6,839 matches
-
în forma comentariului auctorial care cerea cititorului să privească poveștile lui Barry de la o distanță critică 323: Serviciul despe care vorbește aici domnul Barry a fost descris de acesta în termeni dubioși, iar noi bănuim că dinadins 324. Din aceste confesiuni ciudate s-ar părea că domnul Lindon a maltratat-o pe doamna sa în toate formele posibile 325. Cititorii care l-au făcut pe un autor să indice cu arătătorul său auctorial slăbiciunea morală a eroului său cu siguranță nu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
textului pentru cei care nu citesc, prin lectura în familie sau la cafenea etc. Sancho a continuat să-și confrunte divagațiile orale cu citările și recitările livrești ale lui Don Quijote, așa cum frații predicatori au continuat să predice, confesorii să practice confesiuni de la gură la ureche, cumetrele să bîrfească, curtezanii să șușotească, actorii să-și prezinte tiradele, avocații pledoariile, profesorii cursurile și povestitorii poveștile. Manuscrisele circulau încă în perioada tipăriturilor, și lectura silențioasă nu se naște odată cu Gutenberg, ci, Roger Chartier și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a practicilor (n contact real cu cei asemănători, altfel spus raportarea la o comunitate ipotetică, conduc la imposibilitatea conturării unui model coerent de acțiune comună. Nici formele pseudo-comunitare de asociere, cum ar fi asociațiile profesionale, cele ce reunesc membrii aceleiaș( confesiuni (cu un plus aici pentru mediul rural) nu sunt, astăzi, la noi, (n măsură să (ș( exercite influența benefică (n privința conturării unor habitudini acceptate de cei mai mulți, structurate (n conformitate cu principii obiective (n raport cu scopurile vizate. Există unele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Paris și la Roma, apoi a renunțat pierzându-și vederea. S-a stabilit în insula Capri, unde a scris "Cartea da la San Michele", care l-a făcut celebru (1929). Este un roman autobiografic, ce cuprinde două categorii de relatări, confesiuni profesionale și impresii privind frumusețea insulei unde și-a trăit ultima parte a vieții. FRANÇOIS RABELAIS (1495-1553). Medicina a influențat în mod fericit creația literară a lui Rabelais, scriitor a cărui operă reprezintă un adevărat tezaur al limbii franceze. Erudiția
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
vorba de Socrate, lucrul era greu de crezut. Numai că Socrate e vinovat față cu Alcibiade! Neputând să iubească, se lasă iubit, se joacă mereu cu iubirea celuilalt și Alcibiade sfârșește prin a îmbrățișa o statuie. Și comesenii, la sfârșitul confesiunii lui Alcibiade, au râs! „Am luat partea de haz a unei povești atât de triste, aceea a unui grec, a unei relații care dezmințea până la tragic teoria rodniciei și a zămislirii întru frumusețe. Iar câteva luni mai târziu, într-o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îl preocupă frumusețea tânărului, „ba chiar îi privește fumusețea cu o răceală de neînchipuit”. La fel privește Socrate faptul de a poseda avere sau de a deține toate acele bunuri pentru care mulțimea te preafericește. Și Alcibiade e decisiv în confesiunea sa: „Ascultați-mă, pentru că, puteți fi convinși de asta, nimeni dintre voi nu-l cunoaște pe omul acesta”. Nici Alcibiade nu e convins că l-ar cunoaște: „eu, după schimbul acesta de vorbe, l-am crezut răpus de săgeată”. Cum
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de folos, fie că te rugăm sau nu. Iar relele chiar dacă ți le-am cere în rugăciunile noastre, îndepărtează-le de la noi” (teribil seamănă locul acesta cu o rugăciune augustiniană: Continentiam iubes; da quod iubes, et iube quod vis - cf. Confesiuni, X, XXIX, 40: „Tu poruncești stăpânirea de sine: Tu dă-ne nouă ceea ce poruncești și apoi poruncește ceea ce vrei”. Și apoi vorbește Augustin despre nimicirea pornirilor desfrânate ale somnului. În dialog, Socrate tratează despre cumințenie în legătură cu nechibzuința și nebunia). Și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Science. 5. Cazul țărilor scandinave era puțin diferit, pentru că eugenia se dezvoltase În aceste țări mai degrabă ca o strategie de modernizare pentru secolul XX. Vezi Broberg și Roll-Hansen, Eugenics and the Welfare State. 6. În Transilvania, Biserica Catolică, principala confesiune și singura susținută de Curtea Regală, exercita același control asupra educației și științei. O parte a populație românești, greco-catolicii, se găseau formal sub autoritatea Bisericii Catolice, deși ei erau mult mai puțin supravegheați decât subiecții romano-catolici ai aceleiași Biserici. Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și impozite din România, În această perioadă, vezi Roberts, Rumania. 51. Vezi Ancel, Transnistria; Ioanid, Holocaust În România. 52. Moldovan, Biopolitica, p. 48. 53. Moldovan folosea termenul biserică În mod generic, fără să facă referințe la Biserica Ortodoxă, care reprezenta confesiunea majoritară În România. 54. Agârbiceanu, Preotul. Agârbiceanu, el Însuși un preot, era un susținător al eugeniei și un colaborator frecvent al revistei Transilvania, al cărei redactor general În anii ’30 fusese Iuliu Moldovan. Agârbiceanu a publicat numeroase articole În această
