12,749 matches
-
de la M.S.S. și M.A.I. în baza dispozițiilor ce le-au fost date de a face o analiză în legătură cu situația actuală a M.S.S. și M.A.I., cât ne costă acest aparat, ce efectiv are fiecare în parte și împreună, să compare cu situația veche, înainte de a fi fost despărțite aceste ministere și să ne prezinte propuneri care să ducă la unificarea M.S.S. și M.A.I., realizându-se o economie. Ei au venit cu acest raport și cu un proiect de hotărâre
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nu este o problemă așa complicată. Partidul este forța conducătoare. Partidul trebuie să controleze activitatea tuturor organelor, nu există secret pentru partid. Nu dăm asemenea lucruri la toți membrii de partid, ci este vorba de primul secretar regional. Ori dacă comparăm, deși este defectuos să compari pe primul secretar regional de partid cu directorul regional M.A.I., nici într-un caz nu putem face comparație, din punct de vedere al nivelului politic, cultural, din punct de vedere al răspunderii. Tov. M.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
elemente dușmănoase, care acționează împotriva puterii populare. Caracteristica principală a acestor acțiuni o constituie însă tendința lor de subtilizare, încercându-se pe toate căile mascarea faptelor comise împotriva Securității statului. Este evident pentru oricine că această activitate nu se poate compara cu activitatea desfășurată de elementele dușmănoase în anii 1947-1948. În primul rând, s-a îngustat baza lor de acțiune, ca urmare a lichidării definitive din viața țării a ultimelor forme de exploatare, creșterii conștiinței socialiste și, în speță, a conștiinței
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. ¶Vološinov 1973. discurs direct [direct discourse]. Un TIP DE DISCURS prin care enunțurile sau judecățile unui personaj sînt redate sau citate în modul în care (se presupune că) le-a formulat personajul, în opoziție cu DISCURSUL INDIRECT: comparați "Ion a spus: lucrez" cu "Ion a spus că lucrează". În DISCURSULDIRECT INCIDENT, aceste formulări sînt însoțite de PROPOZIȚII DISJUNCTIVE care îl identifică pe vorbitor (sau gînditor) etc.: "E laringele, nu-i așa? întrebă Hans Castorp, înclinîndu-se o dată cu răspunsul"; "Și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vorbită. ¶Termenul de erlebte rede, folosit prima dată de Etienne Lorck, înseamnă literal "vorbire trăită". ¶Categoria discursului-indirect liber se extinde uneori pentru a include discursul care reprezintă percepțiile non-verbalizate ale unui personaj, așa cum apar ele în conștiința sa (PERCEPȚIE REPREZENTATĂ). Comparați "Maria pur și simplu rămase în picioare. Bărbatul se tîra spre ea" cu "Maria pur și simplu rămase în picioare și-l văzu pe bărbatul care se tîra spre ea". ¶Bakhtin 1981 [1982]; Bal 1977, 1985; Bally 1912; Banfield 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1975; Frye 1957 [1972]. junctură temporală [temporal junction]. Separația temporală dintre două PROPOZIȚII NARATIVE. Dată fiind o secvență de propoziții ordonate temporal, dislocarea propozițiilor în aria unei juncturi temporale duce la o schimbare în interpretarea semantică a secvenței originale: de comparat "Ion servi prînzul; apoi Ion se culcă" cu "Ion se culcă; apoi Ion luă prînzul". ¶Pentru Labov, o NARAȚIUNE MINIMALĂ este cea care conține o singură junctură temporală. Labov, Waletzky 1967 [1981]. juxtapunere [conjoining]. Vezi CUPLAJ. L laitmotiv [leitmotif]. Un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Toma Cantacuzino, plângea de durere, așteptându-se la răzbunarea turcilor”, că el se gândea la un refugiu mai sigur, deci la părăsirea țării. Or, nu recurgi la un act de trădare pentru a părăsi țara în care domnești „pe viață”. Comparând situația celor doi domnitori, un contemporan muntean nota: „iar lui Cantemir îi da mâna a-și descoperi a sa credință către împăratul Petru cel Mare și a împlini făgăduielile, căci că de grabă l-a năpădit ajutorul oștilor rusești și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
europene. În ceea ce privește desfășurarea operațiilor militare, optimismul inițial al țarinei, exultat într-o scrisoare de la începutul războiului către Voltaire, pare mai degrabă o cochetărie megalomană: Europa - scria Ecaterina a II-a - îmi va accepta proiectele numai în caz de succes; dvs. comparați planul expediției mele în Marea Mediterană cu operația întreprinsă de Hanibal; or, Cartagina a avut de-a face cu un colos, aflat în toată puterea sa, pe când noi avem în față o slabă fantomă care se va prăbuși la prima atingere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că istoria reflectă imaginile trecutului în mod corect „ca într-o oglindă”, fără ca el să-și închipuie „că apele acestei oglinzi sunt veșnic mișcătoare și că nu e așteptat să găsim în ele mereu același chip”; dar chipurile pot fi comparate și „dincolo de valurile ce se agită; trebuie sondate profunzimile” pentru că a face istorie înseamnă a-i cunoaște resorturile esențiale. Într-un anume fel, „istoria naște din interogație, pune ea însăși sistematic întrebări și provoacă mereu chestionarea domeniului investigat, care e
