8,853 matches
-
programa de Consiliere și orientare, intitulat „Comunicare și abilități sociale”, ce are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare pentru o integrare rapidă și eficientă în societate. În cadrul orelor de dirigenție pot fi tratate următoarele aspecte esențiale ale comportării civilizate: • definirea termenilor importanți: comportament - modalitate de a acționa în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
societate. În cadrul orelor de dirigenție pot fi tratate următoarele aspecte esențiale ale comportării civilizate: • definirea termenilor importanți: comportament - modalitate de a acționa în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese. • politețea reprezintă o atitudine superioară de respect pentru semeni, specifică omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
om are o datorie grea și permanentă; să-i facem să înțeleagă că orice om are aceeași valoare ca ființă umană și că merită același respect pe care ni-l datorăm nouă înșine. Pe acest fundament urmează să clădim perceptele comportării politicoase, atente, binevoitoare, într-un cuvânt civilizate. Formarea unei anumite concepții despre politețe cu tot ceea ce implică ea, trebuie sprijinită pe exemple concrete, convingătoare și accesibile, cu exerciții, interpretări și rezolvări ale unor situații reale. Metodele și procedeele, formele de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
personală, manifestare prin care, acordând tot respectul celorlalți, ne respectăm pe noi înșine. Pentru a susține cele afirmate mai sus vom prezenta un proiect didactic realizat pentru ora de dirigenție la clasa a VII a, intitulat „Politețea - aspect esențial al comportării civilizate” (Anexa 4). 3.4. Activitățile extracurriculare - implicații în formarea personalității moral-religioase a elevilor Activitățile educative școlare și extrașcolare reprezintă dimensiunea fundamentală a procesului instructiv educativ. Aceasta constituie spațiul aplicativ care permite transferul și aplicabilitatea cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
A.dispersii liofobe caracterizate prin forțe de interacțiune slabe, justificând stabilitate mică, conferită. B.dispersii liofile - sisteme cu stabilitate termodinamică explicată prin forțe de interacțiune puternice între unitatea cinetică și mediul de dispersie. Deși se vede o deosebire esențială în comportarea termodinamică și stabilități, aceste sisteme disperse se aseamănă prin mărimea unității cinetice care implică utilizarea unor metode experimentale comune și un mod de interpretare asemănător. Sistemele coloidale sunt mult răspândite în natură și utilizate frecvent în cele mai diverse tehnologii
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
legate de suprafața interfazică existentă și cuprinde fenomene generale superficiale, de adsorbție, electrocapilare și electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele disperse inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi redate printr-o schemă astfel: Studiile comportării cinetico-moleculare permite determinarea mărimii și formei unităților cinetice ale fazei disperse. Dispersiile liofobe, coloizii de asociație și soluțiile macromoleculare se aseamănă în ceea ce privește comportarea cineticomoleculară, deoarece unitătile cinetice sunt apropiate ca mărime. Dacă ne referim însă la structura unității cinetice apar
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi redate printr-o schemă astfel: Studiile comportării cinetico-moleculare permite determinarea mărimii și formei unităților cinetice ale fazei disperse. Dispersiile liofobe, coloizii de asociație și soluțiile macromoleculare se aseamănă în ceea ce privește comportarea cineticomoleculară, deoarece unitătile cinetice sunt apropiate ca mărime. Dacă ne referim însă la structura unității cinetice apar unele deosebiri între dispersiile liofobe, coloizii de asociație și soluțiile de polimeri. Micela liofobă este o entitate rigidă care-și păstreză dimensiunea neschimbată
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Eysenek a propus un model al personalității exprimat spațial, piramidal; personalitatea „se înalță” pe terenul comportamentelor și al actelor variabile, definite la nivelurile succesive prin diferite gradiente de integrare, generalitate, stabilitate constantă. Astfel, personalitatea apare ca „sumă de modeluri de comportare”, determinate de ereditate și mediu. G. Allport explică personalitatea printr-un model ierarhic, în care identifică două-trei trăsături cardinale dominante pentru subiect, urmând un număr restrâns de zece-cincisprezece trăsături principiale, caracteristice care se exprimă pregnant în conduită și mii de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și nu posedau suprafață specifică /35/. Acesta este cazul copolimerilor cu 5 % DVB, respectiv 10 % DVB și alcool ndecilic, drept porogen. Schimbătorii de cationi corespunzători aveau o suprafață specifică BET de 8.2 și respectiv 8 m2/g. Explicarea acestei comportări se găsește în rigidizarea suplimentară a rețelei care se realizează prin respingerile electrostatice între grupările sulfonice. În cazul copolimerilor care posedă o suprafață specifică dezvoltată, sulfonarea determină o scădere evidentă a acesteia. Micșorarea suprafeței specifice ca urmare a transformării chimice
