3,212 matches
-
amar al multora dintre ei? De unde tristețea pe care o simt și eu și pe care mi-au mărturisit-o atâția alții dintre autorii cu care am discutat? Mulți privesc discuțiile la care participă, cu ziariști, cu public sau cu confrații lor din Vest ca pe adevărate corvoade. Mulți nu se recunosc deloc în recenziile și cronicile de care traducerile din opera lor au parte. "Mulțumim de primirea cea bună, dar vă înșelați, nu ne-ați invitat pe noi, cei care
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dragoste. Firește că blîndul și inteligentul Norman fusese capabil să treacă ușor cu vederea faptul că nu aveam bărbie, obrajii păroși și, firește, fusese În stare să vadă dincolo de licărul din ochii mei și să intre direct În sufletul unui confrate, artist și om de afaceri ca și el. Restul zilei mi l-am petrecut chircit În adîncul ascunzătorii mele. Abia cînd am auzit ușa prăvăliei Închizîndu-se și apoi Încuiată și pașii lui Norman dispărînd pe trotuar m-am strecurat afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o lună după ultima noastră convorbire telefonică. Cum am putut, Doamne, ca În vreme de aproape trei ani, interesându-mă numai de mine, de sănătatea-mi tot mai precară, să-l uit de tot, nemaicăutându-l deloc pe Marin Petrișor, confrate preabun de patimi penitenciare și deoiste?! Ică se născuse În cunoscuta comună argeșeană Mozăceni, la 29 noiembrie 1936. Tot În satu-i natal avea să-și trăiască toată viața pământeană, cu excepția anilor de liceu, de facultate, de Închisoare și de domiciliu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu larghețe aceeași Doamnă inimoasă Marioara Leu, care ca samariteanul milostiv, se oferi să-l Îngrijească și pe Urse Ștefan, În ultimii ani de viață ai acestuia. Fane-diminutiv afectiv, preferat de cei apropiați și de camarazii ce i-au fost confrați de luptă și, apoi, de patimi penitenciare a văzut lumina soarelui chiar În ziua marelui praznic Împărătesc al Adormirii Maicii Domnului din anul 1922. Satul lui natal și al copilăriei sale se numește Filiu și se află În Bărăganul brăilean
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
-i maternă. Revenind la cartea pe care o prezentăm, se cuvine să menționăm că ea beneficiază de o excelentă și amplă prefață, semnată de Doamna Doina Jela, o bună cunoscătoare a literaturii de detenție. Precizăm, de asemenea, că unii dintre confrații de patimi penitenciare ai lui George Sarry, Îl prezintă pe acesta În chip elogios, ca pe un camarad demn, altruist și temerar, ca bun creștin și iubitor de țară natală (România), ca pe un caracter integru. Multe dintre paginile cărții
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Americii. Mihai Stere Derdena nu s-a Înfrățit sub nicio formă cu dracul: n-a fost membru al P.C.R., nici informator al securității și nici nu și-a făcut proces de reabilitare juridică. De altminteri, el opinează statornic că acei confrați ai săi de temniță, care au cerut și au obținut reabilitarea juridică, Îndeosebi sub regimul comunist, se autoexclud din rândul foștilor deținuți anticomuniști. El nutrește convingerea fermă că acest raționament este și logic, nu numai moral. Târziu, extrem de târziu s-
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și pontosul, dă mâna cu brunetul și-i spune: „La mulți ani, băi, de ziua ta!“. La care brunetul cu simțul umorului se miră. „Păi, ce? Nu-i ziua ta? E ziua ta internațională, băi! Tocmai i-am văzut pe confrații tăi cu mustăcioară pana-corbului și pe surorile tale cu fuste largi. Defilează pe-afară. Fugi, poate-i prinzi.“ Râsete, hăhăieli. Ironie acidă, fără doar și poate. Ce poate fi mai umilitor decât să sugerezi, într-un mod atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
care poate atinge pe parcurs mărimi enorme. La început energia lucrării „GIOCONDA” Lucrarea a devenit capodoperă peste sute de ani. Energia ei este în creștere și astăzi. În ceea ce ține de creația lui Mikalojs ĈIURLIONIS viziunile sunt împărțite chiar între confrații săi: o parte dintre ei îl admiră, îl venerează, considerându-l „purtătorul spiritului național”, iar o altă parte au ajuns până la extremitatea de al numi „alienat mintal”. Unica ce-i unește este, că îi caracterizează creația ca „ceva” ieșit din
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
la o viață zbuciumată, m-a urmărit cu obstinație. Drept consecință, inevitabilul s-a produs, și iatămă dedicat unei narațiuni subiective, tragico ironice, care să consemneze sfârșitul vindecării spiritului, după acei primi ani blestemați de captivitate comunistă. Confesându-mă unor confrați preocupați de literatură, unii m-au persiflat galeș, căci sunt umoriști de rasă, iar alții au zis că aș avea limbrici. Când le-am dovedit că, din punct de vedere medical, nu aveam limbrici, nu s-au lăsat convinși, contrazicându
