2,821 matches
-
a așezat pe toți cei care constituie aproapele său, și pentru ei ține mereu rezervate ,locurile din față”. Își stabilește prima legătura cu scena în clasa a VI-a, în școala generală, când, în cadrul unei serbări de Crăciun, cânta o colinda. Atunci a fost remarcată de persoane din lumea muzicii populare și după acest moment ascensiunea în domeniu a fost asemenea unui lanț: Între * 1999 - * 2003 urmează cursurile Facultății de Științe Juridice, motiv pentru care legătura cu muzica se reduce la
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
29 George Enescu Rapsodia Română în la major op.11, nr.1 Constantin Dumitrescu Dans țărănesc op.15 Marțian Negrea Isbuc (Tarantella) din suita "Munții Apuseni" Theodor Rogalski Joc din Ardeal Gaida Hora din Muntenia Paul Constantinescu Olteneasca Sabin Drăgoi Colinda din "Divertisment Rustic" Constantin Silveștri 10,11,12 Trei piese pentru orchestră de coarde George Enescu Rapsodia Română în re major op.11, nr.2 Dirijor: Horia Andreescu (2,8,9) Petre Bocotan (4,7) Iosif Conta (5,6) Paul
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
țară, incepand cu Țintea lângă Moreni la fratele mai mare al tatălui său, unchiul Iulian, apoi la Anina, în Caras Severin unde tatăl său s-a angajat la mină. Aici părinții lui se despart. Plecând din Anina împreună cu mama, au colindat o bună parte din țară. A început școală primară la o colonie muncitoreasca lângă comună Tălmaciu, aproape de Sibiu. De aici au ajuns la Lupeni apoi la Câmpul lui Neag unde a început clasa a-II-a primară pe care a terminat-o
Ion Săsăran () [Corola-website/Science/317505_a_318834]
-
diferite obiecte, printre care se găseau și diferite ustensile din gospodăria țăranului român, arme, bani vechi etc. Bunicul și apoi tatăl său strângeau aceste obiecte vechi într-o ladă mare. Moștenind pasiunea pentru obiectele de anticariat de la înaintașii săi, a colindat localitățile din jurul satului Arbore și a cumpărat, acolo unde i s-au cerut bani, obiecte din gospodăria țăranilor. În perioada interbelică, el a luat parte la diferite congrese ținute la Cernăuți sau la București. S-a implicat în conducerea comunei
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
politică și marchează unul dintre momentele de vârf din creația nouăzecistă a lui Sterian. Piesa a fost preluată de alți artiști români: Paula Seling a inclus-o pe "Albumul de Crăciun" (2002), iar Cristian Pațurcă pe discul "Tu ești iarna (Colinde)" (2010). Alte piese care se remarcă sunt: „Dacă” (pe versurile cunoscutului poem al lui Rudyard Kipling, tradus și adaptat în limba română de același Corneliu Coposu), „Anotimpuri” (preluată de grupul Omul cu Șobolani și editată pe EP-ul "Retro" din
Rugă (album) () [Corola-website/Science/319093_a_320422]
-
de public. Actorii aleși au fost găsiți la teatrele din Piatra Neamț, Sibiu și Craiova. La preselecțiile pentru alegerea copilului care să joace rolul lui Niculae Moromete a participat un număr mare de copii din sudul țării. Echipa de producție a colindat mai multe școli din județ. Copiii au fost puși să spună o poezie și au purtat un dialog cu echipa de producție, rămânând în competiție doar 300 de copii. Toți aceștia au fost aduși pe platourile de la Buftea, unde au
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
și rolul lui Joe Gillis în "Sunset Boulevard". În timpul carierei muzicale pe scenă în Melbourne, el a fost protagosnistul producției Midsumma din 1998 a festivalului de cabaret "Summa Cabaret". El a prezentat și Colinde la lumina lumânării în Melbourne și Colinde în Domeniul Sydney. Primele filme în care a jucat Jackman au fost "Erskineville Kings" și "Paperback Hero" (1999), în timp ce munca sa la televiziune include "Correlli" (un serial- dramă în 10 părți pe ABC, fiind primul rol al lui Jackman ca
Hugh Jackman () [Corola-website/Science/316019_a_317348]
-
de cântece pentru copii, 1973, în colaborare cu N. Saxu). Ediții critice. Antologii. Colecții de folclor: Cântările Sfintei Liturghii pentru școală și popor (în colaborare cu Ion Popescu-Pasărea și G. Comana); Colecție de coruri (în colaborare cu Ioan D. Chirescu); Colinde (colecția Cartea satului); Cântece românești pentru școala primară; D. G. Kiriac. Opere alese (în colaborare cu Ioan. D. Chirescu); Gavriil Musicescu. Opere alese; Breazul George. Scrisori și documente, vol. 1. Bibliografie: Viorel Cosma, Muzicieni din România, Lexicon bibliografic, vol. I
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
ridică uneori pe membrele posterioare pentru a ajunge la hrana aflată la înălțime - frunze și lăstari. În afara perioadei de împerechere care durează din decembrie până la începutul lui ianuarie, masculii și femelele trăiesc în grupuri separate, femelele împreună cu puii. Caprele alpine colindă munții în căutarea hranei. Refugiul lor în caz de pericol sunt stâncile. Având auzul, vederea și mirosul foarte dezvoltate, sesizează din timp pericolul și încearcă să-l ocolească. Dacă totuși sunt atacate, își folosesc coarnele pentru a se apăra. Dușmanii
