2,985 matches
-
Alexandru Tăcu de pe Valea Zeletinului, ținându-se de mână, aproape în fiecare poem, cu Omar, deși îl desparte aproape un mileniu de celebrul cântăreț al deșertăciunii. Umbra lui îmbibată cu vin, ca remediu universal al tuturor angoaselor, se strecoară în condeiul poetului contemporan nouă și devine un fel de alter ego ce-și mângâie stăpânul cu Grasă de Cotnari, înaromate cu licoarea lui Bachus, versurile devin zburdalnice, întreaga carte este o zburdălnicie boemă, un chef continuu, un chiuit învățat în tinerețe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
întrevadă consecințele sale la nivel uman și să arate că reacția cuvenită nu este doar tristețea și indignarea, ci râsul nebun în fața absurdității. Pentru mulți oameni este se pare doar o chestiune de timp apariția unui asemenea roman ieșit din condeiul lui ..., dar pe cititorul de față încă nu l-a convins. Deși are atâtea calități pentru a-și asuma această sarcină, eu, unul, am impresia că până la urmă îi lipsește acea...“ Și aici se poticnea de mult timp imaginația mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să nu zâmbesc, recitind câteva din înțepăturile din cel de al treilea paragraf; tipărite, păreau și mai nemiloase. Ce vrei să spui, de fapt? spuse Graham. Că tipul n-o să scrie niciodată un roman cu adevărat bun pentru că n-are condei? Mi-am ridicat brusc privirea. — Poftim? — Ultima propoziție. Ce-ai vrut să spui? Ascultă, e foarte simplu. Este evident că el vrea să scrie această carte fantastică, comică, furioasă, satirică, dar nu va reuși niciodată pentru că nu are acea... Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
asemeni lor, deoarece vecini mai puternici decît ei se amestecă mai întîi în răfuiala lor, apoi le propun o mediere pe care n-o pot refuza: nu depinde de ei acest lucru. Astfel, în loc de vărsare de sînge, o trăsătură de condei pune capăt disputei. La ce le-ar mai servi fortărețele? Chiar dacă ar fi în stare să facă față unui asediu de durata asediului Troiei, împotriva dușmanilor mărunți, ele n-ar putea susține unul ca cel de la Ierihon, în fața armatelor unui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
De când tot aștept să mă chemi la nunta feciorului a început să-mi albească capul și mustața... Da’ a veni ea și ziua ceea! Dragă frățioare, îți doresc sănătate ție și la ai tăi. Poate pui și tu mâna pe condei și îmi scrii măcar două vorbe, să știu că sunt de la fratele meu Trestie... Cu drag, fratele tău Toader.” * Ce spuneai tu, Gruia? Că dacă termin liceul vreu să merg la facultate. Și cine s-o împotrivit la treaba asta
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Gheorghe Asachi” din Iași. Deși după întovărășirea mea cu cartea expusă în salon, dar și cu autorii și cititorii ei, am încercat sentimente de satisfacție și bucurie deplină, alte și alte sentimente mă fac să folosesc și de data aceasta condeiul. Îmi amintesc o întâmplare. Eram la început de drum în ale gazetăriei. Într o publicație literară centrală a apărut o cronică la cartea „Cordovanii”, scrisă de Ion Lancrăjan; în numărul următor al aceleași publicații, acela și a utor de cronică
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai demni a avea onoarea care mi s -a acordat mie. În acest sens invoc lipsa din programul manifestării a cărții memorialiste antitotalitare, care, păstrată în atenție, ar fi îmbogățit salonul și cu cartea oferită nouă de personalități al e condeiului, precum Alexandru Zub, Cezar Zugra vu, profesorul Vacariu ș.a. Prezența și a lucrărilor acestora nu numai că ar fi îmbogățit gama manifestării, dar ne-ar fi înnobilat cu ființa în sală nu doar a unui academician, Mihai Cimpoi de la Chișinău
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
amenințătoare, cu România ori Basarabia moldoveanului nostru, bine am mai făcut! În nici 150 de pagini Ion Iachim, profesorul, ziaristul, povestitorul, „cu har de la Dumnezeuʺ, apropiat de Ion Creangă prin vocație și scriere, cum îl vede Spir idon Vanghele, un condei care din „lirismul discret și ușor iron ic își dă mâna cu simplitatea expresieiʺ, făcând și refăcând istoria, înglobând „intertextul, anecdoticul, evocarea, ruptura cron ologicăʺ - care, în cazul de față duce și mai direct către „leitmotiv, jurnal și monolog interiorʺ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
G. Bariț - alt luptător și om de înaltă cultură, Ștefan Neagoe îi scria încă de la înființarea gazetei: „Te avizez că în Bârlad apare un ziar hebdomadar - Paloda - rog a-i urmări ideile”, la care, pe parcurs, avea să se afirme condeie mai tinere: George Tutoveanu, Corneliu Moldovanu, A. Mândru, George Bratu, Popescu Perieni, C. Muche, Maria de la Banca, pseudonimul literar al fiului de răzeș din Pogonești Tutova, C. Hamangiu, ajuns ministru de justiție, important creator și de literatură de specialitate, cetățean