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
plătește”. Dar nu toți au plătit pe planeta Pământ, iar din preasfintele ceruri, notele de plată ajung după anilumină. Am regretul sincer că nu posed acea Noblețe de tâlhar zămislită din Pământul care fură, două titluri recente de roman ale confratelui de cenaclu, Marian Călinescu, și nici darul povestitorului din fascinantele Amintiri din copilărie, în fapt, singurul har pe care cu titlu de excelență l-a deținut Ion Creangă pentru atâtea generații, l-a luat cu sine și s-a urcat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pelerinagiu de pietate cătră trecut, un congres al inteligențelor din respect* cătră viitor - iată în două cuvinte scopul serbărei noastre. Dar fără concursul vostru și al nostru, al tuturor, serbarea e imposibilă. De-aceea, asemenea ca noi, scumpi și iubiți confrați, să formați un comitet ad-hoc, care să-ngrijească cum și voi, cu toții ori în reprezentație, să luați parte la această serbare de la care părinții noștri au dreptul de-a aștepta atât de mult. Vă alăturăm un proiect de programă a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
esprimați și voi părerea voastră, ori vro modificare ce ați dori să se efectueze în el, căci, cum am zis, nu e decât un proiect, la legiuirea căruia vom lua în considerațiune votul junimei române academice de pretutindenea. Primiți, iubiți confrați, salutarea din inimă din partea noastră și espresiunea credinței firme cumcă apelul nostru va afla un răsunet viu în inimile voastre. Președintele Comitetului Central Conte E. Logothetty Secretar M. Eminescu D[umnea]lor domnilor auditori la Facultatea Teologică din Blaș {EminescuOpXVI
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
tanc venind pe un minunat drum șerpuit de țară. În pictură strălucea soarele. Cerul era senin. Această scenă bucolică era însă pe punctul de-a fi spulberată. Într-un desiș din prim-plan se afla o mică ceată veselă de confrați ai lui Robin Hood cu căști de oțel, ingineri a căror ultimă șotie era să mineze drumul și cu un tun anti-tanc și o mitralieră ușoară să traducă în fapt iminenta distracție. Erau așa de fericiți! Cum am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
însă ne-am întâlnit și... ne mai putem întâlni, dragule. Spunând acestea, călugărul a plecat capul, ca și cum s-ar fi simțit vinovat de acele fapte călugărești. Mi-am plecat și eu ochii, pentru a nu-l vedea cum suferă din cauza confraților săi... Gândul însă mă purta la popa Chicoș, care în al său „Ispisuc” din 10 mai 1635 (7143) a cam stâlcit vorbele. Acolo el spune: „Adecă eu, popa Chicuș, mărturisesco com amo dat 2 vii mănăstirii (Aron Vodă), ca să scrii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o ușurință teribilă pentru limbi. Pe lângă română, pe care a păstrat-o și în care citește și azi cu plăcere texte vechi, mai știe engleza, franceza, germana, rusa și greaca nouă. Mânăstirea lor este întemeiată și subvenționată de ciprioți, majoritatea confraților sânt greci. Pentru el, decisivă a fost întîlnirea cu părintele Sofronie, ortodox rus, pe care l-a întîlnit la Paris, când era în primul an la Teologie. Mânăstirea tocmai se construia, și Răzvan a părăsit facultatea și s-a dus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fie suficient. Greșea lucrînd nopțile În loc să se culce cu Delphine, ducîndu-se la culcare atunci cînd ea se trezea. A trăi noaptea reprezintă un soi de asceză. Alegînd să lucreze noaptea, François nu se elibera de orice legătură cu lumea, precum confrații lui, stoicii. Dimpotrivă, se angaja, și Încă Într-un mod hotărît, Într-o solitudine populată cu viziuni și fantasme. Asceza lui nu era un sacrificiu vag creștin În vederea cîștigării unui plus de suferință, chiar dacă suferința nu lipsea din tablou. Trăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
