6,231 matches
-
linguriță la cană) sau decoct din rădăcină. Diagnostic: VIROSIS RESPIRATORICUS 1.2. GRIPA O boală infecto-contagioasă cauzată de virusuri, caracterizată prin febră și simptome din partea aparatului respirator (tuse, strănut, coriză). Ceaiuri: Flores Sambuci (flori de soc) cu acțiune sudorifică, dar combate și febra. Se bea 3-4 căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe la cană. Gentiana lutea (ghințura) antipiretic. Se utilizează ca decoct, cu o linguriță de plantă tocată la 500 ml de apă rece. Se fierbe 15 minute
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
la 500 ml apă clocotită. Se continuă fierberea încă două minute, apoi se ia de pe foc, se acoperă și se lasă 15 minute în repaus. Lichidul rezultat se bea călduț în 3-4 reprize pe parcursul unei zile. Eryngium planum (scai vânăt) combate tusea ca decoct din două linguri de plantă la cană, când se administrează patru linguri pe zi. Cetraria islandica (lichen de piatră). Se prepară un decoct, din care se bea două căni pe zi, de preferat în amestec cu lapte
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Sunt infecții larg răspândite cauzate de un grup de virusuri denumite adenovirusuri, care produc o simptomatologie polimorfă: rinite, faringite, conjunctivite, kerato-conjunctivite, chiar pneumonii interstițiale, sindroame meningeale, adenite generalizate și/sau mezenterice. Ceaiuri: Flores Sambuci (flori de soc) cu acțiune sudorifică: combate febra, când se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu 1-2 lingurițe la o cană. Scorțișoara și cuișoarele au acțiune antivirotică(!). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă pisată, din fiecare
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
principale. Achillea millefolium (coada șoricelului). Antispastic bronșic, antialergic, antiseptic și bronhodilatator. Infuzie din două linguri de flori la 500 ml apă clocotită, ce se bea călduță și fracționată în 4-5 reprize pe parcursul unei zile. În astmul infecțios nealergic trebuie să combatem și infecțiile bronșice, amigdaliene, sinusale etc. Matricaria chamomilla (mușețel). Infuzie preparată din trei linguri de plantă la o cană cu apă. După răcire se strecoară folosindu-se pentru gargară. Se poate utiliza și sub formă de inhalație de două ori
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
au hrănit curentul antropologic actual, mitul nu este sinonim cu ficțiune, ci semnifică histoire vraie, esențială, exemplară. Mitul este povestirea unei creații din timpul fabulos al începuturilor (illo tempore). Mitul este într-un fel modelul exemplar al oricărei creații. Lévi-Strauss combătînd prejudecata atașată gîndirii sălbatice (și anume subdezvoltarea, ilogismul), ca și Gilbert Durand au promovat mitul ca semnificație fundamentală: le premier dans tous les sens du terme; Bien loin d'être le produit d'un refoulement ou d'une quelconque dérivation
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
filozofala 1960 57 Lecturi 1961 58 Scrie Rendre a Caesar [Dă-i Cezarului]; doctorat onorific, Smith College, Northampton (Massachusetts) 1962 59 Se publică în engleză Sub beneficiu de inventar sub titlul Creierul negru al lui Piranesi, care primește premiul Prix Combat 1963 60 Piesa mister al lui Alcestis și Fiecărui Minotaurul lui 1964 61 Fluviu adânc, râu întunecat, traduceri din Cântecele de jale ale negrilor 1965 62 Yourcenar lucrează la Piatra filozofală 1966 63 Yourcenar elaborează varianta de lucru la Piatra
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dată în 1982). Lista nu include zecile de articole ale lui Yourcenar și datele de retipărire a tuturor operelor ei, din care multe s-au realizat în timpul vieții sau postum. 1. PROZA DE FICȚIUNE Alexis ou le traité du vain combat [Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică], Paris, Au Sans Pareil, 1929; cu prefața adăugată, Paris, Plon, 1952; ediție revizuită, Paris, Plon, 1965; deținător de copyright (Paris, Gallimard, 1971). La Nouvelle Eurydice [Noua Euridice] (Paris, Grasset, 1931). La Mort conduit l
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Archives du Nord, 1977]), Ce? Eternitatea, Univers, București, 1993 [Quoi?L'Eternité, 1988]), Petru Creția (Povestiri orientale, Humanitas, București, 1994 [Nouvelles orientales, 1938, 1978]1), Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică, Humanitas, București, 1994 [Alexis ou le Traité du vain combat, 1929]), Laurențiu Zoicaș (Ca o apă care curge, Babel, București, 1994, Polirom, Iași, 2003 [Comme l'eau qui coule, 1982]), Petru Creția (Creierul negru al lui Piranesi și alte eseuri, Humanitas, București, 1996 [Sous bénéfice d'inventaire, 1962]), Emanoil Marcu