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de Alexandru Vlahuță, venit de la București să protejeze ș i pâ nzele lui Nicolae Grigorescu în zilele întunecate ale războiului, George Tutoveanu, Vasile Voiculescu, M. Lungeanu, Tu dor Pamfile, M. Lupescu, Victor Ion Popa și alți împătimiți ai curajului și condeiului, realizau la Bârlad „Calendarul no stru pe 1918”, din care peste două mii de exemplare fuseseră trecute și împărțite în Basarabia, mai ales pentru soldații moldoveni din armata rusească... După un asemenea „Calendar...” avea să răsară l a Bâ rlad revista
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
m-am cunoscut cu ani în urmă când am scris despre publicistica apărută în zonă. De atunci, de la profesorul Silvestru Pânzariu și prof. Franz Pieszczoch primesc din când în când semnale de viață publicistică. Mă bucur să constat că multe condeie cunoscute încă mai activează: V. Mocrei, Ion Popescu Sireteanu, Ilie Cojocaru. Lor și altora, condeie harnice, precum și Ion Filiciuc, Constantin Hrehor, Nicolae Havriliuc, George L. Nimigeanu, Ion Țicalo, Ion Crețu, Romeo Petrașciuc ș.a. se datorează că la concursul anual (2005
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
De atunci, de la profesorul Silvestru Pânzariu și prof. Franz Pieszczoch primesc din când în când semnale de viață publicistică. Mă bucur să constat că multe condeie cunoscute încă mai activează: V. Mocrei, Ion Popescu Sireteanu, Ilie Cojocaru. Lor și altora, condeie harnice, precum și Ion Filiciuc, Constantin Hrehor, Nicolae Havriliuc, George L. Nimigeanu, Ion Țicalo, Ion Crețu, Romeo Petrașciuc ș.a. se datorează că la concursul anual (2005) județean al revistelor școlare, organizat de Inspectoratul școlar, revista „F ream ătul Literar” a fost
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
oamenii mai buni, mai f ericiți, mai oameni, prin știință de carte; Vasile Marola prezintă și reușește, să ne facă cunoscută „Promoția 1952” așa cum a fost și ce a mai rămas... Rămân de mare interes studiile și eseurile semnate de condeiele profesioniștilor: Constantin Toma, Petru Ioan, Theodor Codreanu, Mirela Marin, Costin Clit, Vasi le Calestru, Ion Băbâi, Tatiana Pleșu, Alina Lazăr, portat ivul lor fiind diferit iar căutarea lor apreciabilă, mai ales după ce operele au fost lecturate. „Trubadurul” transmodern este un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ui d e băieți „Mihail Kogălniceanu” Vaslui, întocmit de prof. Octav Mărculescu pentru perioada 1935-1940, cu o „Schiță istorică a Vasluiului”, operă care nu numai că nu-i pomenită, dar nici autorul nu i menționat în Dicționar, deși este un condei important în localitate. Portretistica realizată de I.V. Cataramă (p.91) în Anuarul 1935-1946, la rubrica „Parada dascălilor” este un model de literatură în domeniu, mai ales în ce privește „fotografierea” „apreciaților Th. Tomida, Al. Bălănescu, prof. Ionescu, dar meritul lui nu i
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a prestigioasei reviste „Pagini literare medicale bârlădene” apreciată în țară și peste hotare, cu autori și colaboratori bine documentați științific și literar, cu texte de o acuratețe și sensibilitate aparte. Nu se spune o vorbă despre Vasile C. Nicolau, un condei cu merite incontestabile în literatura folclo rist ică și istoria veche a Moldovei dar și în proiectele și realizările sale în conceperea organizării teritorial-administrative, mai ales în perioada de după 1860. Administrator și a revistei „Miron Costin” (p.282) eleste nenominalizat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
XV, București, 1934, p.219 335): „Astăzi nu se caută dreptăți, ci cine dă la bani, acela are dreptățile. Călugărul negr eșit că poate da, dar epitropia fiind îngrădită de pravili și a vând aș da sama, nu poati cu condeiul, iar dacă nu să ia în băgar e de samă dreptățile și pravilele, ia nu are alta ce să facă.” poate băga în sămi asămine condei și de aceea luptă și ia cât O plagă de clasă boerească - sursă de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
epitropia fiind îngrădită de pravili și a vând aș da sama, nu poati cu condeiul, iar dacă nu să ia în băgar e de samă dreptățile și pravilele, ia nu are alta ce să facă.” poate băga în sămi asămine condei și de aceea luptă și ia cât O plagă de clasă boerească - sursă de crimă și simtom al corupției, este frecvența divorțului. El se capătă ușor, nefiind socotit o rușine. Părțile divorțate se recăsă tore sc îndată cu alții. Preoții