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
joggingului. „De ce?” ar fi o întrebare justificată. Pentru simplu motiv că indiferent cât de dezvoltată este musculatura, cât de puternice sunt ligamentele și tendoanele, cât de rezistente sunt oasele sau cât de bine se realizează excreția, nimic nu se poate compara cu un sistem cardio respirator puternic și eficient. Ce ar însemna o definire perfectă a grupelor musculare, o masă musculară mare, dacă funcția cardio-respiratorie nu ar iriga cu sânge oxigenat unitățile funcționale ale mușchilor!? „Să fii sănătos nu înseamnă că
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
vânt, care nu mai opune rezistență). Joggingul, spre deosebire de exemplele expuse anterior, implică în efort întreg organismul alergătorului. Practic, alergătorul, pe lângă efortul depus pentru deplasarea organismului său, trebuie să învingă inclusiv efectul forței gravitaționale, a factorilor de mediu (curenții de aer). Comparată cu alte forme de activitate, în care corpul este susținut artificial, sau unele părți ale sale nu sunt implicate în Dan Iulian Alexe 38 efort în întregime (membrele inferioare ale celui care vâslește sau brațele celui care pedalează), alergarea de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
la copii În funcție de experiența practică, de nivelul capacității lor fizice, de nivel de însușire a unei respirații corecte în alergare, joggingul se poate practica și sub formă competițională, venind astfel în întâmpinarea dorinței foarte mari a copiilor de a-și compara „forțele”. De ce mai bine jogging la copiii între 6/8 ani și 11/12 ani și nu alt tip de activitate sportivă? Ținând cont de faptul că studiile și cercetările au evidențiat că sistemul osos al acestor copii nu este
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
o ființa aflată în 28 http://en.wikipedia.org/wiki/Aquajogging Jogging de la A la Z II 137 permanentă competiție cu alte ființe (scopurile fiind variate și depinzând de necesități, trebuințe, valori etc.). Această tendință a omului de a-și compara forțele poate fi un bun motiv de a organiza competiții și în ceea ce privește joggingul acvatic. Fig. nr. 132 și 133 Competiție în jogging acvatic Studierea acestui concept ne-a adus în postura de a găsi în unele surse bibliografice și de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
face într-o sală de sport la fel de bine ca afară, în aer liber?”. Opiniile expuse în diferite surse care abordează problematica joggingului sunt variate, unele „pro”, altele „contra” efectuării alergării pe banda specială. În opinia noastră, nimic nu se poate compara, ca efecte asupra marilor funcții ale organismului (circulație, respirație, excreție, locomoție, metabolism etc.) cu alergarea în condiții naturale, în aer liber, prin utilizarea segmentelor anatomice în poziții biomecanice neimprovizate. Această convingere a noastră nu înseamnă că evidențiază un dezacord privind
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
fizică în vederea atingerii unui anumit timp de alergare pe anumite trasee; în condiții de vreme nefavorabilă, poate fi mijlocul care ajută să se respecte programarea ședințelor de jogging și poate diminua sau elimina monotonia rulării pe bandă. Dezavantaje nu se compara cu joggingul în natura, cu alergarea pe iarba sau pista, cu prezența oxigenului în cantitate mai mare etc.; la ora actuală costuri ridicate de achiziționare ale sistemului. 6.7.Joggingul colectiv în condiții „extreme” Evidențiem în acest subcapitol, chiar dacă nu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
din 2001 (Memorandumul de la Paris), procentul navelor sub pavilion român arestate în urma Port State Control a crescut din nou, la 23,5%, deși a fost îmbunătățit considerabil de la 29,6% în 1999 la 19,1% în 2000. Aceste date trebuie comparate cu o medie de 3,1%, în 2001, pentru navele sub pavilion UE. În Opinia din 1997, Comisia a apreciat că România a înregistrat progrese în adoptarea acquis-ului în domeniul transporturilor. Însă, intrarea pe piața transporturilor din Comunitate presupune implementarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
liberă circulație pentru cetățenii români în Spațiul Schengen, introdus din ianuarie 2002, a avut atât rezultate pozitive, cât și negative. În ciuda unei creșteri de 18 ori a numărului cetățenilor români cărora nu li s-a permis ieșirea în anul 2002, comparat cu anul 2001, și a unei scăderi generale, cu mai mult de un milion, a ieșirilor din România, numărul cetățenilor români returnați din Spațiul Schengen a continuat să crească. România a făcut unele progrese în amendarea listei cu statele a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