Capra alpină () [Corola-website/Science/321296_a_322625]
-
notează suma cu care a contribuit fiecare gazdă și în general este responsabilul cu aspectele financiare ale Cetei. Alături de Sameșul Mic, au rolul foarte important de a păzi Gluga atunci când aceasta este "lăsată" în casa vreunei fete în timpul colindatului. Ceata colindă după un set de reguli stricte. Până și ordinea în care sunt colindați oamenii din sat este cunoscută și păstrată de generații, fără să mai vorbim de formația în care feciorii din ceată se deplasează. În dimineața zilei de Crăciun
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
cu aspectele financiare ale Cetei. Alături de Sameșul Mic, au rolul foarte important de a păzi Gluga atunci când aceasta este "lăsată" în casa vreunei fete în timpul colindatului. Ceata colindă după un set de reguli stricte. Până și ordinea în care sunt colindați oamenii din sat este cunoscută și păstrată de generații, fără să mai vorbim de formația în care feciorii din ceată se deplasează. În dimineața zilei de Crăciun, aproximativ pe la ora 8, membrii Cetei se întâlnesc la Gazdă, de unde urmează să
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
tocmiți" pentru perioada dintre Ajunul Crăciunului și ziua de Sf. Ion. Costumul popular folosit pentru ziua de Ajunul Crăciunului este unul special: feciorii poartă pentru prima dată căciula cu vâstră și bâta de cetaș. Ca și particularitate, Ceata din Lisa colindă îmbrăcată în recăl, un suman de lână negru, lung și foarte călduros. Desigur, cioarecii fac parte din costumul popular, precum și cizmele înalte din piele. Vătaful mare poartă două banderole tricolore încrucișate peste piept, iar restul cetașilor doar câte una, care
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
lung și foarte călduros. Desigur, cioarecii fac parte din costumul popular, precum și cizmele înalte din piele. Vătaful mare poartă două banderole tricolore încrucișate peste piept, iar restul cetașilor doar câte una, care coboară de pe umărul stâng pe șoldul drept. După ce colindă Gazda, feciorii se îndreaptă către casa preotului din sat, pe care îl colindă și de la care primesc binecuvântarea. La casa preotului se cântă întotdeauna Nașterea. De la casa preotului, ceata merge la casa primarului, după care urmează dascălii și notarul comunei
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
înalte din piele. Vătaful mare poartă două banderole tricolore încrucișate peste piept, iar restul cetașilor doar câte una, care coboară de pe umărul stâng pe șoldul drept. După ce colindă Gazda, feciorii se îndreaptă către casa preotului din sat, pe care îl colindă și de la care primesc binecuvântarea. La casa preotului se cântă întotdeauna Nașterea. De la casa preotului, ceata merge la casa primarului, după care urmează dascălii și notarul comunei. Urmeaza 'rândul satului' - colindatul din casă în casă, în care feciorii iau la
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
gazdele nu au copii sau nepoți care se pot căsători în viitor, gazda solicită expres Cetei să cânte o altă colindă. De obicei se cântă Trei Păstori sau Nașterea. Atunci când intră în casa unei gazde, vătaful mare întreabă: Pe cine colindăm? iar gazda, răspunde, după caz, cu numele fetei sau băiatului ce va fi menționat în cadrul colindei. Iată versurile colindei: Obiceiul Lăsatului Glugii este specific Cetei din Lisa, negăsindu-și un corespondent clar în satele din jur. Gluga reprezintă în limbajul
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
colindei. Iată versurile colindei: Obiceiul Lăsatului Glugii este specific Cetei din Lisa, negăsindu-și un corespondent clar în satele din jur. Gluga reprezintă în limbajul locului traista în care Vătaful Mare adună banii primiți ca cinste de la Gazde, atunci când Ceata colindă. Vătaful Mare ține în permanență această traistă asupra lui; conținutul Glugii este extrem de important pentru derularea corespunzătoare a obiceiului, pentru că din acești bani Ceata va plăti gazda, muzica, diverse alte cheltuieli (deplasări, fotografii, etc). Din aceste motive, semnul de prețuire
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
aleg de obicei cu o recompensă sub formă de bani și vin. Cum Gluga se lasă doar la aleasa Vătafului Mare, există și o altă formă de prețuire pe care Ceata o arată pentru fete sau familii din sat. Atunci când colindă, dacă gospodarul este om de vază și are fată de măritat, sau dacă fata respectivă "vorbește" cu unul din cetași, Vătaful Mare este cel care joacă, iar Gluga este așezată după gâtul fetei - tot în semn de încredere. De Sf.