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
determinată în etanol /33/. În jurul anului 1963 Millar și colaboratorii /67/ au efectuat studii de umflare în solvenți buni pentru copolimerii St-DVB pentru a stabili deosebirile dintre copolimerii cu toluen drept diluant și cei convenționali preparați în absența diluanților. Din comportarea la umflare în toluen a copolimerilor modificați cu solvent, Millar stabilește următoarea relație empirică: (48) unde: Ux — reținerea de toluen a copolimerului modificat, ml toluen/g copolimer uscat; UN — reținerea de toluen a unui copolimer standard cu aceeași reticulare, ml
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
monomerilor care conțin grupe ionogene preformate. Structurile macroporoase se caracterizează prin faptul că, în stare uscată schimbătorii de ioni prezintă goluri și canale create prin polimerizarea monomerilor în prezența unor substanțe inerte, în timpul procesului de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind comportarea schimbătorilor de ioni macroporoși în solvenți au fost dictate, în principal, de necesitatea aprecierii porozității și utilizării lor în medii nepolare, precum și de faptul că atunci când solventul este apa, aceasta determină modificări ale porozității față de starea uscată. Schimbătorii de ioni
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ca liganzi, atât monodentați, cât și bidentați (sau, chiar, polidentați) - liganzi în punte între doi atomi metalici - se cunosc numeroși astfel de compuși complecși, diversitatea combinațiilor coordinative generate de acești anioni fiind foarte mare. Caracteristic acestor tipuri de combinații este comportarea chimică diferită a metalelor care intră în compoziția combinației complexe. Metalul care se găsește în sfera de ionizare este un element chimic puternic electropozitiv, de regulă un metal de tip s, cu o configurație electronică saturată și un volum ionic
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
a hidroxidului de amoniu (sub formă de ioni hidroxil și ioni amoniu), întrucât în sistem există un exces de ioni amoniu. Din această cauză, echilibrul este deplasat spre formarea de amoniac. În acest mod se pot diferenția cationii care prezintă comportări chimice asemănătoare, precum ioni ai metalelor reprezentative (cu configurație electronică saturată) și ioni ai metalelor tranziționale din grupa a 12a (cu configurație electronică pseudosaturată); în prezența hidroxidului de amoniu, primii vor prefera ionul hidroxil drept ligand, în timp ce ultimii vor coordina
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
de legare diferit determină proprietăți diferite pentru cei doi izomeri de legătură. Astfel, halogenurile de pentaamminonitrocobalt (III) [Co(NH3)5(NO2)]X2 se deosebesc de halogenurile de pentaamminonitritocobalt (III) [Co(NH3)5(ONO)]X2 atât prin culoare, cât și prin comportare chimică. Ionul[Co(NH3)5(NO2)]2 este galben și se descompune la tratarea cu acizi minerali, cu punerea în libertate a acidului azotos, iar ionul [Co(NH3)5(ONO)]2 este roșu și este rezistent la tratarea cu acizi
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
polinucleară, între atomii metalici putându-se stabili legături deosebit de puternice. Toți carboxilații dinucleari se caracterizează prin existența unei legături multiple. În cazul unora dintre aceștia s-a evidențiat o legătură cvadruplă între atomii de metal, M ≡ M, ceea ce determină o comportare diamagnetică a combinațiilor (caracterizate printr-o distanță foarte mică între atomii de metal în rețea, mai mică decât în rețeaua metalică). Studiind modul cum variază distanța dintre atomii de metal în rețeaua carboxilaților dinucleari în funcție de ordinul de legătură, se constată
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
Cl-, CN-) prezintă atât proprietăți pi-acceptoare, cât și pidonoare, având atât orbitali π vacanți, cât și orbitali π ocupați. Manifestarea unui anumit tip de proprietate depinde de starea de oxidare a ionului metalic. O stare de valență joasă va impune comportarea liganzilor ca acceptori, în timp ce în prezența ionilor metalici aflați în stări de valență înalte liganzii au proprietăți donoare. 5.2.2.2 Principiul metodei Stabilitatea mai mare a combinațiilor complexe chelate poate fi demonstrată prin reacția dintre compușii coordinativi care
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
lui. Așadar, . * un factor de risc familial însemnat îl reprezintă părinții “demisionari“ (mereu ocupați sau plecați de acasă, care nu pot fi „deranjați”). Fenomenul are o notă de gravitate în plus dacă mama este demisionară; * disfuncție cu consecințe negative asupra comportării copilului este atitudinea hiperautoritară a părinților, dorința lor de a impune o disciplină strictă și severă. Prin urmare, la fel de dăunătoare este și atitudinea prea severă a părinților făță de copil. Aceasta nu lasă loc inițiativei copilului, îl obligă să se