lui Lupasco. În opinia mea, formalismul general axiomatic dezvoltat de Lupasco în Principiul antagonismului și logica energiei constituie însăși osatura logicii cuantice. BOHR, LUPASCO ȘI TERȚUL INCLUS Originalitatea abordării lui Lupasco este și mai bine pusă în evidență cînd o comparăm cu cea a lui Bohr: "...este extrem de important să recunoaștem că, oricît de mult ar depăși fenomenele capacitatea explicațiilor fizicii clasice, descrierea tuturor rezultatelor experienței tre-buie să fie exprimată în termeni clasici. Motivul e simplu: prin cuvîntul "experiență" ne referim
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
dreptului natural și teoria pozitivismului juridic, deoarece, doar susținătorii doctrinei iusnaturaliste consideră că între drept și morală există o conexiune, în timp adepții pozitivismului juridic pledează pentru separarea strictă a dreptului de morală" (p. 4). Desigur că, în principiu, putem compara orice cu orice, invocând principiul lui Anaxagoras după care "Toate sunt în toate", dar astfel de comparații nu sunt concludente. Trebuie identificată zona în care comparația devine semnificativă, zonă în care coexistă și asemănări esențiale, dar și diferențe specifice semnificative
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
juridice, cel care dorește să cerceteze această relație va constata că multe dintre încercările de a analiza această relație sunt, oarecum, dezechilibrate din pricina faptului că, în timp ce definițiile moralei sunt aproape inexistente, definițiile dreptului sunt excesiv de numeroase, iar atunci când dreptul este comparat cu morala se pornește de la premisa că cel de-al doilea termen este cunoscut de toată lumea. Din păcate, această premisă greșită lasă de cele mai multe ori necercetat termenul cu care dreptul este comparat și de care, în cele din urmă, trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dreptului sunt excesiv de numeroase, iar atunci când dreptul este comparat cu morala se pornește de la premisa că cel de-al doilea termen este cunoscut de toată lumea. Din păcate, această premisă greșită lasă de cele mai multe ori necercetat termenul cu care dreptul este comparat și de care, în cele din urmă, trebuie delimitat. Deși existența legăturilor dintre drept și morală este greu de contestat, identificarea precisă a acestora ridică serioase dificultăți. Cercetarea noastră s-a concentrat pe evidențierea existenței unei conexiuni necesare între drept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și folosește mai degrabă interdicția, decât prescripția. Lon L. Fuller preia din lucrarea lui Adam Smith, Theory of Moral Sentiments, o comparație pe care o consideră deosebit de utilă în definirea celor două forme ale moralei. Morala ca datorie poate fi comparată cu "regulile gramaticale", iar morala ca aspirație "cu regulile pe care criticii le enunță în scopul de a sublinia ce este sublim și elegant într-o compoziție". Regulile gramaticale prescriu ce este necesar pentru conservarea limbii ca instrument de comunicare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale și să judecăm acest tip de acțiune ca și cum am fi "arhangheli". Prin urmare, trebuie să explorăm cât mai multe dintre consecințele posibile, să determinăm probabilitatea producerii lor, să determinăm în ce măsură ele satisfac preferințele tuturor celor implicați, adică "utilitatea", să comparăm aceste utilități și să respingem acțiunea a căror consecințe sunt inacceptabile. Prin acest mecanism deliberativ îmbogățim nivelul intuitiv cu reguli noi, morala progresează și se rafinează 41. Oamenii nu sunt de la natură nici egoiști, nici altruiști. Această poziție a lor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
comandă o atitudine sufletească, o inențiune sinceră. Îndată ce această intențiune s-a manifestat în afară, printr-un fapt în legătură cu o altă persoană, îndată apare fenomenul de drept"97. Pentru a observa deosebirea dintre normele morale și normele de drept, putem compara o realitate juridică cu una morală. Dacă un trecător întâlnește pe stradă un cerșetor, norma morală îi cere să fie milostiv și să-i dea ceva, dar nicio normă juridică nu-l constrânge să facă acest lucru. Atunci când face un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ci trebuie privită ca legiuitoare și, tocmai de aceea, subordonată legii, a cărei inițiatoare este. Formula universală a imperativului categoric, acționează conform unei maxime care poate deveni lege universală, este legea voinței libere. Pentru a vedea de ce, trebuie doar să comparăm problema cu care se confruntă voința liberă cu conținutul imperativului categoric. Voința trebuie să aibă o lege, dar pentru că este liberă, ea trebuie să fie propria ei lege. Formula universală a imperativului categoric spune doar să alegem o lege. Prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]