disciplinei. Nu fusese la oricine. Era la fel ca În povestea cu vinurile: mai bine să bei din soiurile nobile. Astăzi la cine s-ar mai putea duce, la ce psihanalist destul de important ca să nu se lase impresionat de numele confraților cărora avea să le succeadă dacă accepta să stea să-l asculte pe François Weyergraf, care avusese șansa, chiar la Începutul anilor șaizeci, să fie primit la New York de un bătrîn psihanalist evreu austriac care-l cunoscuse foarte bine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ar fi fost aceeași. Citindu-l, aș fi fost confruntat cu transpuneri ale unor angoase și idei fixe care n-ar fi fost ale mele, iar astăzi, devenit la rîndul meu romancier, n-aș fi putut decît să supun romanele confratelui meu unei judecăți critice cam derizorii, făcute cu aerul acela de „inspecție de calitate“ inerent oricărei critici literare, o meserie pe care am Început s-o practic, datorită lui, la vîrsta de paisprezece ani. În loc să se limiteze la roman, tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de același profesor, care ne mai semnala și filmele care Îi plăcuseră. Prefera cinematograful japonez neorealismului italian, care, după părerea lui, era departe de a avea același sentiment al sacrului. Marii cineaști italieni, spunea el, presupun că Dumnezeu există, dar confrații lor japonezi știu acest lucru. Un profesor de religie care vorbea cu mai multă plăcere despre meritele lui Keinosuke Kinoshita În comparație cu acelea ale lui Cesare Zavattini decît despre teologia Sfîntului Ioan sau a Sfîntului Augustin nu putea decît să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
avem Întîlnire cu neorealistul dumitale la hotelul Raphaël. Mi-ai povestit deja cum pentru prima oară n-ai asistat la sfînta jertfă a liturghiei și cum totuși ai supraviețuit. Mi-am Îngăduit să povestesc la rîndul meu acest lucru unor confrați. Povestea dumitale, mi s-a spus, te duce cu gîndul la conversiunea lui Paul Claudel, dar pe dos. Cunoști placa aceea comemorativă care se află la Notre-Dame, pe caldarîm, exact În locul unde stătea Claudel cînd s-a convertit? Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
au de gînd să facă publicitate“. Timp de o oră, Mendès France și cu mine n-am dat semnături nici măcar pe o singură carte: el se Întorcea din Japonia și regreta că ziarele franceze nu acordă atîta spațiu economiei precum confrații lor japonezi. Se făcea simțit omul politic care profita de cea mai neînsemnată Întîlnire ca să-și pună În circulație convingerile și ideile. Eram Încîntat să-l ascult. Îl admiram de cînd eram copil. Îl admirasem așa cum Îi admirasem pe cicliști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
timpurile la sursele teatrului antic, cu precădere la tragedia elină, arată forța de supraviețuire a unora dintre creațiile clasice, dincolo de schimbările inerente de gust și de mentalitate ale publicului. Ceea ce ne propunem să arătăm în această lucrare este că, alături de confrații lor de pretutindeni, destui autori dramatici români au găsit că merită să revină la Antichitate ca la un izvor fecund de inspirație. Bătrânețea și moartea unui poet Mulți comentatori ai operei lui Alecsandri au remarcat anacronismul din piesa acestuia Fântâna
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
deschiderea spre artă, manifestate În familie”... Portretizându-l, Radu Părpăuță, după ce se „duelează chiar cu Dumnezeu” pentru acest copil Într-un text intitulat „Iartă-ne Doamne!”, vine cu un altul: „Malin”, În care scrie despre tânăr, parcă Împrumutând vorbele altui confrate - Aurel Stefanachi: „...era frumos, inteligent, sentimental, studios. Citea enorm, făcea sport, ura pe Ceaușescu, mai multe fete erau Îndrăgostite de el, lulea! Un lider pentru elevii liceului unde Învăța. Dar a bătut vântul putred al comunismului și l-a ucis
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
național „Lumea ca metaforă și culoare Autori: copiii!” atinge anul acesta o vîrsta impresionantă: 30 de ani. Ideea s-a născut În entuziasmul doamnei Virginia Burduja, redactor la revista „Cronică” alături de Nicolae Turtureanu, Vasile Constantinescu, si a prins aderenta la confrații de condei și la autorități. Curgerea firească, sinceră a sufletului la copii și-a găsit un punct geometric de revărsare spre lume. De aici au radiat surpinzătoare valori exprimate prin talent Într-un cîmp de chemare la competiție generos: poezia
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
din pă cate ... Zâmbește din buzele-i subțiri: — ...sau din fericire, mediocritatea cunoștințelor noastre anatomice. — De ce nu mi-ați spus asta înainte de a mă tăia, scrâșnește din fălci, neputincios, Augustus. Nu am fost eu acela, se dezvinovățește doctorul. — Tu sau confrații tăi, tot aia e, mârâie principele. Nu ți-ar fi folosit la nimic, îl consolează Livia. Stă aplecată asupra lui, încercând să-i aline chinul cu șoapte duioase, ca unui copil. — Pentru că libertatea carierei medicale nu ne oferă nici o garanție
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]