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că este În stare să-și țină În frîu nu numai dorințele, ci și iscusințele. * „Omul nu are prieten mai bun și dușman mai rău decît pe sine.” (J. Lubbock) Pentru că „eul” propriu Îți primește cu generozitate și discreție orice confesiune prin care dorești să te detensionezi, Însă cînd el a Învățat să se respecte nu mai admite nici un compromis la adresa lui. * „Cel care nu le știe Încotro se Îndreaptă va ajunge cel mai departe.” (F. Jünger) Pentru că gîndirea lui va trebui
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care respiră, Evagrius Ponticul fuge de femei și de episcopi în pustie, Ioan Gură-de-Aur cheamă la nimicirea păgânilor, Grigorie din Nisa cunoaște epectaza cea mai autentică, sfântul Augustin propovăduiește inexistența antipozilor și se lamentează de-a lungul întregului text al Confesiunilor, și mai sunt și altele... O lume filosoficească interesantă, dar în gâlceavă cu trupul și cu viața. Cu ei, așa vor rămâne lucrurile timp de o mie de ani. Posibilitatea unei filosofii hedoniste se subțiază considerabil. Și totuși, ea există
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Urmărit de puterea ecleziastică, Jan abjură, apoi se alătură dominicanilor și colaborează cu ei în ceea ce constituie specialitatea acestora: activitatea de persecutare a foștilor săi tovarăși libertini. Cu acest preț, scapă de rug. Istoria păstrează de la el un fel de confesiune plină de detalii privitoare la doctrina Spiritului Liber. Descoperim aici, între altele, teza unui panteism radical și a unei exploatări extreme a consecințelor acestei opțiuni metafizice: o ființă într-o lume mai mult amorală decât imorală - al cărei comportament, gândire
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
atestă existența unui fel de curtoazii libertine în care sexului frumos nu i se cere să joace un rol secundar și pasiv ca în Evului Mediu creștin - misogin, falocrat și violent pentru corpul femeii. Bineînțeles, aceste practici nu fac obiectul confesiunilor întrucât ele nu sunt considerate ca vinovate. Remușcările sunt proscrise: oricum, ele nu-și au rostul... 3. Asasinatul, una din artele frumoase... Până aici, nimic anormal: platitudini de-ale Spiritului Liber. Liniile generale, tezele obișnuite, doctrina clasică. Numai că Jan
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu ascunde aproape nimic. Contemporanii săi - și atâția alții de mai târziu - acordă atenție portretului dar acoperit cu un văl pudic această chestiune pe care filosoful însă o găsește determinantă. Marie de Gournay cenzurează o ediție pentru a oculta aceste confesiuni impudice: tinerețe libidinală, inițiere timpurie, o întreagă colecție de femei, preferință probabilă pentru prostituate în tinerețe, dar și atunci când se află în călătorie - contrar a ceea ce susține în scrieri... - nimic neobișnuit. S-a bucurat de o sănătate sexuală prodigioasă - vorbește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fidelității ei față de religia catolică, apostolică și romană. în lucrărilor ei, ea se ocupă de teologie, este preocupată de convertirea a noi credincioși, întreține - am menționat-o deja - o corespondență cu Francisc de Sales care va fi sanctificat, face elogiul confesiunii auriculare, militează pentru castitatea și abstinența preoților. Mai mult ea elogiază meritele colonialismului creștin și ale misiunii civilizatoare a conchistadorilor: cu siguranță, Montaigne n-ar fi apreciat prea mult această opinie situată la antipozii propriilor sale concepții - vezi capitolul intitulat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Constantin 337: moartea lui Constantin 354: nașterea lui Augustin 360: sub Teodosie, catolicismul devine religie de stat 387: viziunea lui Augustin în grădina din Ostiaî!) 392: Teodosie interzice cultul păgân Persecuții, vandalisme, martiriul păgânilor. 396: Augustin episcop al Hipponiei 397-401: Confesiuni Pe la 401: Fericirea conjugală și Virginitatea consacrată. 412-427: Cetatea lui Dumnezeu 430: Moartea lui Augustin Pe la 524: Consolarea filosofiei, de Boețiu 622: Hegira 630: cicerirea Mecăi de către Mahomed 632: moartea lui Mohamed 980: nașterea lui Avicena 1037: moartea lui Avicena
