, au fost totdeauna) apanajul presei. Acolo se lansează unele expresii noi, prin ea se difuzează, ajungând în păturile cele mai diverse de vorbitori, presa este cea care le folosește excesiv, dând semnalul că sunt "la modă", tot
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
unele expresii noi, prin ea se difuzează, ajungând în păturile cele mai diverse de vorbitori, presa este cea care le folosește excesiv, dând semnalul că sunt "la modă", tot ea este responsabilă de ritmul rapid de schimbare a "inventarului de clișee" al unei perioade. 1 Însușirea clișeelor de a fi simțite ca expresii "la modă" este subliniată de diverși autori; pentru Guțu Romalo (2000: 206), ele sunt construcții "cu frecvență mare și cu caracter oarecum fix (...) a căror întrebuințare nu se
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
difuzează, ajungând în păturile cele mai diverse de vorbitori, presa este cea care le folosește excesiv, dând semnalul că sunt "la modă", tot ea este responsabilă de ritmul rapid de schimbare a "inventarului de clișee" al unei perioade. 1 Însușirea clișeelor de a fi simțite ca expresii "la modă" este subliniată de diverși autori; pentru Guțu Romalo (2000: 206), ele sunt construcții "cu frecvență mare și cu caracter oarecum fix (...) a căror întrebuințare nu se datorește unor necesități, ci unei m
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
modă" este subliniată de diverși autori; pentru Guțu Romalo (2000: 206), ele sunt construcții "cu frecvență mare și cu caracter oarecum fix (...) a căror întrebuințare nu se datorește unor necesități, ci unei m o d e"; Avram (1997a: 485) consideră clișeele ca "formule stereotipe impuse de obicei prin presă și repetate abuziv din dorința de a fi în pas cu moda, dar și dintr-o comoditate de gândire". 2 INCLUSIV. Adv. Împreună cu, și cu. Și cel din urmă (dintr-o serie
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
2, s.v.) 5 NIVEL = Fig.stadiu, grad (de pregătire, de dezvoltare), treaptă (a calității), indice (al cantității) (DEX 2, s.v.) 6 Apropiindu-se, întrucâtva, de "utilizarea clasificatoare" a lui alde; v. Zafiu , în acest volum. 7 Pentru actualizarea acestei semnificații, clișeul deține aproape exclusivitatea în etapa actuală; formula anterioară, bazată pe prepoziția pentru, fiind atestată tot mai rar: "Trebuie purtată o discuție referitoare la nivelul cotei unice", a spus Vlădescu. A zis-o după ce România a primit un duș rece de la
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
trebuie să le facem și că de vină ar fi cota unică. ("Cotidianul", 25.II.2006). 8 Pentru valorile lui pe în româna actuală, vezi Pană Dindelegan 2003b, iar pentru alte utilizări recente ale acestei prepoziții, inclusiv unele legate de clișeele menționate de noi, vezi Croitor, în acest volum. 9 Șuteu 1966. 10 Avram 1987a: 236. 11 Guțu Romalo 2000: 209. 12 Avram 1997a: 277. 13 Motiv pentru care vom menționa numele locutorilor care au emis exemplele următoare. 14 Vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
numai în sensul unei selecții autentice, ca tot ce face natura, ci și în acela al potolirii "entuziasmului", al cumpănirii lucrurilor, al echilibrului firesc și necesar". 32 Șuteu 1959. 33 Șuteu 1966. 34 Ștefan 1979. 35 Guțu Romalo, 2000; pentru "clișeul" în cadrul, vezi și Zotta 1976. 36 Avram 1987b. 37 Ionescu 1976. 38 Avram 1997a: 485. 39 Ștefan (1979); așa cum precizează autorul, criticul N. Manolescu afirma (în România Literară din 5 octombrie 1978, p. 9), că cele două expresii au devenit
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
vezi și Zotta 1976. 36 Avram 1987b. 37 Ionescu 1976. 38 Avram 1997a: 485. 39 Ștefan (1979); așa cum precizează autorul, criticul N. Manolescu afirma (în România Literară din 5 octombrie 1978, p. 9), că cele două expresii au devenit niște "clișee penibile". 40 Guțu Romalo 1980a; 1992. 41 Concluzia dezbaterii "Corectitudine și accesibilitate în limbajul presei", publicate în revista Presa noastră (nr. 3 din 1976, p.7-40), este formulată în titlul intervenției lui Ignat (1976): Stare de alarmă față de tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
ca o exprimare la modă și de alți jurnaliști și de politicieni - se știe că limbajul jurnalistic este destul de influențabil, supus modelor și permite frecvent clișeizarea unor mijloace de expresie. De altfel, unele dintre sintagmele cu pe tind să devină clișee (pe televizor, pe agenții, pe probleme, pe zona). (C) valorile semantice pe care le exprimă pe (și nominalul următor) nu sunt toate noi, unele se regăsesc (poate într-o formă mai puțin extinsă) în secolele anterioare (cf. DLR), ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
la iveală și să tragă eventualele semnale de alarmă. Situația dificilă și perspectivele sumbre privind soarta cărții, ne îndreptățesc să formulăm un alt elogiu, de data aceasta direcționat spre cititori. Iată-l: Carte înțeleaptă, cinste celui ce te va citi! Clișee voalate Școala familiei Anii de început ai vieții oricărui om petrecuți în căminul părintesc pot fi considerați prima lui școală, avându-i ca educatori pe cei ce i-au dat viață și se îngrijesc de creșterea și educația sa. Amprentele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
păreri, până și Iuliu Cezar și Neguțătorul din Veneția n-ar fi altceva decât un ghiveci de pasaje scrise de Marlowe, Greene, Kyd și alți câțiva dramaturgi ai timpului. *28 Metoda Robertson constă mai ales în a urmări anumite mici clișee verbale, în a descoperi anumite discordanțe și anumite paralelisme. Este o metodă extrem de nesigură și arbitrară. Ea pare a se baza pe o premisă greșită și reprezintă un cerc vicios: noi știm care este opera lui Shakespeare pe temeiul unor