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
scriu despre umbra mea și despre mine îngemănate ca niște șerpi decolorați. Sunt simplă și fără relief, cui îi pasă de lumea mea aspră? Este bine că am tăcut atâția ani; mâinile de sticlă subțiri, s-ar fi spart sub condeiul prea lung și greu, înfricoșat din altă vârstă chemat. Cine mai știa de această lunecare împietrită în mărgăritare. Poate profesorul meu, cu privirea de zeu, mai veghează, să rămână ce am trăit, peste vremea bătrână, în lumea fără hotare până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
astăzi. Dar de aici și p-nă la machiavelicele manipulări de care se face vorbire,calea e lungă. Că s-a tras ? Da ! S-a tras cu sete, cu forță ancestrală, cu aceleași mâini care au ținut poate sapa, plugul și condeiul dar,. . . și aici rog să se consemneze, se pare că și reprezentanții celorlalte fracțiuni au făcut bătături bâzâind alături de noi Sperând în reconciliere, PROPUN CA BÂZA Să INTRE îN PROGRAMA ȘCOLARĂ OBLIGATORIE ! Se aplaudă frenetic. Se fluieră puternic. Ca rîspuns
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
în țările de expresie valutară. Zilnic, solicitanții îi alimentau căsuța poștală cu câteva nenorocite de milioane și marea șansă a continuării menținerii în actualitate a genului epistolar. Din păcate maestrul punea capăt corespondenței, ucigând literar șansa atâtor și atâtor promițătoare condeie. Iată și textul ultimativ: “ Domnule/Doamnă/Domnișoară, Așa cum reiese din incitantul d-stră c.v., s-a demonstrat încă de la grădiniță că aveți un indice emotiv derutant și impropriu unei activități brute și de mare consum fizic și capitalist. Reveniți cu o
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Florica nu știe că „bucă” chiară Înseamnă cuvânt frumos, cari desemnează aceia parte a trupului omenesc mult Îndrăgită de poiatici și de oameni den popor din toată lumea. Și-i porăclește numele la mulți În toate chipurile, fiindu măiastră la meșteșugu condeiului de râde lumea de ea, că arată ca Neacșu dă abia se răcunoaște viața oamenilor ca dumneaei de dobitoace, mai cetim: „iepuri scopiți”, „jigodii tăvălite”, „mers furișat de libarcă-n alergare”, „muiere cu cap de cărăbuș Îmbrobodit” (!) și altele precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sî pleci din casa noastră. De aceea te-am și chemat... Încercai s-o întrerup, dar Maitreyi avu un gest de desperată implorare, și o lăsai să vorbească, din ce în ce mai turburat și mai surprins de cele ce ascultam. Vorbea jucîndu-se cu condeiul pe o coală de hîrțje, fără să mă privească, desenând și ștergând, scriind rânduri pe care nu le puteam ceti, făcând semne și figuri pe care nu le înțelegeam. Jocul acesta mi-a amintit începuturile prieteniei noastre și cele dintâi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Dragă ieșene, știi tu când se pomenește pentru prima oară despre existența viilor aici în Bucium? De vreme ce ai pus întrebarea, cred că ai și răspunsul. Așa că îl ascult - mă ia la vale ieșeanul. Îmi place cum ai adus-o din condei. În consecință, nu am alta de făcut decât să-ți spun că la 2 august 1685 (7193) Constantin Cantemir voievod scrie: „Io Constantin,... voievod al Țării Moldovei. Adecă domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întăritu la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai aduci aminte de satul Rufeni, dăruit de Constantin Duca voievod mănăstirii Copou? Cum să nu? Da’ ca să ajungi acolo, trebuie să pornești din Târgul Cucului. Iaca și locul de întâlnire, dragă ieșene. Strașnic mai știi s-o aduci din condei, vere. Dar n-am încotro. Așa că mâine mă găsești în Târgul Cucului. Atunci îți urez poftă bună și pe mâine! Să ai la poftă și poftă bună. Ne vedem mâine dimineață. * În acea noapte am adormit destul de repede, iar visele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
crâșmele de altă dată ale Iașilor, scoase la lumină de Godel: „Acei ieșeni care nu obișnuiau să zăbovească lângă poalele nevestelor lor probabil își amintesc de puzderia de locuri vesele pe care le-am înșirat fără nici o discriminare, în fuga condeiului: <Raiul lui Adam> dinspre Tătărași, <Florica>, <Vidrașcu>, <Parcul vânătorilor> din dealul Copoului, grădina <Perjoaia> în drumul spre închisoarea Galata, Hanul <Trei Sarmale> de la Socola, bodegile <Muțu Podgoreanu> și <Samoilă> din strada Lăpușneanu, <Simion Pașcanu> de lângă Primărie, <Pomul Verde> - ușă în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]