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a deplasat în Italia pe parcursul campaniei electorale. Capitolul 5 Cum se ajunge la noua cetățenie Dar, până la urmă, putem vorbi cu adevărat că în Italia există o campanie rasistă (sau xenofobă) împotriva românilor? Și dacă admitem că există, cum se combate? Și în concluzie: din "problema românească" cum vom ieși? Cum s-ar putea urma obiectivul virtuos de integrare fără ca românii să își piardă propriile rădăcini identitare? Există, până la urmă, un drum moderat pentru construirea noii cetățenii? Aceste întrebări sunt dificile
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ecleziastice, evidențiind informația despre primatul episcopului roman, care se dezvolta tot mai mult în acel timp, atât cât îi este necesar unui istoric necreștin să evoce în această idee a Romei eterne. Autorul nu ignoră creștinismul și nici nu-l combate; ia în considerație măreția reală a acestuia și se exprimă cu respect față de adepții acestui cult. Deși nu-i lipseau cunoștințele detaliate, nu reușește pentru nimic să-i înțeleagă substanța, motiv pentru care îl descrie după criteriile religiozității antice care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iudaice, care au surprins slaba cucerire morală și spirituală a Romei, împiedicând pătrunderea spiritului latin în mijlocul lor. Renumitele civilizații antice, perșii, frigienii și parții, nu s-au lăsat niciodată latinizați; când n-au putut lupta împotriva Romei cu armele, au combătut-o prin doctrinele lor revoluționare sau religioase, privind-o totdeauna ca originea asupririi și acceptându-i stăpânirea doar în silă. Ca o reacție la atitudinea oprimantă și la veleitățile statului roman, a apărut și atitudinea subversivă a creștinilor Bisericii primare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
aceia care cândva au fost foarte puternici) au cunoscut mârșăvia sclaviei, înaintea morții de mâna dușmanului. Capitolul III Participarea militarilor la viața Bisericii 1. Miles Christi Creștinismul și-a declarat opoziția formală și intransigentă doar față de politeism și nu a combătut niciodată în antichitate oficial, cel puțin în mediul latin, vreo altă instituție a Imperiului, nici măcar sclavia. Întrucât nu a întâlnit în religia ebraică, al cărei continuator și reformator era, nici una dintre prevederile morale și religioase contrare meseriei de soldat ori
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
avantaje din constituția armatei și din prezența acesteia în toate părțile lumii antice. Imperiul roman pe de o parte persecuta creștinismul, iar pe de alta, prin instituțiile și formele sale organizatorice, îl favoriza consolidându-l continuu. Acceptarea serviciului militar aspru combătută de gnostici, montaniști și manihei (erezii ostile chiar și Bisericii), era susținută sau cel puțin necombătută de creștini. Dacă această problemă nu ar fi existat, Tertulian nu ar fi adus-o în discuție; antimilitarismul său este și anticreștin, fapt evidențiat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cuibărit în creștinism, a decis să-l persecute nu doar în Roma, ci în întreg Imperiul, făcând și alte victime. Însă acestea nu au fost multe pentru că împărații romani, adevărați stăpâni ai puterii absolute, îndeosebi în raport cu tiranii timpurilor noastre, au combătut, dar nu au intenționat să dezrădăcineze o religie sau o doctrină prin eliminarea aderenților săi. Aceasta nu se afla în mintea lor și nici legislația romană nu o prevedea. Așadar, legea care interzicea practica religiilor nerecunoscute de statul roman era
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
antiromană în zonele mărginașe cu imperiul său. Împărații tetrarhiei cunoșteau că maniheismul, prin patria de origine și prin religia sincretistă, de orientare budisto-zoroastriano-creștină, se distingea net de creștinism, motiv pentru care se uneau cu aceștia din urmă, pentru a-l combate. În campaniile contra perșilor, Galerius a constatat existența anumitor idealuri antimilitariste între maniheism și creștinism, ajungându-se la o stare de lucruri insuportabilă pentru păstrarea disciplinei militare și a orientării morale tradiționale din sânul armatei. Din acest motiv, și-a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care îl ocrotea. Cât timp a fost în alianță cu Constantin și s-a aflat în pace cu el, Licinius vedea motivele adevărate pentru a le apăra și proteja, iar acum, devenind dușmanul său, descoperea aceleași motive pentru a le combate. Nu mai avea încredere în nimeni, nici măcar în cei cu adevărat fideli și leali, simțindu-se trădat de toți și de toate: Căci din cauza neînțelegerii pe care o avea cu Constantin, era peste măsură de îndârjit împotriva creștinilor, sperând că
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-se la Alexandria Egiptului pentru exil îi întărea pe creștinii înlăcrimați spunându-le: Nu vă fie teamă; este un noruleț care va trece curând. Și norulețul a trecut: l-au văzut trecând soldații care luptau la Ctesiphon, în Persia. Împăratul combătea creștinismul cu mai multă liberalitate și cu mai multă imprudență decât predecesorii săi. Acum afișa o clemență cu specială, acum întindea curse și capcane prin care cei prinși în înșelăciunea sa erau târâți în ruina nelegiuirii (apostazie). Persecutând religia creștină