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
unic în care copilul se pregătește pentru confruntarea cu viața, cu munca, cu greutățile și obstacolele inerente ascensiunii sale, oaza de liniște, bucurie, confort și securitate în raport cu trepidațiile societății. În familie se învață de timpuriu normele și categoriile eticii, ale comportării, se delimitează binele de rău, dreptul de injust, se formează conduite dezirabile în raport cu modelul normativ al societății. Familia prin mijloacele sale specifice, afective și morale furnizează individului informații utile formării și integrării lui sociale. Toate acestea demonstrează că familia constituie
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
altele 6. În ce moment al zilei comunici mai bine cu părinții? a. dimineața b. la prânz c. seara d. nu știu 7. Cum reacționezi când părinții te cicălesc (îți fac morală) ? 8. Ce ai dori să se schimbe în comportarea părinților tăi privind comunicarea cu tine? 9. Care este cel mai plăcut moment care îți vine în minte referitor la comunicarea cu părinții tăi? 10. Care este cel mai neplăcut moment care îți vine în minte referitor la comunicarea cu
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de muncă-13.............................................și a unei participări la lecții-14 .................... .............. Rezultatele cele mai bune la învățătură au fost obținute la: ..............................................., iar rezultatele cele mai slabe au fost obținute la ............................................. ....... La viața colectivului este-15................................., considerat de colegi-16............... ...... . Media la purtare este................. cu o comportare generală-17 ....................................... . Această caracterizare a fost întocmită la sfârșitul clasei ...... și semnează, ............................. Încercați să faceți o caracterizare psihopedagogică utilizând, la nevoie, recomandările de mai jos: 1 normală; mamă vitregă; tată vitreg; numai mamă, numai tată, părinți despărțiți, familie extinsă: bunici, veri
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
generală a copilului de a fi permanent satisfăcut, de a se afla în centrul atenției și opreliștea care intervine la un moment dat Ce putem face? Stabiliți limite clare înainte de a cere respectarea lor Copilul trebuie să știe care este comportarea acceptabilă și care nu, înainte de a fi făcut responsabil pentru asta. Stabilirea unor condiții prealabile va elimina sentimentul copleșitor al nedreptății, resimțit de copil când este pedepsit pentru incidente sau greșeli pe care nu le înțelege. Dacă nu ați stabilit
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
pedepsit pentru acte care nu reprezintă sfidări la adresa autorității adultului. Dacă uită să cumpere pâine sau uită să înapoieze un obiect unui coleg nu trebuie blamat, acestea reprezintă acțiuni tipice copilăriei. Învățați-i să fie mai responsabili pe viitor. Dacă comportarea se repetă este bine să îl confruntăm pe copil cu consecințele inevitabile ale comportării sale iresponsabile (nu are ce să mănânce, o să își piardă toți prietenii, etc.). Iresponsabilitatea copilărească trebuie tratată cu răbdare, ca fiind un fenomen specific vârstei și
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
pâine sau uită să înapoieze un obiect unui coleg nu trebuie blamat, acestea reprezintă acțiuni tipice copilăriei. Învățați-i să fie mai responsabili pe viitor. Dacă comportarea se repetă este bine să îl confruntăm pe copil cu consecințele inevitabile ale comportării sale iresponsabile (nu are ce să mănânce, o să își piardă toți prietenii, etc.). Iresponsabilitatea copilărească trebuie tratată cu răbdare, ca fiind un fenomen specific vârstei și nu ca sfidare. Evitați cerințele imposibile Fiți absolut sigur că fiul/fiica este capabil
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
vârstei și nu se ia concret nici o măsură. Prea des adulții găsesc circumstanțe atenuante, se interpun între fapte și consecințe, făcând imposibilă învățarea unei lecții prețioase. Acești copii nu înțeleg că deciziile pe care le luăm ne afectează viitorul, iar comportarea iresponsabilă produce tristețe și durere. Cum putem face legătura între comportare și consecințe? Lăsând copilul să sufere o anume durere sau neplăcere cauzată de comportarea sa iresponsabilă. Exemplu: a luat note proaste pentru că nu a învățat - nu mai are voie
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
găsesc circumstanțe atenuante, se interpun între fapte și consecințe, făcând imposibilă învățarea unei lecții prețioase. Acești copii nu înțeleg că deciziile pe care le luăm ne afectează viitorul, iar comportarea iresponsabilă produce tristețe și durere. Cum putem face legătura între comportare și consecințe? Lăsând copilul să sufere o anume durere sau neplăcere cauzată de comportarea sa iresponsabilă. Exemplu: a luat note proaste pentru că nu a învățat - nu mai are voie să se joace cu prietenii. Voința este maleabilă. Ea trebuie să
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]