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
faptul că este deficitar sau chir deteriorat, copilul surd nu-și Însușește limbajul, face ca el să aibă probleme și mari dereglări În dezvoltarea vieții de relație. Limbajul deficienților de auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar.Cuvântul este legat arbitrar și nu intră În vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent ca În cazul persoanelor auzitoare. Din punct de vedere al formării unei vorbiri corecte și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și concomitent cu Însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico gestual În limbajul verbal, scris prezintă următoarele particularități: * Vocabularul este limitat, redus ca volum, mai ales sub aspectul cuvintelor; * Existența unui număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; * Vocabularul este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima dată, mai ales În cazul nominativ sau acuzativ; * Existența unui decalaj evident Între vocabularul activ și cel pasiv, Între vorbirea impresiva și cea expresivă; În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
305-308. Gramley, St., K.-M. Pätzold, 1992, A Survey of Modern English, New York, Routledge (www.questia.com) Graur, Al., [1930-1937], "Un altul", în Adevărul; republicat în Al. Graur, Puțină gramatică, ÎI, București, Editura Academiei Române, 1988, p. 328. Graur, Al., 1958, "Clișee", în PN III, 3, p. 6-7. Graur, Al., 1961, "Din istoricul tipului stea/stele", în SG III, p. 5−9. Grice, H. P., 1975, ,,Logic and Conversation", în: P. Cole & J. L. Morgan (eds.), Speech Acts [=Syntax and Semantics, vol
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
2002, Intrebarea. Teorie și practica, București, Editura ALL. Șerbănescu [Vasilescu], A., 2005, "Posesivul românesc", în Până Dindelegan (coord.), p. 211−217. Șerbănescu [Vasilescu], A., 2007, Cum gândesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor, Iași, Editura Polirom. Ștefan, I., 1979, "Clișeul de vârf. Variațiile de sens ale unui cuvânt", în LR, XXVIII, 5, p. 521-524. Ștefănescu, A., 2007, Conectori pragmatici, București, Editura Universității din București. Șuteu, Fl., 1959, "Expresii la modă", în LR, VIII, 3, p. 55-58. Șuteu, Fl., 1966, "Pe
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
și de a crea povestiri, de a crea intriga de acțiune, culoarea locală și abilitatea de a folosi elemente descriptive literare. În jurul vârstei de 9 ani, desenul devine iar interesant pentru copil și apare mai încărcat de atmosferă, deoarece anumite clișee de pomi, case, persoane, constituie puncte de plecare pentru individualizări de teme. Se evidențiază acum tehnica redării elementare a perspectivei și a desenării suprapuse a obiectelor din desen. De asemenea, serbările școlare, cercurile de creație de diferite tipuri devin preocupări
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
nu îndrăznesc să spun derivă proeminenței dobândite de teoria pacifismului democratic în Relațiile Internaționale, complex conceptual prin care se afirmă că democrațiile (în special democrațiile liberale) nu inițiază război aproape niciodată împotriva altor democrații liberale 1. A devenit aproape un clișeu a începe dezbaterea pe seama virtuților tezei ce explorează efectele pacifiste ale democrației, interdependenței economice și apartenența la diverse instituții și oganizații internaționale prin referire la aserțiunea lui Jack Levy conform căreia aceasta constituie cel mai apropiat exemplu de lege empirică
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
Moralizarea, predica: Ar trebui să știi că nu ai voie să faci asta!” * Oferirea de soluții: ”Eu în locul tău m-aș apuca de lucru.” * Critica, blamarea, acuzarea: ”Tu ești întotdeauna cel care face gălăgie”; „Ești prost crescut!” * Ridiculizarea, utilizarea de clișee: „Vă comportați ca sălbaticii!” * Interpretarea, analiza, diagnosticare: Faci asta numai ca să atragi atenția!”; „Ai probleme psihice!” Atitudinea de superioritate determină formarea unor relații defectuoase în comunicare și încurajează dezvoltarea conflictelor. Cadrul didactic nu trebuie să adopte o atitudine de neutralitate
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
în paginile acestei cărți informații utile despre: caracterizarea pluridisciplinară a vârstei de 7 - 10 ani (dezvoltarea fizică și motrică, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea personalității și dezvoltarea socială); cum să ne programăm pozitiv copiii pentru reușita la școală și în viață, evitând clișeele cu efecte negative asupra dezvoltării acestora; cum să ne încurajăm, motivăm și să ne susținem copii în activitatea lor școlară; iubire și autoritate, dar între ce limite?; stiluri parentale, avantaje și dezavantaje ale acestora; ce ar putea să îi spună
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
faptul că este deficitar sau chir deteriorat, copilul surd nu-și însușește limbajul, face ca el să aibă probleme și mari dereglări în dezvoltarea vieții de relație. Limbajul deficienților de auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar.Cuvântul este legat arbitrar și nu intră în vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent că în cazul persoanelor auzitoare. Din punct de vedere al formării unei vorbiri corecte și
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]