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de viață și cadru social care s-au putut produce într-o singură generație. Dar, deși de pildă viața Bucureștilor de prin anii 1800 ni se pare azi ceva de pe altă lume, portretele din La Bruyère sau Montesquieu și chiar Confesiunile Sfântului Augustin ne dau sentimentul ca oamenii sunt aceiași pretutindeni și în toate vremurile. Poate că, dimpotrivă, ne simțim mai deosebiți de lumea unui trecut recent, decât de o alta de care ne despart secole, tocmai fiindcă într-un recul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
rău, intolerante, dar în fața emoției religioase sunt ca un daltonist în fața culorii” (Cf. Ion Biberi, Lumea de mâine, p. 86). Firește, nu a înțeles întotdeauna tot și uneori a respins cam sumar și expeditiv, cu ieșiri de umoare, de pildă: „confesiunile impudice ale acestui anost neputincios (Kierkegaard, n.n.) formează azi, ca și sistemul ieftin și verbal al lui M. Heidegger, un fel de evanghelie snoabă a anarhiei morale a clipei de față”. Dacă ținem seama însă că aceste rânduri le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
soluții. Valoarea supremă pentru el era civilizația și nici o clipă nu a hulit contra ei. CURAJUL TALENTULUI Are curajul ca atare o valoare artistică? Dar, mai întâi, ce se înțelege prin curaj? Îndrăzneala lui Rousseau de a-și divulga în Confesiuni secretele sexuale l-a costat un mare efort; așa reiese din exclamația cu care-și încheie prima mărturisire (desigur cea mai grea ca înfrângere a inhibiției). De atunci încoace asemenea îndrăzneli literare au devenit din ce în ce mai mult niște rentabile și prestigioase
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
care ca generalul de Gaulle în Mémoires de Guerre sau colonelul Lawrence în Cei șapte stâlpi ai înțelepciunii relatează mari evenimente și împlinirea unor mari proiecte, meditând totodată nu asupra omului ca individ, ci asupra „condiției umane”. Dar „introspecția” sau confesiunea nu e memorialistică decât dacă devine o mărturie umană cu valoare de cunoaștere obiectivă, adică dacă e un „memoriu” asupra „condiției umane”. La Rousseau, autobiografia și spovedania intimă au o exemplaritate obiectivă și lasă de altminteri loc destul pentru tabloul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
valoare de cunoaștere obiectivă, adică dacă e un „memoriu” asupra „condiției umane”. La Rousseau, autobiografia și spovedania intimă au o exemplaritate obiectivă și lasă de altminteri loc destul pentru tabloul societății și al epocii. Atât în memorii, cât și în confesiuni, și nu mai puțin în literatura de ficțiune, autismul e totalmente irelevant și insipid. Nici un mare scriitor n-a făcut introspecție pentru ea însăși, ci totdeauna ca studiu asupra „condiției umane”. (Chiar termenul acesta de „condiție” arată că exemplaritatea e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Cel mai strălucit merit e să poți să faci rău și să nu vrei.” (Publilius Syrus) Cel mai bun prieten al tău ești tu Însuți. (Dintre toți prietenii posibili de dialog, cel care este cel mai dispus să ne primească confesiunile, să le tolereze și, mai ales, să nu ne trădeze În așteptări este Eul propriu.) „Prefer mărturia conștiinței mele tuturor cuvântărilor ce se pot ține despre mine.” (Cicero) Mai bine să plângă ei acum, decât să plâng eu mai târziu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dorească să se schimbe). Μ O conștiință care nu știe să se Întoarcă, din când În când, la vârsta inocentă a copilăriei se Încarcă tot mai mult de neliniște și durere. Μ Unii nu pot realiza prietenia din teama față de confesiunile și secretele pe care ea le presupune adeseori. Pentru a Înțelege și consola e nevoie, Într-adevăr, de curajul de a păstra, la un moment dat, taina unor cuvinte de foc. Μ Excesul, indiferent de natura lui, denaturează: de exemplu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ce păstrează vie în ei posibilitatea unui protest. Dar aceștia sunt ultimii, cu adevărat ultimele rămășițe ale umaniștilor. Sunt tineri părinți, după cum noi suntem niște fii bătrâni. Toți sortiți dispariției, odată cu ceea ce ne unește și ține exclusiv de noi: tradiția, confesiunea religioasă, fascismul. În locul nostru vin oameni noi, purtători de valori pe cât de indescifrabile, pe atât de incompatibile cu cele atât de dramatic contradictorii în care s-a crezut până acum. Cei mai buni dintre tineri înțeleg acest lucru instinctiv; dar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de către credincioși. Soluția a venit de curând, Sinodul cerând slujitorilor Bisericii să aleagă în termen de douăsprezece zile între preoție și afacerile publice. S-a reproșat acestei decizii că ar antrena mai multă ambiguitate, că va lăsa loc liber altor confesiuni, că nu este de preocuparea Bisericii, că îngrădește libertatea participării la viața politică (Sferlea, 2004). 3. Relația dintre Biserică și stat Relația dintre Biserică și stat a suscitat dintotdeauna dezbateri pe diferite teme. În timp s-au conturat adevărate modele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]