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
Gheorghilaș a fost un haiduc din zona munților Buzăului. El a fost pandur în ceata lui Tudor Vladimirescu. După ce a fugit din ceată, s-a retras în munții Buzăului, în zona muntelui Podul Calului. Fiind originar din comuna Cislău, a colindat împrejurimile, ajungând un stăpân al munților Buzăului în acea perioadă. Baladele populare spun că Gheorghilaș fura de la boierii din Gura Teghii (pe vremea aceea "Bâsca Penteleu") și de la boierii din Siriu, și le împărțea țăranilor din satele din apropiere. Balada
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
în câteva săptămâni. Acești paisprezece, atât răsculații cât și loialiștii sechestrați, au fost închiși într-o celulă improvizată pe puntea vasului "Pandora", pe care au poreclit-o în glumă „Cutia Pandorei”. La 8 mai 1791, "Pandora" a plecat din Tahiti, colindând timp de trei luni insulele de la vest de Tahiti în căutarea vasului "Bounty" și a restului răsculaților, găsind doar resturi plutitoare (inclusiv câteva vergi și o curte pe Insula Palmerston). Deplasându-se spre vest prin strâmtoarea Torres, "Pandora" a naufragiat
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
a anului”. The New York Review of Books “Varia e în elementul său în abordarea marilor teme, iar paginile despre Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu sunt dintre cele mai lămuritoare”. The Boston Globe “Sub direcția autorului, o echipă de fotografi a colindat lumea pentru a prezenta în totalitate opera marelui sculptor. Textul cuprinde documente necunoscute până în prezent despre Templul de Meditație din Indore și despre monumentul de la Târgu Jiu, concentrându-se asupra viziunii transcendentale a sacrului la Brâncuși”. Hearst Publications (500 de
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
Crăciun sunt 25,26 și 27 decembrie.În aceste zile sfânte se respectă tradiții vechi de sute de ani.Colindatul este unul dintre aceste obiceiuri.Atât grupuri de copii cât și grupuri de adulți se strâng laolaltă și merg să colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni. Atunci se cântă "O ce veste minunată",o melodie foarte veche și foarte populară în popor,cât și "O brad frumos".Totodată colindătorii sunt serviți cu produse alimentare(colaci făcuți în casă
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
Niciunul dintre părinți nu i-a influențat în mod hotărâtor viața lui Curzon. Tatăl său era un reprezentat tipic al vechii aristocrații britanice, care apăra tradiția familiei, care cerea ca moșierii să-și ducă viața pe moșie și să nu colinde în lumea largă. Din acest motiv el nu a apreciat călătoriile fiului său în Asia dintre anii 1887 - 1895. O influența mult mai importantă asupra tânărului Curzon a avut-o guvernanta sa, Ellen Mary Paraman, o femeie brutală, dar cu
George Curzon () [Corola-website/Science/323124_a_324453]
-
unor muzicieni profesioniști de talie internaționala (Franz Liszt, Carol Miculi), relevând muzica tradițională românească în lumea muzicală profesionistă cultă a timpului. S-a născut în 1789 într-o familie de țărani români de prin părțile Sucevei. Din 1801 începe să colinde satele din jurul Sucevei în căutare de contracte (în marea lor majoritate nunți). În 1803 începe să fie chemat la curțile boierești, devenind un favorit în special în familia Hurmuzăcheștilor, dar bucurându-se de o primire caldă și în mediile de
Nicolae Picu () [Corola-website/Science/324253_a_325582]
-
Mai mult, se pare că drumul caruței prin sat oglindește periplul numeroșilor sași dinspre landurile germane, către Transilvania. Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc pentru a-și confecționa măștile pentru a doua zi. Dimineața, cete de feciori mascați colindă satul călare. Personajele centrale sunt mirele și mireasa, preotul ș babele. Din alai mai fac parte acordeoniști, toboșari, trompetiști mascați. Împreună, cu toții marchează poveștile de viață, precum nunta ori înmormântarea, care au avut loc și pe durata îndelungatei calătorii. În
Festivalul Clătitelor () [Corola-website/Science/326672_a_328001]