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Oamenii nu pot face neîntâmplate cele care s-au întâmplat. Arhimandrit Justin PÂRVU Memoriei tatălui meu, Petru Mâță, al cărui contingent, încorporat în anul 1937, n-a mai revenit la casa părintească decât în iunie 1948. Concentrat, el a combătut cu Regimentele 15 și 32 Infanterie pentru Eliberarea Basarabiei (Bătăliile de la Țiganca și Chișinău) și împotriva bolșevismului până la Cotul Donului (Bătăliile de la Odessa și Cotul Donului). A fost decorat cu Medalia „Bărbăție și Credință” cu spade clasa a III-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a luptat și nu luptă în contra anglo-americanilor. Ea luptă pentru a bara drumul anarhiei și a invaziei asiatice [a se citi sovieto-comuniste]. Când, eventual, trupele anglo-americane vor veni la Dunăre, trupele române nu le vor ieși înainte pentru a le combate, ci se vor găsi toate la Nistru pentru a opri înaintarea rusească. Credem că aceasta este misiunea care trebuie să se rezerve țării noastre în această tragedie a Europei și a lumii. Totuși, anglo-americanii să fie siguri că, dacă germanii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ori că nu a luptat și nu luptă în contra anglo-americanilor. Ea luptă pentru a bara drumul anarhiei și a invaziei asiatice [sovietice]. Când eventual trupele anglo-americane vor veni la Dunăre, trupele române nu le vor ieși înainte pentru a le combate, ci se vor găsi toate la Nistru pentru a opri înaintarea rusească. Credem că aceasta este misiunea care trebuie să se rezerve țării noastre în această tragedie a Europei și a lumii. Totuși, anglo-americanii să fie siguri că, dacă germanii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se opuneau liberalilor, purtători de cuvînt ai burgheziei. Apariția partidelor muncitorești a creat "dilema liberalilor". Trebuia oare să se facă corp comun cu adversarul de ieri pentru a evita pericolul nou sau trebuia să se alieze noilor veniți pentru a combate dușmanul istoric? Cei care au optat pentru prima strategie sînt liberalii, în timp ce a doua strategie a fost aleasă de către radicali. 1. Partidele conservatoare. În secolul al XIX-lea, partidele conservatoare erau purtătoarele speranțelor nobilimii și ale Bisericii. Ele s-au
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a evitat căderea în xenofobie, spre deosebire de Blocul Flamand Vlaams Blok care leagă strîns conceptul de independență de xenofobia cea mai radicală. Această legătură cu deriva fascistă a contaminat mișcarea națională flamandă între cele două războaie mondiale. Aceste aspecte au fost combătute de Volksunie, dar nu au dispărut complet și exprimarea lor prin Mars op Brussel au dus la o contra-mobilizare a bruxellezilor. Cîndva centrul unui Stat centralizat, altădată oraș flamand și apoi francez, capitala belgiană a fost expusă atît voinței flamande
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cît și de aura mișcărilor de eliberare ale Lumii a Treia. Născut într-un climat intelectual favorabil ideilor socialiste, tipul naționalist își formulează revendicările în termeni de "revoluție regionalistă" pentru a prelua expresia unuia dintre cei mai strălucitori propagandiști care combate dubla alienare: culturală și economică a regiunii. Într-adevăr, declinul unei limbi reflectă declinul economic al unei regiuni în care nu mai pot trăi locuitorii ei. CLIVAJUL SECTOR PRIMAR / SECTOR SECUNDAR ȘI TERȚIAR Clivajul care pune în opoziție pe proprietarii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a deosebit mult timp de Nordul protestant cultivînd un clivaj Biserică / Stat bazat pe considerații ce vizau dinastia, identificînd, la stînga, conservatori masonici de rang ca Emile Courbes sau Alejandro Lerroux acolo unde, în Nord, marxiștii atei și socialiștii creștini combăteau capitalismul sub denumirea mai degrabă de Brothers decît de Camarades. Refrenele Internaționalei au amuțit, iar "stînga salarială" înfruntă "dreapta patrimonială" avînd cifre și statistici previzionale drept sprijin, lăsînd deoparte considerațiile de tip spiritual. c) Se mai poate încă repera traseul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
diversificării însăși a competențelor sale: modelul behaviorist, modelul umanist, modelul tradiționalist (personalist), modelul orientat spre succes/performanță, modelul bazat pe competențe, modelul tehnicist, modelul profesorului reflexiv-orientat spre cercetare, modelul constructivist ș.a. sau combinarea între ele, pe elemente variate. Este de combătut limitarea la doar alternativele instituționale impuse administrativ (Școala Waldorf, Step by Step, Pedagogia Montessori ș.a.), căci paradigma alternanței trebuie aplicată chiar în interiorul unei școli, ca măsuri de modernizare, dezvoltare profesională: alternative de obiective dincolo de cele oficiale, de conținuturi dincolo de cele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]